Premierul Nicolae Ciucă ia ca model programul „Cornul și laptele” – proiect european implementat din perioada guvernului Adrian Năstase, dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, prin care elevii primesc zilnic produse de panificație și lactate – și propune și el un program numit „O carte pe an pentru fiecare elev”. Anunțul a fost făcut după o întâlnire pe care Ciucă și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, au avut-o cu „oamenii de cultură – academicieni, profesori, editori, bibliotecari, autori de carte românească”, potrivit mesajului publicat de Guvern. În fapt, printre acești „oameni de cultură” sunt personaje extrem de controversate, după cum scrie G4Media.ro.
Despre proiectul propus, premierul a declarat că l-a auzit prima dată la oamenii de afaceri. Într-o frază greu de urmărit, premierul a susținut apoi că scopul unui asemenea program este „să ajungă mai multă carte românească „în școli și biblioteci”, deși proiectul se numește, potrivit anunțului „O carte pe an pentru fiecare elev”, nu pentru fiecare școală și pentru fiecare bibliotecă.
„Proiectul citește o carte l-am auzit pentru prima dată la o întâlnire cu oamenii de afaceri. Întâlnirea de astăzi este îndreptată tocmai pentru a avea o discuție, a găsi soluțiile, poate nu este doar una, poate sunt mai multe soluții, pe care cu decizia, cu angajamentul guvernamental, cu sprijinul dumneavoastră să putem să ne angajăm într-un astfel de proiect care să determine cu adevărat și să convingă necesitatea să avem mai multă carte românească, să ajungă mai multe cărți la… în școli și în biblioteci”.
Premierul României, Nicolae Ciucă, este acuzat de plagiat în teza de doctorat, iar în instanță acesta a blocat analiza începută de CNADTCU asupra tezei sale.
Ce a declarat premierul după întâlnirea de la Guvern:
„Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: O întâlnire foarte bună astăzi cu oamenii de cultură – academicieni, profesori, editori, bibliotecari, autori de carte românească. Am discutat despre dificultățile cărții românești, precum și a celei editate în limba română, de a ajunge la public, dar și despre soluții de încurajare a lecturii și apropierii de carte a copiilor și tinerilor.
Am răspuns cu multă deschidere propunerii Asociației Editorilor de promovare a editurilor, cărților autorilor români și a scrierilor în limba română, cu precădere către elevi. Așa cum există programe de tip ”Cornul și laptele”, am propus programul ”O carte pe an pentru fiecare elev”. Programul va beneficia de susținerea Asociației editorilor, căreia îi mulțumesc!
Vom susține achiziția de carte românească și editată în limba română pentru bibliotecile publice din România, prin alocarea unui buget adecvat, în acest sens.
Și nu în ultimul rând, vom promova cartea, printr-o campanie publică ce va încuraja și susține lectura cărților de autori români și în limba română, cititul literaturii clasice și contemporane românești”, a scris pe Facebook premierul.
Printre invitați s-au numărat două personaje extrem de controversate, după cum se vede în fotografiile și clipul de la eveniment: Victor Neumann și Dan Dungaciu, potrivit comunicatului citat, dar și Răzvan Theodorescu.
Victor Neumann, unul dintre cei mai reputați intelectuali din Timișoara, este acuzat de CNSAS că a turnat timp de 12 ani la Securitate. El ar fi avut cinci nume conspirative și ”o activitate prodigioasă”, potrivit CNSAS.
La sfârșitul anului trecut, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a depus la Curtea de Apel București o acțiune în care cere constatarea calității de colaborator al fostei Poliții Politice în cazul timișoreanului Victor Neumann (68 de ani). Unul dintre cei mai cunoscuți istorici români, acesta este acuzat că ”a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, ce au vizat îngrădirea dreptului la viață privată”.
În acțiunea de la instanță, CNSAS menționează că Neumann a fost racolat în 1977, dată la care era muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara, scopurile Securității fiind obținerea de informații din Secția de Istorie a instituției, precum și din deplasările peste hotare pe care acesta le făcea regulat. În cei 12 ani de colaborare cu fosta Poliție Politică, Neumann ar fi avut cinci nume conspirative – Hodoș Polixenianul, Hodoș Polixenie, Hodoș/Hodos, Robert și Nedelcu.
Dan Dungaciu este un controversat istoric care s-a remarcat printr-o carieră universitară și una politică în Republica Moldova.
O analiză G4Media realizată după alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2021 arată că Dan Dungaciu a susținut, complet eronat, că AUR Moldova va realiza un scor istoric. AUR nu a depășit nici măcar pragul.
Cu câteva zile înainte scrutinului din Republic Moldova, Dungaciu declara: „Până mai ieri, toată lumea credea că polarizarea din R. Moldova este reprezentată de Maia Sandu vs. Igor Dodon. O polarizare în care doamna Maia Sandu era de departe câștigătoare. (…) Ulterior, s-au întâmplat două lucruri. Primul element se referă la intervenția lui Voronin, care a făcut coaliție cu Dodon și a adus geopolitica în campania de peste Prut. Al doilea element este apariția unei coalizări a forțelor unioniste reprezentată de surprinzătorul Partid AUR care poate să fie, în R. Moldova, lebăda neagră. Această formațiune poate să ducă votul unioniștilor de 44-47 la sută în Parlament. Și în acel moment s-ar putea să fie un partid, care chiar să joace politic acolo”, declara Dan Dungaciu într-o emisiune la Radio Guerrilla realizată de Liviu Mihaiu.
AUR a obținut un scor peste 10 ori mai mic decât pragul de 5% pe care Dungaciu a estimat că îl va trece această formațiune.
Dungaciu s-a remarcat și la începutul acestui an, când a susținut în mod repetat că e imposibil ca Rusia să invadeze Ucraina. Ultima oară – cu patru zile înaintea invaziei, în 20 februarie 2022, potrivit Antena 3.
Lista invitaților i-a inclus și pe Răzvan Theodorescu – fost directorul TVR în epoca Ion Iliescu, când televiziunea publică a fost principalul instrument de manipulare și propagandă al regimului, Nicolae Manolescu, Horațiu Mălăele, Doina Banciu, avocat Marian Nazat, Adina Rosetti, Răzvan Voncu.
Din partea bibliotecarilor au participat Agnes Terezia Erich și Dragoș Adrian Neagu – Președinte al Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, iar din partea editorilor de carte – Ovidiu Enculescu, directorul Editorii RAO, Mihai Mitrică – Director Executiv AER (Asociația Editorilor din România), Andrei Niculescu – Editor, membru al Consiliului coordonator AER, Silvia Colfescu – directorul Editurii Vremea, Dan Croitoru – directorul Editurii Polirom, Dan Iacob – directorul Editurii ART.
Articolul este în curs de actualizare