Au fost aprobate două inițiative: o propunere a Comisiei de recomandare a Consiliului Europei privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior – ambele vor sprijini universitățile în acest demers, potrivit unui comunicat de presă al reprezentanței Comisiei Europene în România.
Europa se confruntă cu provocări majore, cum ar fi schimbările climatice, transformarea digitală și îmbătrânirea populației, într-un moment în care este lovită de cea mai mare criză sanitară mondială din ultimul secol și de consecințele sale economice. Universitățile și întregul sector al învățământului superior se situează la intersecția dintre educație, cercetare și inovare și ocupă o poziție unică pentru a modela economii durabile și reziliente și a spori caracterul ecologic, incluziv și digital al Uniunii Europene.
Cele două inițiative noi adoptate astăzi, 18 ianuarie, o Strategie europeană pentru universități și o propunere a Comisiei de recomandare a Consiliului privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior, vor sprijini universitățile în acest demers.
Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Universitățile europene incluzive și de excelență reprezintă atât o condiție, cât și o bază pentru modul nostru de viață european. Ele sprijină societățile deschise, democratice și echitabile, precum și creșterea susținută, spiritul antreprenorial, integrarea și ocuparea forței de muncă. Prin propunerile noastre de astăzi, urmărim să aducem cooperarea transnațională în învățământul superior la un nou nivel. Valori comune, mobilitate sporită, un domeniu de aplicare mai larg și sinergii mai puternice pentru a construi o dimensiune cu adevărat europeană în învățământul nostru superior”.
Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Propunerile de astăzi vor aduce beneficii întregului sector al învățământului superior și în primul rând studenților noștri. Ei au nevoie de campusuri transnaționale moderne, cu acces facil la mobilitatea în străinătate, pentru a permite un parcurs școlar și o experiență cu adevărat europene. Suntem pregătiți să ne unim forțele cu statele membre și cu instituții de învățământ superior din întreaga Europă. Împreună putem aduce educația, cercetarea și inovarea în serviciul societății. Alianțele universităților europene pregătesc terenul; până la jumătatea anului 2024, bugetul european va sprijini până la 60 de alianțe ale universităților europene cu peste 500 de universități din întreaga Europă”.
O strategie europeană pentru universități
Europa găzduiește aproape 5.000 de instituții de învățământ superior, 17,5 milioane de studenți din învățământul terțiar, 1,35 milioane de persoane care predau în învățământul terțiar și 1,17 milioane de cercetători. Această strategie urmărește să sprijine toate universitățile din Europa și să le permită să se adapteze la condițiile în schimbare, să prospere și să contribuie la reziliența și redresarea Europei. Ea propune un set de acțiuni importante pentru a sprijini universitățile europene în vederea atingerii a patru obiective:
- consolidarea dimensiunii europene a învățământului superior și a cercetării;
- consolidarea universităților ca faruri ale modului nostru de viață european prin acțiuni de sprijin axate pe carierele academice și de cercetare, pe calitatea și relevanța pentru competențe adaptate exigențelor viitorului, pe diversitate, incluziune, practici democratice, drepturi fundamentale și valori academice;
- capacitarea universităților ca actori esențiali ai schimbării în dubla tranziție verde și digitală;
- consolidarea universităților ca vectori ai rolului și poziției de lider deținute de UE la nivel mondial.
Diana Ghimiși
Ș.L.
Ștefan Lefter
1 comment
Depinde și unde apar aceste universități. Dacă apar la gimnaziu, dacă se ocupă de programele și manualele școlare, situația va rămâne în continuare dramatică. Nu suntem în Finlanda, unde manualele sunt date la reciclat dacă devin prea dificile pentru copii. La noi până și adulții nu pricep mai nimic din manuale care ar trebui să fie de cultură generală.
Pentru a remedia problema, ar trebui introdus un fel de REZIDENȚIAT PEDAGOGIC. La fel cum un chirurg trebuie să urmeze un rezidențiat înainte de a intra în sala de operație, tot în acest fel un profesor, care dorește să participe în comisiile de programă, examene sau manuale, ar trebui să aibă la activ cel puțin 5 ani de lucru cu grupa de vârstă pentru care candidează.
Educația nu înseamnă doar să torni informație în capul unui copil, ci să fi lucrat cu copii. Educația presupune și o latură practică. Dacă ai lucrat o viață întreagă cu adulți atunci nu prea ai ce căuta în comisiile de gimnaziu și liceu. Desigur, o formație academică e un plus, însă o perioadă consistentă de lucru cu grupa de vârstă respectivă ar trebui să fie un criteriu de bază.
Din păcate la noi nu se remediază această problemă. Vom avea în continuare analfabetism funcțional și manuale greu de descifrat.