Premiul Nobel pentru Chimie 2020 se acordă pentru “rescrierea codului vieții” cercetătoarelor Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna

3.392 de vizualizări
Premiul Nobel pentru Chimie 2020 / Foto: www.nobelprize.org
Premiul Nobel pentru Chimie 2020 a fost acordat pentru “rescrierea codului vieții” cercetătoarelor Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna. Anunțul a fost făcut astăzi, 7 octombrie 2020, la Academia Regală de Ştiinţe din Suedia (Stockholm).

Distincția este acordată anul acesta în comun cercetătoarelor Emmanuelle Charpentier și Jennifer A. Doudna “pentru dezvoltarea unei metode de editare a genomului”.

Emmanuelle Charpentier (52 de ani) este născută în 11 decembrie 1968, la Juvisy-sur-Orge în Franța. Și-a obținut doctoratul în 1995, la Institutul Pasteur din Paris. În prezent, este director al Max Planck Unit for the Science of Pathogens din Berlin, Germania.

Jennifer A. Doudna (56 de ani) este născută pe 19 februarie 1964, la Washington, în SUA. Și-a obținut doctoratul în 1989 la Harvard Medical School în Boston, USA. Este profesor la University of California, Berkeley, SUA, precum și Investigator la Howard Hughes Medical Institute.

Valoarea premiului este de 10 milioane de coroane suedeze, care vor fi împărțite în mod egal între laureați.

LIVE VIDEO Ceremonia în care este anunțat Premiul Nobel pentru Chimie 2020:

Sezonul Nobel 2020 continuă cu Premiul Nobel pentru Literatură 2020 care va fi anunțat joi, 8 octombrie, la ora 14:00, cu Premiul Nobel pentru Pace 2020 – vineri, 9 octombrie, la ora 12:00, și cu Premiul Nobel pentru Științe Economice 2020 – luni, 12 octombrie, la ora 11:45.

Până acum, 112 Premii Nobel în Chimie au fost acordate, între 1901 și 2019.

7 femei au primit Premiul Nobel pentru Chimie, până în prezent, potrivit www.nobelprize.org.

Amintim că în urmă cu un an Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat cercetătorilor John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe bază de litiu-ion.

În 2018, Nobelul pentru Chimie a fost decernat pentru crearea unei noi familii de proteine. Câștigătorii de atunci sunt profesorii Frances H. Arnold (California Institute of Technology, SUA), George P. Smith (University of Missouri, SUA) şi Gregory P. Winter (MRC Laboratory of Molecular Biology, Cambridge, UK).

Cu excepţia distincției acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost inițiate de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 1901, Jacobus H. van’t Hoff a fost recompensat cu Primul Nobel pentru Chimie, pentru descoperirile privind legile dinamicii chimice şi a presiunii osmotice în soluţii. Până în prezent, Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat de 111 ori, nefiind acordat în următorii ani: 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 şi 1942, relatează Agerpres.

Biochimistul britanic Frederick Sanger este singurul care a fost recompensat de două ori cu acest premiu pentru două dintre cele mai importante descoperiri din domeniul biologiei moleculare, în 1958 şi în 1980, drept urmare sunt 183 de persoane care au primit Nobelul pentru Chimie din care cinci sunt femei.

Într-un documentar dedicat prestigioasei distincții, agenția de presă notează că doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie au fost obligaţi de autorităţi să refuze distincţia: Adolf Hitler le-a interzis cercetătorilor germani Richard Kuhn – în 1938 şi de Adolf Butenandt – în 1939 să participe la ceremoniile de decernare a Premiului Nobel, iar cei doi au primit diploma şi medalia mai târziu, dar nu şi premiul în bani.

În 2014, biofizicianul german de origine română Stefan W. Hell, chimistul şi cercetătorul american Eric Betzig şi fizicianul şi chimistul american William E. Moerner au fost laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie, pentru “dezvoltarea microscopiei fluorescente”, scrie Agerpres.

Vezi aici istoricul Premiului Nobel pentru Chimie

Citește și:
Laureata Nobelului pentru Chimie 2020, despre câștigarea premiului de către două femei: Tind să mă consider om de știință. Vedem o lipsă de interes general în rândul tinerilor pentru o carieră științifică
Andrea Ghez, a patra femeie din istorie laureată a Premiului Nobel pentru Fizică: Astăzi simt o mai mare pasiune pentru partea didactică a muncii mele. E atât de important să convingem generațiile mai tinere în privința capacității lor de a pune întrebări și de a gândi
Premiul Nobel pentru Fizică 2020 a fost câștigat de cercetătorii Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez, pentru “cele mai întunecate secrete ale universului”
Premiul Nobel pentru Medicină 2020 a fost acordat celor trei cercetători care au descoperit virusul hepatitei C
Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost acordat cercetătorilor care “au creat o lume reîncărcabilă”: John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe bază de litiu-ion
VIDEO Nobelul pentru Chimie 2018, explicat la masa de experimente: cum au manipulat cercetătorii ADN-ul virusurilor pentru a produce proteine modificate
Premiul Nobel pentru Chimie 2018 a fost acordat cercetătorilor Frances H. Arnold, George P. Smith şi Gregory P. Winter
VIDEO Premiul Nobel pentru Chimie 2018, explicat pe înțelesul tuturor de Daniel Funeriu, fost ministru și cercetător chimist în Japonia și SUA


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesoara și lingvista Gabriela Pană Dindelegan: Programele școlare au redus continuu studiul latinei, după cum au eliminat și gramatica din liceu. Modelul altor țări neromanice, ca Anglia sau Germania, care păstrează latina în programa obligatorie, ar trebui să dea de gândit Ministerului Educației

Studiul limbii latine și al gramaticii în școlile din România a suferit o reducere semnificativă în ultimii ani, ceea ce afectează formarea lingvistică și intelectuală a elevilor, avertizează lingvista Gabriela…
Vezi articolul

O preocupare pentru cercetători români în pedagogie, în 2023: Cât de folositoare este concepția despre educație a Sfântului Ioan Gură de Aur, ale cărui texte includ “aspecte în acord cu idealul actual al școlii românești”

“În textele marelui pedagog creștin, identificăm aspecte în acord cu idealul educațional actual al școlii românești”, constată doi cercetători români care au găsit de folos să analizeze “recomandările privind procesul…
Vezi articolul