Premieră pentru cercetarea românească: Rolul școlii, al mediului de acasă și al inteligenței în dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, studiate în două cercetări publicate în jurnale internaționale

Redacția

5 ani ago

În România, spre deosebire de alte țări, statutul socio-economic al părinților influențează în mod crucial dezvoltarea alfabetizării copiilor. Concluzia aparține primelor studii care cercetează dezvoltarea alfabetizării copiilor din țara noastră, conduse de psihologul educațional Dacian Dolean și publicate în jurnalele internaționale Learning and Instruction și Developmental Science. Cercetător afiliat Universității Babeș-Bolyai, acesta a analizat cât contează școala, mediul de acasă și inteligența în procesul de alfabetizare a copiilor din România.

“Analfabetismul funcțional este explicat într-o măsură infimă de IQ, însă este influențat în mare măsură de experiențele de învățare de la școală și de statutul socio-economic al părinților”, explică Dolean, într-o analiză pentru Edupedu.ro. “Cu toate acestea, în România anului 2019, încă mai premiem profesorii în funcție de câți elevi olimpici produc, fără să ținem cont de eforturile profesorilor care lucrează cu copiii din medii defavorizate. În alte țări cu sisteme educaționale mai avansate, calitatea impactului profesorului se măsoară în funcție de progresul fiecărui elev din clasă”, atrage atenția cercetătorul.

Citește analiza integrală realizată de cercetătorul Dacian Dolean, psiholog educațional, trimisă Edupedu.ro:

“Q: Din ce cauză ajung copiii să fie analfabeți funcțional?

Dacian Dolean: În general, discursurile din spațiul public referitoare la dezvoltarea alfabetizării și factorii care influențează această abilitate au tendința să fie radicale. De exemplu, unii spun că mediul de acasă are un rol hotărâtor în educația copilului (ex. “Dacă nu are cei 7 ani de acasă, nu va avea succes la școală”). Alții susțin că abilitățile cognitive ar explica insuccesul școlar (“Ce poți face dacă nu-l duce capul?”). Alteori, se atribuie succesul elevilor exclusiv profesorului (“Premiul 1 la olimpiadă se datorează profesorului”).

Studiile empirice ne arată că, de fapt, performanța școlară a copilului este influențată de foarte mulți factori (printre care sunt și cele trei categorii mari amintite mai sus), însă influența acestor factori variază nu doar de la individ la individ, ci și de la o materie la alta, sau de la o categorie de vârstă la alta.

De exemplu, un studiu publicat luna trecută în Perspectives in Psychological Science ne arată că unele abilități de alfabetizare (ex. învățarea literelor și decodarea) tind să fie mai susceptibile la influența școlii decât altele (ex. dezvoltarea vocabularului expresiv), iar efectele școlarizării asupra anumitor abilități (ex. conservarea numărului) se diminuează considerabil după un anumit nivel de școlarizare (ex. clasa I). Însă trebuie să interpretăm cu grijă aceste rezultate, pentru că analiza nu a fost făcută pe baza nici unui studiu din România.

Q: Avem studii, în România, care să analizeze relația dintre acești factori?

Dacian Dolean: O parte din cercetările pe care le-am realizat și la care lucrăm în continuare arată măsura în care acești factori influențează dezvoltarea alfabetizării copiilor din România. În aceste studii, urmărim longitudinal cum evoluează în timp abilitățile copiilor de a citi și înțelege textele citite, și putem afla care factori au un rol mai important în dezvoltarea alfabetizării. În alte studii, intervenim experimental.

De exemplu, în studiile pe care le-am publicat recent în Learning and Instruction și Developmental Science am putut vedea că

dezvoltarea alfabetizării a fost evident mai mare pe parcursul școlii decât pe parcursul vacanței de vară,
iar absenteismul a prezis semnificativ dezvoltarea alfabetizării copiilor urmăriți.

Cu alte cuvinte, școlarizarea copiilor a jucat un rol hotărâtor în dezvoltarea alfabetizării lor, și deși cei “7 ani de acasă” au fost importanți, efectul școlii asupra dezvoltării alfabetizării copiilor din România a fost mai puternic și a modificat “fundația” cu care vine copilul de acasă.

Q: Contează mediul de acasă?

Dacian Dolean: În România, spre deosebire de alte țări în care s-au studiat factorii care contribuie la dezvoltarea alfabetizării, statutul socio-economic al părinților a jucat un rol crucial, influențând direct dezvoltarea alfabetizării.

Au existat studii care au arătat o corelație între nivelul alfabetizării copiilor și statutul socio-economic, însă puținele studii longitudinale raportate în literatura de specialitate au arătat că statutul socio-economic ar influența doar indirect dezvoltarea alfabetizării (prin faptul că elevii dezavantajați au avut performanțe inferioare la teste precum vocabularul expresiv, IQ sau dezvoltarea auzului fonematic).

Ei bine, noi am găsit o relație directă între cele două variabile, chiar și după ce am controlat statistic după predictorii alfabetizării.

Acest lucru ne arată, pe de o parte, cât de stratificată este societatea românească, și câtă nevoie de ajutor au au copiii care provin din medii defavorizate. Pe de altă parte, aceste date ne confirmă faptul că, în România, poți fi un profesor extraordinar de bun, dar dacă predai la o școală cu elevi care provin din medii defavorizate, va fi foarte greu să-i ajuți pe aceștia să devină olimpici.

Cu toate acestea, în România anului 2019, încă mai premiem profesorii în funcție de câți elevi olimpici produc, fără să ținem cont de eforturile profesorilor care lucrează cu copiii din medii defavorizate. În alte țări cu sisteme educaționale mai avansate, calitatea impactului profesorului se măsoară în funcție de progresul fiecărui elev din clasă.

Q: Ce rol are inteligența în dezvoltarea alfabetizării?

Dacian Dolean: Ceea ce ar putea fi surprinzător pentru unii, abilitățile cognitive au avut un efect foarte redus în explicarea dezvoltării alfabetismului după ce am introdus în ecuație statutul socio-economic și absenteismul.

De exemplu, când am urmărit longitudinal dezvoltarea abilităților de decodare pe parcursul clasei I și a II-a, inteligența generală non-verbală și (foarte surprinzător) nici procesarea fonologică nu au mai explicat dezvoltarea acestor abilități. Singurul indicator cognitiv care a explicat semnificativ dezvoltarea decodării în această ecuație a fost numirea rapidă automatizată (un test care indică viteza procesării informațiilor, mediată de abilitățile verbale).

În al doilea studiu longitudinal am urmărit dezvoltarea înțelegerii textului pe parcursul a 3 ani de zile (indicatorul analfabetismului funcțional). Aici am observant că IQ-ul nu a avut un efect semnificativ după ce am introdus din nou în ecuație statutul socio-economic al părinților și absenteismul. Acest lucru e cu atât mai surprinzător, cu cât IQ-ul a prezis semnificativ dezvoltarea vocabularului (un predictor puternic al înțelegerii citirii). Am învățat de aici că analfabetismul funcțional este explicat într-o măsură infimă de IQ, însă este influențat în mare măsură de experiențele de învățare de la școală și de statutul socio-economic al părinților.

Q: Există și alte cercetări similare efectuate în România pe această temă?

Dacian Dolean: Poate există, însă nu am citit nici un studiu pe domeniul alfabetizării care să aibă relevanța internațională, cel puțin nu la nivelul acesta. Pentru ca studiile să fie publicate în jurnale competitive, e nevoie să aibă un grad mare de originalitate / noutate (să avanseze cunoașterea dincolo de ce se știe până acum) și metodologia folosită să fie foarte riguroasă. E foarte multa muncă pentru a publica asemenea cercetări.

Learning and Instruction e al 6-lea jurnal indexat în Web of Science pe domeniul Education & Education Research și al 5-lea pe domeniul Educational Psychology, iar Developmental Science e al 5-lea jurnal indexat pe domeniul Experimental Psychology și al 8-lea pe domeniul Developmental Psychology.

Publicarea în aceste jurnale este o premieră pentru cercetarea în științele educației din țara noastră.

În România, încă ne aflăm la nivelul în care ne străduim să nu plagiem doctorate și să importăm modele de politici educaționale de la alte țări prin copy-paste, nu să exportăm cunoștințe (cum am făcut-o cu aceste studii).

Cred că e important de precizat că volumul de muncă depus a fost foarte mare. Pentru cele 2 studii, noi am lucrat aproape 6 ani (e adevărat, cu intermitențe), din momentul în care am început să scriu aplicația pentru grant (Noiembrie 2013) până la publicarea lor (Septembrie/Octombrie 2019).

Q: Cum se pot realiza aceste cercetări?

Dacian Dolean: Studiile pe domeniul alfabetizării copiilor din România (cu accent pe copiii de etnie Roma) au fost și sunt finanțate prin mecanismul financiar EEA Grants/Norway Grants pe baza a două propuneri de proiect intitulate ELIRA (Early Literacy of Roma Children: Predictors, Literacy Levels, and Enhancement Strategies) și ELIRA 2.0 (Early Literacy of Roma Children from Romania: Bridging the Socio-economic Divide).

Ultimul proiect contractat anul acesta (10/2019) se bazează pe rezultatele obținute în primul proiect și vizează eficientizarea programelor de intervenție implementate în școală (deci are o componență experimentală).

E foarte important însă de precizat că aceste studii sunt realizate în parteneriat cu profesori de la Universitatea din Olso, care au o largă expertiză pe acest domeniu. Respectiv profesorul Arne Lervag este specializat în studii longitudinale pe domeniul alfabetizării, Monica-Melby Lervag este specializată pe programe de intervenție în școli și Crina Damsa (care e de naționalitate română) e specializată pe studii calitative.

Q: Unde putem afla mai multe despre cele două studii pe care le-ați publicat?

Dacian Dolean: Cele două studii pe care le-am menționat au fost publicate în regim Open-Access – deci sunt accesibile publicului larg pe site-urile jurnalelor Learning and Instruction și Developmental Science.

O prezentare a câtorva probleme legate de analfabetismul funcțional din România am făcut-o într-un material video:”

Auzul fonematic este abilitatea de recunoaștere a sunetelor; “ea se formează inițial în familie și se consolidează în grădiniță, prin diferite activități cum ar fi cele de identificare a cuvintelor care rimează sau a silabelor dintr-un cuvânt (Ce sunet auzi la finalul cuvântului cal?)”

____

Despre autor:

Dacian Dolean este psiholog educațional, afiliat Universității Babeș Bolyai. În prezent este directorul a două proiecte de cercetare care urmăresc înțelegerea utilității temei pentru acasă în învățământul primar și dezvoltarea alfabetizării copiilor care provin din medii defavorizate. Cercetările sale în domeniul științelor educației și psihologiei au fost publicate în jurnale științifice cu impact internațional semnificativ precum Learning and Instruction, Developmental Science, Language Teaching Research, System, European Easrly Childhood Education Research Journal sau Psychology of Music.

Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate în cadrul conferințelor organizate de American Psychological Association, American Educational Research Association, Association for Psychological Science, Society for Scientific Studies of Reading, United Kingdom Literacy Association sau European Association of Learning and Instruction.

Imagine de Angel Hernandez de la Pixabay