Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, la o întâlnire cu rectorii din reţeaua RO European Universities, că pentru învăţământul românesc, „adaptarea la piaţă este esenţială şi în mod cert investiţiile din zona de cercetare şi inovare sunt cele care pot aduce valoare adăugată”, scrie G4Media.ro.
- Premierul Nicolae Ciucă este acuzat că a plagiat în teza de doctorat. Pe data de 18 ianuarie, jurnalista Emilia Șercan a scris în pressone.ro că teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138. În plus, în aceste zile, jurnalista Emilia Șercan susține că a primit mai multe amenințări de la persoane necunoscute, inclusiv un mesaj pe Facebook Messenger de la o persoană care i-ar fi trimis mai multe fotografii private, făcute în urmă cu 20 de ani și despre care jurnalista spuen că i-au fost furate dintr-un dispozitiv electronic. Șercan spune că a trimis către poliție o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook messenger, care includea și pozele personale, iar după o zi mesajul trimis poliției prin Whatsapp a apărut pe un site din Republica Moldova.
- Analiza tezei de doctorat de către CNATDCU – singura instituție care poate da verdict de plagiat și poate cere retragerea titlului academic, pornită după mai multe sesizări în luna ianuarie 2022, a fost blocată chiar de premierul Ciucă, printr-o acțiune în instanță.
La întâlnirea de la Guvern au aparticipat membri din conducerea următoarelor universități:
- Universitatea Tehnică de Construcții București – rectorul Radu Văcăreanu
- Universitatea București – rectorul Marian Preda
- Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași
- Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca
- Universitatea din Petroșani
- Universitatea Politehnica Timișoara
- Universitatea Politehnica București
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
- Universitatea de Vest din Timișoara – rectorul Marilen Pirtea
- Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) – rectorul Remus Pricopie
A fost analizată tema redefinirii spațiului european din perspectiva învățământului superior bazat pe cooperare, pe punerea în comun a resurselor umane și infrastructurii, pe incluziune și mobilitate, potrivit Guvernului.
„Subiectele abordate au vizat, printre altele, rolul și implicarea active ale universităților românești în alianțele din care fac parte, dar și asumarea unor inițiative care să ducă la crearea unui cadru legislativ modern în domeniile educației și cercetării în România. Astfel, a fost punctată importanța mobilităților studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor și crearea unor sisteme simple și eficiente pentru recunoașterea perioadelor de studii și a activităților desfășurate inclusiv sub forma micro certificărilor.
Un alt subiect dezbătut a fost cel al creării entităților legale aferente alianțelor universitare europene, instrument care va ușura acordarea diplomelor comune și integrarea acestui concept în cultura academică europeană.
Integrarea universităților din România în alianțe de universități europene este un proces care se realizează treptat, iar premierul Nicolae Ciuca a subliniat că va sprijini universitățile românești membre ale alianțelor în procesul de consolidare a statutului lor. ,,Pentru învățământul românesc, adaptarea la piață este esențială și în mod cert investițiile din zona de cercetare și inovare sunt cele care pot aduce valoare adăugată. Iar asta se poate face cel mai bine în instituțiile de învățământ. Vă pot spune că aveți tot sprijinul meu și vă încurajez să îi determinați și pe ceilalți să se implice în demers”, a transmis premierul Nicolae Ciucă în cadrul discuției.
România are în prezent zece universități care fac parte din alianțe europene, iar în viitorul apropiat, alte universități românești vor fi incluse ca parteneri cu drepturi depline. Cele zece universități românești membre în alianțe europene reprezintă peste 160.000 de studenți, din totalul de peste 450.000 de studenți înmatriculați la universitățile de stat din România (35,5% din total). Aceștia fac parte din zece comunități de studenți ale alianțelor europene pe care le reprezintă universitățile românești membre, însumând un milion și jumătate de studenți la nivel paneuropean. În urma extinderilor preconizate pentru alianțele europene în anul 2022, la care se vor alătura și universități din România, în curând, aproape 50% din studenții români vor fi afiliați unor astfel de alianțe și vor beneficia de oportunitățile pe care acestea le oferă”, potrivit comunicatului citat.
La întâlnire, alături de prim-ministrul Nicolae Ciucă și rectorii universităților românești, membre ale alianțelor universitare europene, au participat Gigel Paraschiv, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, consilierii Primului Ministru Marilen Gabriel Pirtea și Sorin Costreie, Robert Santa, consilier în cadrul Administrației Prezidențiale, Departamentul de Educație și Cercetare și Mădălin Bunoiu, președintele ARACIS”.
2 comments
Imi zice un amic: ,,Uite d’le cum functioneaza ‘statul de drepti’, jurnalista-i facuta praf in timp ce presupusul plagiator e ‘la o sueta’ cu unii rectori de universitati. Pastrand proportiile, e ca si cum un presupus hot cercetat s-ar intalni la un gratar cu politisti si procurori, pe principiul ca ‘care-i problema’, ca doar nu-i definitiv dovedit. Bine ca nu l-au huiduit rectorii ca ajungeam de rasul lumii.” Asa-i cand e musai ca toate institutiile reprezentative sa fie facute praf, ii raspund.
N-au inteles nimic din invatamantul superior.
Si continua sa-l trateze ca pe un fel de scoala profesionala.
NU! Invatamantul superior nu trebuie sa fie adaptat la piata de astazi. Invatamantul superior trebuie sa formeze pentru viitor. Practic, sa modeleze piata.
Invatamantul profesional este cel care trebuie sa fie conectat la piata.
Cu un invatamant conectat la piata nu exista INOVARE, nu exista tehnologiile DISRUPTIVE. Nu exista nimic, in afara unei culturi pentru consum.