Premierul Florin Cîțu va conduce Comitetul privind proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), care a fost aprobat și constituit oficial, decizia semnată chiar de premier fiind publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2021. Din Comitetul care va negocia integrarea laserului de la Măgurele în consorțiul european Extreme Light – Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium (ELI-ERIC) mai fac parte 4 miniștri. Noul comitet poate fi convocat de câte ori este nevoie, doar de Florin Cîțu, președintele organismului.
Din comitet fac parte și ministrul cercetării, inovării și digitalizării Ciprian Teleman, ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare, președintele Consiliului Județean Ilfov Hubert Thuma, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) Nicolae Mărginean, consilierul prezidențial Ligia Deca, consilierul de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului pentru domeniile educație și cercetare și reprezentantul special al Guvernului României Sorin Costreie și directorul proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) – Călin Ur.
Ce prevede decizia prim Ministrului României pentru constituirea, obiectivul și atribuțiile Comitetului privind proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP):
Prin aceasta, „se constituie Comitetul privind proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică”.
„Comitetul este condus de către prim-ministrul Guvernului României, în calitate de președinte.
Secretariatul tehnic al Comitetului este asigurat de către Secretariatul General al Guvernului.
În exercitarea atribuțiilor, Comitetul emite instrucțiuni de implementare și elaborează rapoarte și analize.
Comitetul are componența prevăzută în anexa care face parte integrată din prezenta decizie.
La lucrările Comitetului pot participa, în calitate de invitați, reprezentanții instituțiilor publice din România cu atribuții și competențe în domeniul cercetării științifice, precum și ai organizațiilor profesionale de profil și ai structurilor asociative ale autoritățile administrației publice.
În situațiile temeinic justificate, la lucrările Comitetului pot participa înlocuitorii membrilor prevăzuți în anexă, anume desemnați în acest sens, cu informarea prealabilă a președintelui Comitetului.
Comitetul are ca obiectiv coordonarea și monitorizarea finalizării construcției obiectivului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), conform angajamentelor luate de România, și integrarea acestuia în consorțiul european Extreme Light – Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium (ELI-ERIC).
Comitetul are următoarele atribuții:
- stabilește domeniile de intervenție și coordonatorii acestora;
- stabilește acțiunile prioritare și măsurile specifice, la propunerea ministerelor de resort sau a instituțiilor publice competente;
- stabilește calendarul de implementare;
- monitorizează și evaluează îndeplinirea atribuțiilor.
Membrii Comitetului și coordonatorii domeniilor de intervenție vor prezenta informări periodice, din oficiu sau la cerere.
Ședințele Comitetului se convoacă periodic sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea președintelui Comitetului.
Agenda ședinței Comitetului se întocmește de către secretariatul acestuia pe baza propunerilor formulate și înaintate în acest sens de către membri și se aprobă de președintele Comitetului.
Minuta și procesul-verbal ale fiecărei ședințe sunt semnate de către membrii Comitetului.
Comitetul interministerial își desfășoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, pe care îl aprobă în prima ședință de lucru.”
Componența Comitetului privind proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP)
1. Prim-ministrul Guvernului României – președinte (Florin Cîțu)
2. Ministrul cercetării, inovării și digitalizării – membru (Ciprian Teleman)
3. Ministrul investițiilor și proiectelor europene – membru (Cristian Ghinea)
4. Ministrul afacerilor externe – membru (Bogdan Aurescu)
5. Ministrul finanțelor – membru (Alexandru Nazare)
6. Președintele Consiliului Județean Ilfov – membru (Hubert Thuma)
7. Directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) – membru (Nicolae Mărginean)
8. Consilierul prezidențial – Departamentul de Educație și Cercetare din cadrul Administrației Prezidențiale – membru (Ligia Deca)
9. Consilierul de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului pentru domeniile educație și cercetare, reprezentantul special al Guvernului României – membru (Sorin Costreie)
10 Directorul proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) – membru (Călin Ur)
Amintim că România a fost oficial exclusă din consorțiul european ELI-ERIC, aprobat de Comisia Europeană pe 5 mai 2021, deși suntem pilonul principal de la care a pornit toată povestea Consorțiului celor mai puternice lasere din lume din care mai fac parte Cehia și Ungaria – ELI Delivery Consortium (ELI DC), un ONG care a fost înființat în 2011 la inițiativa României, cu sediul la Bruxelles, pentru pregătirea ERIC.
Pe 7 martie 2019, în premieră mondială, a fost atinsă puterea de 10 PetaWatts a Laserului.
Recentul laureat al premiului Nobel pentru Fizică, profesorul Gerard Mourou sublinia public rolul major cu care construcția acestui sistem în România a contribuit în acordarea acestei distincții.
Directorul Institutului pe toată perioada construirii și punerii în funcțiune a Laserului, Nicolae Zamfir, a fost revocat din funcție în 2020, de către ministrul educației și cercetării la acea vreme, Monica Anisie, fiind numit un interimar – Nicolae Mărginean. Deși Tribunalul București a decis suspendarea ordinului de revocare a lui Nicolae Zamfir din funcția de director al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH), în primă instanță, directorul interimar Nicolae Mărginean este în continuare pe post.
Revenind la ELI-ERIC, documentele pentru înființarea noului ERIC fără România au fost depuse de către Cehia și Ungaria, în primăvara anului trecut. Pentru a putea face parte din consorțiul ERIC, România a depus în februarie 2021 un memorandum pentru a fi acceptată ca membru observator, ceea ce ar însemna că nu vom avea dreptul de vot în Adunarea Generală a ELI-ERIC. România poate să devină membru gazdă dacă reușim să negociem cu statele membre ELI-ERIC în acest sens.
Din partea României, pentru ultimul an, șeful negocierilor pentru cel mai important centru de cercetare în fizică nucleară din sud-estul Europei a fost consilierul de stat Sorin Costreie, profesor de filosofie la Facultatea din București.
Întrebat de Edupedu.ro cine este de vină pentru neincluderea României din start în ERIC-ELI, Costreie a dat de înțeles că responsabilitatea pentru eșec ar fi pe umerii ministrului Cercetării, Ciprian Teleman. Însă, Teleman a ajuns în funcție abia în 23 decembrie 2021, iar ministerul pe care îl conduce, rupt din fostul Minister al Educației și Cercetării, a fost înființat oficial pe 1 aprilie 2021. Deci responsabilitatea a ajuns în curtea lui Teleman abia anul acesta, pe când Costreie este reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC de un an.
Foto: Facebook ELI-NP