Premierul Florin Cîțu: În educație și sănătate s-au băgat foarte mulți bani și rezultatele nu se văd. Miniștrii să știe să folosească resursele pe care le vor avea / Anul trecut, Cîțu a acordat cea mai mică alocare din PIB din ultimii 25 de ani pentru educație

“Sunt câteva sectoare în economie unde s-au băgat bani, foarte mulți bani, și rezultatele nu se văd. Și aș pune aici și sănătate, și educație, șamd. Deci nu banii au fost problema, ci cum au fost folosiți”, a declarat premierul Florin Cîțu, la Radio Guerrilla. Afirmația vine la mai puțin de un an după ce, din funcția de ministru al Finanțelor, tot Florin Cîțu a alocat Educației și Cercetării din România doar 2,7% din PIB – adică cea mai mică alocare din ultimii 25 de ani pentru domeniu.

Declarațiile făcute de premierul Florin Cîțu la Radio Guerrilla în această dimineață, cu privire la Educație:

• “Sorin Cîmpeanu are și el niște obiective clare în față: reforma, împreună cu marele program România educată, care de fapt este în spate și acum trebuie implementat. E mult și acolo de muncă.
• Oamenii au întotdeauna o opinie despre cum ar trebui să funcționeze educația și aici este foarte mult de muncă la educație.
• Sunt câteva sectoare în economie unde s-au băgat bani, foarte mulți bani, și rezultatele nu se văd. Și aș pune aici și sănătate, și educație, șamd. Deci nu banii au fost problema, ci cum au fost folosiți.
• Aici este o provocare pentru toți miniștrii. Trebuie investit.
• Știu, când 90% din buget se duce doar pe salarii, e complicat să mai găsești și bani de investiții. Dar asta înseamnă un manager bun.
• Miniștrii trebuie să fie, din păcate, în această guvernare, manageri buni, trebuie să fie oameni care să știe să folosească resursele pe care le vor avea la dispoziție. Că este ușor să faci reformă și am tot spus asta și anul trecut când aveam discuții cu oamenii care încercau să-mi explice că dacă le dau 700 de milioane de lei în plus vor rezolva nu știu ce problemă. Și le-am spus că cu atâția bani în plus oricine poate să facă ceva.
• Un manager bun este cel care poate să reușească cu resursele pe care le are.“
• Întrebare: O să fie elevii români angajații elevilor de acum din China?
• Florin Cîțu: “Nu. Eu cred că elevii noștri, dacă putem să-i lăsăm și puțin mai liberi așa, să fie creativi, vor avea mai multe șanse“.
• “Sistemul din China nu este ceea ce trebuie pe viitor“.
• “Se făcea școală, dar nu cred că era școala care te ajută să reusești într-o economie liberă“.
• Întrebare: De ce guvernul are o singură femeie ministru?
• Cîțu: PNL are o femeie în cabinet.
• Întrebare: Cum de USR nu a venit cu nicio femeie?
• Cîțu: Astea a fost acum alegerile, a fost o coaliție, dar să știți că sunt foarte multe femei secretari de stat.

La nivelul Europei, România a avut în 2017 (cele mai recente date disponibile) cea mai mică cheltuială guvernamentală cu Educația din Uniune, 2,8% din PIB, potrivit Eurostat. Media în UE este de 4,7%.

Informații de background – Cum a acordat Cîțu minimul istoric de 2,7% din PIB Educației și Cercetării anul trecut

Amintim că Educația și Cercetarea au primit împreună în bugetul anului 2020 o alocare care înseamnă un minim istoric: 2,7% din PIB. Aceasta este cea mai mică alocare din ultimii 25 de ani pentru acest domeniu și a fost decisă anul trecut la 3 săptămâni după ce profesorul Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale și la o lună și jumătate de la prima ședință de guvern a Cabinetului Orban de atunci, desfășurată cu liderul de la Cotroceni la prezidiu.

Concret, alocarea de la bugetul de stat pentru Ministerul Educației și Cercetării pentru anul 2020 a fost de 30,5 miliarde de lei, mai mică decât alocarea pentru Ministerul Educației din 2019 cu 292 milioane de lei. Asta în condițiile în care Cercetarea a fost unită cu Educația.

Concret, la un PIB pentru anul 2020 estimat de Guvern la 1129,2 miliarde lei, această alocare de 30,5 miliarde lei înseamnă 2,7%. Pentru comparație, în 2019 Cercetarea primise 0,18% din PIB, iar acum aceste cheltuieli sunt de 1,4 miliarde lei, adică 0,12% din PIB.

Angajamentul României la Comisia Europeană prevede alocarea a 1% din PIB pentru Cercetare din fonduri publice.

Procentul cel mai mare al cheltuielilor guvernamentale pentru Educație a fost de 4,3 în România și s-a înregistrat în anul 2008, potrivit datelor Eurostat consultate de Edupedu.ro. În 2011 și 2006 procentul a ajuns la 4,1 și au mai fost doi ani, 1998 și 2002, când acest indicator a fost de 4%.

La audierile din Parlament din 2019, pentru postul de ministru, Florin Cîțu vorbea despre 6% din PIB pentru educație:

• „Educația, avem o promisiune de a merge spre 6%. O preferinta personala, mai multi bani să meargă spre investitii, nu doar spre salarii. Bineinteles că noi nu va promitem spitale, scoli si gradinite, daca nu avem bani sa le facem, dar în același timp vom sprijini orice inițiativă private care construiește gradinite, școli, spitale. Cred ca este momentul ca, în România, să permitem sectorului privat să meargă să se dezvolte în aceste sectoare: educație, sănătate, cultură”, spunea Cîțu.

Citește și:

11 ianuarie 2021 Consiliul Rectorilor solicită cel puțin 1% din PIB pentru învățământul superior și creșterea semnificativă a alocării bugetare pentru cercetare

24 decembrie 2020 Sorin Cîmpeanu, după ce educația a trecut prin cel mai mic buget din istoria recentă: Mandatul meu este pe masă, dacă nu vom avea resurse în buget

17 decembrie 2019 România educată low cost: Educația și Cercetarea primesc în Guvernul lui Iohannis 2,7% din PIB în proiectul Bugetului 2020, cea mai mică alocare din istoria recentă