Premieră în școlile românești: Sistem de învățare a limbii române de către elevii ucraineni refugiați din calea războiului, dar și pentru copiii români care se întorc din străinătate cu familiile / Lista celor 71 de „școli deschise” identificate într-un proiect al Comisiei Europene, Băncii Mondiale și al Ministerului Educației

În premieră în sistemul românesc de învățământ, copiii care nu știu limba română și sunt fie refugiați din Ucraina, fie parte din diaspora românească reîntoarsă în țară vor avea la dispoziție peste 70 de școli în care vor putea învăța limba română și vor primi ajutor pentru integrare în sistemul de educație. Tot în premieră, experții în educație au cartografiat curriculumul ucrainean în raport cu cel românesc și au creat instrumente pentru ca profesorii care primesc în clase copii din țara vecină să știe de la ce nivel pornesc cu ei la toate disciplinele. Unul dintre obiectivele proiectului pe care Ministerul îl va aplica este ca limba română să le fie predată copiilor ucraineni din școlile românești ca a doua limbă, astfel încât să dețină toate instrumentele pentru a se descurca social în țară.

“Creșterea fără precedent a numărului de persoane strămutate forțat, a copiilor migranți români care se întorc în țară și a altor migranți care vin să lucreze în România reprezintă o noutate și necesită o reevaluare urgentă a sistemului educațional actual și actualizarea acestuia”, a declarat pentru Edupedu.ro secretarul de stat din Ministerul Educației, Florian Lixandru.

Ciprian Fartușnic, cercetător în științele educației, fost director al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei și cel care a realizat analiza comparativă a curriculumului ucrainean și a celui românesc, a explicat pentru Edupedu.ro că întreaga structură a sistemului nostru educațional este un pic diferită de cea din Ucraina. “Noi avem 5 ani de învățământ primar, ei au 4 ani, în România gimnaziul se întinde de-a lungul a 4 ani, în Ucraina are o durată de 5 ani, noi avem 4 ani de liceu, pe când ei au 3 ani de liceu. Deci din start trebuie luate în considerare diferențele acestea. La noi, abia după clasa a IX-a curriculumul se diversifică destul de mult, în funcție de cele trei filiere (teoretic, vocațional și tehnologic) și apoi pe diversele trasee. La ucraineni, asta se întâmplă mai devreme, încă din gimnaziu, și am identificat peste 40 de programe diferite pe care le poate urma un copil ucrainean la gimnaziu, este adevărat că nu sunt fundamental diferite, dar câteodată accentele pot să facă diferența. Școlile de la noi, dacă vor cu adevărat să îi sprijine pe copii, ar trebui nu numai să se intereseze în ce an este copilul respectiv, mai ales dacă este trecut de ciclul primar, ci și de traseul lui, tocmai ca să vadă zonele de particularitate”, a declarat Fartușnic. 

În prezent, aproximativ 35.000 de copii ucraineni sunt în România înscriși în una din formele de sprijin educațional sau social, potrivit datelor Ministerului Educației.   

În ce privește situația copiilor români reîntorși în țară, în anul 2022 au fost (re)înmatriculați în sistemul național de învățământ, ca urmare a revenirii din străinătate alături de familii, 9.361 de elevi (din toate ciclurile de învățământ). Comparativ cu anul 2018, când s-au înregistrat aproximativ 7.000 de cereri, numărul este într-o relativă creștere, a precizat Ministerul Educației. 

„Pe măsură ce populația strămutată se stabilește (Stabilizare) construim un sistem educațional mai structurat, inclusiv prin dezvoltarea și implementarea unui curriculum adaptat, sensibil la mediul cultural, lingvistic și educațional. Sistemul de sprijin propus include consiliere, sprijin socio-emoțional și activități remediale. Guvernul României a creat flexibilitate în traseele educaționale, creând spații speciale și facilitând puncte de acces la toate nivelurile de învățământ, inclusiv liceal. Aceasta este etapa care se dezvoltă în prezent”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru.

Oficialul a anunțat că beneficiul important al proiectului este sprijinirea “copiilor strămutați forțat, al copiilor din familii care migrează în România pentru a munci, precum precum și pentru copiii români reîntorși în țară, ceea ce numim re-migranți”.

Pentru copiii ucraineni sprijiniți în școlile din țară, limba română va fi predată ca a doua limbă, vor urma cursuri de recuperare, va trebui să aibă profesori formați pentru a face cu ei aceste activități și să primească consiliere.

Identificarea „școlilor deschise” și cartografierea curriculumului ucrainean în raport cu cel românesc sunt parte a unui proiect realizat prin Instrumentul de Sprijin Tehnic cu sprijinul DG REFORM, Comisia Europeană, și asistență tehnică din partea Băncii Mondiale privind “Accelerarea accesului la servicii de asistență pentru persoanele strămutate din Ucraina și îmbunătățirea accesului la educație pentru copiii strămutați din Ucraina”. Proiectul se concentrează pe îmbunătățirea accesului la educație al copiilor ucraineni strămutați forțat, în principal prin crearea unui evaluări rapide a nevoilor, un cadru de răspuns la situațiile de urgență în domeniul educației și cartografierea curriculumului ucrainean în raport cu cel românesc.

„Prin Instrumentul de Sprijin Tehnic este propus un cadru de răspuns de urgență în educație ce urmărește să fie incluziv și cuprinzător pentru copiii strămutați forțat și migranți. Acest cadru subliniază importanța integrării nevoilor acestor copii, cu scopul de a ne asigura că educația lor este cât mai puțin perturbată în timpul crizelor, susținând astfel dezvoltarea lor socială și cognitivă. Primul pas (Răspuns rapid) include identificarea copiilor, evaluarea nevoilor educaționale ale acestora și înființarea de centre temporare de învățare. În plus, această etapă se concentrează pe abordarea nevoilor psihologice și sociale urgente. Aceasta este faza de răspuns pe care Guvernul, agențiile ONU și ONG-urile au oferit-o imediat în 2022.

Pe măsură ce populația strămutată se stabilește (Stabilizare) construim un sistem educațional mai structurat, inclusiv prin dezvoltarea și implementarea unui curriculum adaptat, sensibil la mediul cultural, lingvistic și educațional. Sistemul de sprijin propus include consiliere, sprijin socio-emoțional și activități remediale. Guvernul României a creat flexibilitate în traseele educaționale, creând spații speciale și facilitând puncte de acces la toate nivelurile de învățământ, inclusiv liceal. Aceasta este etapa care se dezvoltă în prezent.

Etapa a 3 a (Integrare) se concentrează pe integrarea copiilor strămutați în școlile de masă existente sau pe înființarea de unități educaționale permanente. În ambele cazuri, accentul este pus pe crearea unui mediu favorabil și incluziv care încurajează succesul pe termen lung, cu o abordare rezilientă, care poate fi adaptat și asigură pregătirea pentru a răspunde mai bine la alte crize viitoare”, a declarat Florian Lixandru.

Oficialul a precizat că „un beneficiu important în acest proiect este crearea acestui cadru care oferă o soluție, un cadru pe termen lung și creează premise pentru sprijinul copiilor strămutați forțat, al copiilor din familii care migrează în România pentru a munci, precum și pentru copiii români reîntorși în țară, ceea ce numim re-migranți. Organizarea învățării pentru copiii strămutați forțat în cadrul școlilor deschise nu este singura opțiune pe care o au părinții. Libertatea lor de alegere și de mișcare este în continuare respectată pe deplin”.

„Ministerul Educației se confruntă cu provocarea de a pregăti sistemul educațional pentru viitorii ani școlari, de a implementa noul cadru și de a transpune politicile în acțiuni. Deși numărul refugiaților care se vor întoarce în Ucraina este incert, se anticipează că nu mulți dintre ei vor rămâne în România timp de mai mulți ani, dar sistemul trebuie pregătit pentru situații de criză. Prin urmare, a fost conceput un cadru pe termen mediu și lung pentru a acomoda și integra copiii ucraineni într-un sistem educațional previzibil și stabil. Strategiile cheie includ predarea limbii române ca a doua limbă, furnizarea de cursuri de recuperare, formarea profesorilor și oferirea de sprijin emoțional și consiliere. Respectarea preferințelor culturale și lingvistice străine este considerată importantă pentru încrederea și progresul elevilor”, a continuat secretarul de stat din Ministerul Educației. 

Acesta a precizat că este o premieră realizarea unui cadru educațional de care poate beneficia și diaspora românească, în sensul reintegrării în România a celor care vor să revină, prin acordarea de sprijin copiilor români care nu mai știu limba română. „Da, este o premieră, deoarece pandemia a readus în țară într-un număr mult mai mare românii din diaspora, iar trendul se menține în ultimii ani. Creșterea fără precedent a numărului de persoane strămutate forțat, a copiilor migranți români care se întorc în țară și a altor migranți care vin să lucreze în România reprezintă o noutate și necesită o reevaluare urgentă a sistemului educațional actual și actualizarea acestuia. Adesea, aceste grupuri se pot confrunta cu provocări multiple care le împiedică accesul la o educație de calitate – de la bariere lingvistice la obstacole administrative, practici discriminatorii și multe altele. Secțiunea 14 din Legea învățământului preuniversitar, iulie 2023, stabilește  măsuri de sprijin pentru elevii români reîntorși în țară”.

„Scopul acestui cadru este să cuprindă soluții la diferite niveluri, create într-o secvență logică care facilitează o integrare a copiilor în școlile care oferă protecție, siguranță și un sentiment de apartenență. (…) În prezent este analizată modalitatea de stabilire a unor roluri și procese clare, transpunerea politicilor în acțiune prin testarea intervențiilor promițătoare, ne asigurăm că fiecare copil, indiferent de statutul său de strămutare, are posibilitatea de a învăța și de a se dezvolta”, spune Lixandru.

Principalele diferențe între curriculumul ucrainean și cel românesc

Cercetătorul Ciprian Fartușnic a explicat pentru Edupedu.ro că una din diferențele dintre cele două sisteme de educație ține de nivelul de autonomie al școlii. „Noi avem la învățământul primar maximum o oră din Curriculumul la decizia școlii (CDȘ), la ei este un pic mai mult și apar mai multe la gimnaziu și la liceu față de noi. De fapt, ei așa fac acele trasee diferite. Zona aceasta este o zonă de diferențiere”. 

„Furnizorii educaționali sunt diferiți în Ucraina, în sensul că au mai multe tipuri de școli gimnaziale, așa cum avem noi mai multe tipuri de licee”, a precizat expertul în științele educației. 

În ceea ce privește programele școlare, specialiști de la Cambridge au făcut analiza comparativă pe programa de matematică, pe cele de științe și concluzia analizei este că nu sunt diferențe fundamentale, a adăugat Fartușnic. „Ucrainenii au început și ei, de câțiva ani, o reformă a curriculumului cu centrare pe competențe, nu pe conținuturi, iar la ei nu s-a lucrat ca la noi, pe niveluri. A fost gândită o reformă curriculară pe întreg învățământul preuniversitar, care a început acum câțiva ani și va ajunge să fie aplicată la liceu în 2027. Dar copiii de la clase mici sunt deja pe abordarea noului curriculum”, a explicat acesta. 

„Ultima analiză pe care am făcut-o se referă la numărul de ore și am observat că numărul de ore alocate limbii materne, matematicii, științelor, atât la nivelul primar, gimnazial, cât și liceal, este relativ apropiat, diferențele apar pentru că la noi există o mai mare diversitate de discipline, mai ales la gimnaziu și liceu; este vorba despre discipline pe care ei nu le au. De exemplu, noi avem un anumit număr de ore arte, după care mai avem și Muzică și Mișcare, care este jumătate Arte, jumătate Educație fizica, ei nu au așa ceva. În schimb, au număr mai mare de ore de Arte. Și ca număr total de ore alocate tuturor disciplinelor nu sunt diferențe majore, care să dea peste cap un copil care vine la noi”, a declarat pentru Edupedu.ro cercetătorul Ciprian Fartușnic. 

Printre disciplinele din curriculumul românesc care nu se regăsesc la ucraineni se numără și Consiliere și dezvoltare Personală, Arte Vizuale și Abilități Practice (AVAP), Latina, precizează cercetătorul. În schimb, „la gimnaziu ei au istorie 3-4 ore pe săptămână, față de 1-2 ore pe săptămână la noi, însă noi avem în plus Educația socială”.

„Analiza cu privire la curriculum a fost integrată într-un raport mai larg privind politicile de integrare și de sprijin pentru învățare pentru copiii din Ucraina și pentru copiii migranți. Acest raport a fost discutat cu reprezentanții Ministerului Educației, au fost făcute sugestii de îmbunătățire și sper ca în cel mai scurt timp să fie disponibil public pentru că el atinge toate ariile, nu doar analiza curriculară. Se referă la condițiile asigurate la nivel de management, la condiții logistice și discută principii pe care o școală ar trebui să le îmbrățișeze astfel încât să nu fie un program on/off, care să se închidă la finalul unei crize. Astfel de programe oferă o ocazie foarte buna tuturor unităților școlare să aibă o discuție foarte serioasă cu toți membrii comunității, pentru a vedea ce rol pot să joace astfel încât să facă un bine cât mai multor copii și părinți”, a declarat Ciprian Fartușnic.

Cercetătorul în științele educației a subliniat că „dincolo de bagajul cu care vin acești copii, ceea ce trebuie foarte bine punctat este că tu, ca profesor, trebuie să ai niște competențe dezvoltate de a lucra cu copii care sunt într-o situație specială. Ce am observat că au caracteristic copiii ucraineni refugiați din cauza războiului este legat de faptul că nu tot timpul pot să asigure o continuitate fizică la școală – ei mai pleacă o săptămână acasă, sunt reținuți în familie că nu știu ce să facă. Apoi, cu cât sunt mai mari, cu atât sunt mai distrași în alte lucruri familiale și asta presupune ca tu, ca profesor, să ai strategii de recuperare. Alți elevi au probleme de motivare, ei speră să se întoarcă în Ucraina, de asta și avem atât de puțini care sunt înregistrați în școli. Ei, de fapt, sunt conectați și studiază online cu profesori ucraineni, în sistemul lor de învățământ. Recomandarea Ministerului ucrainean al Educației a fost ca ei să rămână conectați la școala lor. Deci este problema frecvenței, a motivației și mai este trauma. Sunt copii care au trecut prin momente foarte delicate și au rămas cu frici, iar asta presupune să ai abilități, ca profesor, astfel încât sa ții cont de aceste sensibilități, nu să le ignori. Deci trebuie să cunoști diferențele de curriculum și, pe de altă parte, specificul lor social și emoțional”. 

Lista școlilor care pot deveni școli deschise

Potrivit raportului realizat de experții Ministerului Educației, Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale, următoarele școli pot deveni „școli deschise”, pregătite să învețe limba română elevii din Ucraina și copiii români reîntorși cu familiile din străinătate:

Ce sunt școlile deschise 

Secretarul de stat din Educație Florian Lixandru a precizat că „Școala Deschisă este un concept de «Școală punte» conceput pentru a răspunde nevoilor educaționale ale copiilor strămutați forțat, concentrându-se în primul rând pe învățarea intensivă a limbii locale și pe adaptarea culturală. Este o abordare inovatoare și incluzivă care integrează mai multe strategii pentru a se asigura că copiii strămutați forțat primesc o educație cuprinzătoare adaptată nevoilor lor”. 

„Conceptul Școlilor Deschise din Cadrul de răspuns de urgență în educație se concentrează pe o abordare holistică care abordează nevoile academice, sociale, emoționale și culturale. Aceste școli vor oferi un program intensiv de limbă română, învățare socio-emoțională, programe remediale, curriculum incluziv, vor asigura implicarea părinților și a familiilor și legături cu comunitatea. Viitoarele școli deschise pot fi cele care au o capacitate excedentară, de exemplu învață într-un singur schimb sau au locuri disponibile în clasă, să fie deschise la colaborare, oferă cursuri de limbă, clase pregătitoare, programe extrașcolare, transport școlar, cadre didactice calificate și infrastructură digitală. În cadrul acestor școli va fi înființat un an pregătitor de acomodare de tip «punte» pentru a oferi un program intensiv de limba română, lecții culturale, curriculum de învățare socio-emoțională, sprijin lingvistic și academic continuu, integrarea în curriculum a contextului cultural al copiilor, educație parentală și implicarea comunității. Acest an de tip punte nu este unul repetitiv, asigurând  tranziția în anul următor în aceeași școală în învățământul de masă, copilul fiind deja pregătit. Profilul Școlilor Deschise trebuie să îndeplinească cumulativ condiții prealabile de infrastructură, capacitate de predare și învățare, formarea de parteneriate”, a precizat acesta. 

Echipa Băncii Mondiale a făcut un exercițiu pe rețeaua școlară din anul școlar 2022/23 în 8 orașe care au un număr mai mare de persoane strămutate forțat ucraineni pentru a identifica școlile cu potențial de a deveni Școli Deschise. Astfel, identificarea și propunerea se referă la opt orașe: București, Brașov, Baia Mare, Galați, Iași, Suceava, Timișoara, Suceava, Timișoara și Tulcea. Aproximativ 25.000 de elevi pot fi găzduiți în anul punte în 71 de școli identificate ca fiind eligibile pentru a deveni școli deschise. Exercițiul a urmărit identificarea de spații excedentare, număr de elevi mai mic și învățare într-un singur schimb, a adăugat Lixandru.

Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului „Înțelege ca să ajuți. Perspectiva refugiaților ucraineni în media” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova.