Premierul Florin Cîțu nu a trimis niciun răspuns solicitării oficiale transmise acum 2 luni de rectorul Universității Babeș-Bolyai, printr-o scrisoare deschisă, de a schimba legislația astfel încât relația dintre universități și mediul socio-economic să fie întărită. “Din păcate, trebuie să recunosc, cu oarecare surprindere și poate chiar o ușoară dezamăgire, că nu am avut încă o reacție din partea destinatarului”, a declarat Daniel David, rectorul UBB și președintele Consiliului Rectorilor, pentru Edupedu.ro.
Amintim că Daniel David i-a cerut pe 10 februarie 2021 premierului Florin Cîțu “sprijinul pentru o modificare fundamentală de arhitectură și viziune în legislația relevantă pentru relația dintre universități și mediul socio-economic”.
“Într-un limbaj mai simplu: am cerut ca, în condiții legale clare și de control riguros, banii investiți de mediul privat în universități să nu fie tratați ca și cum ar veni de la stat (cu regimul juridic astfel mai birocratizat), ci să poată să fie utilizați flexibil, în funcție de dinamica activităților academice (ex. dacă am nevoie de o substanță mâine, să o pot cumpăra atunci, altfel în cercetare pierd avantaje competitive); în plus, exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală și dezvoltarea de societăți comerciale (ex. spin-off-uri) de către universități ca instituții publice să fie mai clar reglementate, pentru a fi încurajate și valorizate, așa cum se întâmplă în marile universități world-class (n. red. de talie mondială), și pentru a nu genera suspiciuni sau vulnerabilități în relația ‘public-privat-economic’”, a declarat David.
La 2 luni de la acea scrisoare deschisă către premierul Florin Cîțu, Edupedu.ro a întrebat oficial rectorul Universității Babeș-Bolyai care a fost răspunsul primit din partea șefului Executivului.
Răspunsul integral al președintelui Consiliului Rectorilor, Daniel David, la solicitarea Edupedu.ro:
“Scrisoarea deschisă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) către Prim-ministrul României, domnul Florin Cîțu, a abordat aspecte esențiale ale funcționării universităților în aria academică europeană, la interfața cu mediul economic:
- (1) regimul fondurilor private în universități ca instituții publice
- (2) dinamica achizițiilor (publice) din universități
- (3) dezvoltări/demersuri economice (ex. spin-off-uri) ale universităților ca instituții publice (https://news.ubbcluj.ro/scrisoare-deschisa-adresata-de-ubb-premierului-romaniei-florin-citu/)
Într-un limbaj mai simplu: am cerut ca, în condiții legale clare și de control riguros, banii investiți de mediul privat în universități să nu fie tratați ca și cum ar veni de la stat (cu regimul juridic astfel mai birocratizat), ci să poată să fie utilizați flexibil, în funcție de dinamica activităților academice (ex. dacă am nevoie de o substanță mâine, să o pot cumpăra atunci, altfel în cercetare pierd avantaje competitive); în plus, exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală și dezvoltarea de societăți comerciale (ex. spin-off-uri) de către universități ca instituții publice să fie mai clar reglementate, pentru a fi încurajate și valorizate, așa cum se întâmplă în marile universități world-class, și pentru a nu genera suspiciuni sau vulnerabilități în relația „public-privat-economic”.
Rezolvarea acestor aspecte ar putea dinamiza major relația dintre universități și mediul socio-economic (ex. favorizând transferul cognitiv și tehnologic dinspre universități spre economie, încurajarea unor programe duale universități-agenți economici etc.) și ar poziționa mai bine universitățile românești în rankingurile internaționale (favorizând astfel „brain gain-ul”, prin atragerea de studenți și specialiști internaționali, și reducând „brain drain-ul”, oferind tinerilor și specialiștilor în țară medii academice performante recunoscute internațional). Altfel, este ca și cum suntem trimiși la competiție de 110 metri garduri cu niște pietroaie atașate de picioare, iar, la final, suntem întrebați, în mod cinic, de ce am ieșit printre ultimii.
Din păcate, trebuie să recunosc, cu oarecare surprindere și poate chiar o ușoară dezamăgire, că nu am avut încă o reacție din partea destinatarului. Este drept că problemele ridicate sunt extrem de complexe. De asemenea, este drept că în aceste două luni presiunile sociale au fost majore pentru Prim-ministrul României (ex. bugetul/PNRR/pandemia etc.). Dar, pe de altă parte, problemele sunt fundamentale prin prisma angajamentului guvernamental de a moderniza/dezvolta România și nu așteptam soluții imediate, ci inițial marcarea faptului că problemele sunt înregistrate și vor intra într-o formă sau alta în analiză. Ne-am adresat inițial Primului-ministru, deoarece, pentru rezolvarea problemelor semnalate, este nevoie de regândirea unor paradigme în administrație și legislație, iar acest lucru se poate face în cadrul implementării unui nou program de guvernare. Dar noi vom continua demersul și în alte forme, cu alți actori-parteneri și/sau cu alte instituții, fiind în paralel deschiși și atenți la eventualele mesaje ale Primului-ministru.”