Pregătirea medicilor rezidenți, adică absolvenții de medicină, medicină dentară și farmacie care intră în stagiul de pregătire, ar trebui schimbată în următorii printr-un apel de 47 de milioane de euro din PNRR, a declarat rectorul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Carol Davila” din București, Viorel Jinga, duminică, 17 noiembrie.
Potrivit acestuia, proiectul finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede actualizarea curriculumului de rezidențiat. Este un apel de dezvoltare de programe, module specifice și transversale la nivelul facultăților de medicină, un parteneriat între cele șase universități care formează Alianța G6: din București, Cluj, Târgu Mureș, Timișoara, Craiova și Iași, a mai precizat rectorul Viorel Jinga.
„Trebuie să actualizăm curriculele (sic!) pentru a compatibiliza pregătirea rezidenților cu țările vestice, să găsim metode inovative, precum simularea clinică, și să utilizăm instrumente digitale și abordări interactive de predare. Evaluarea trebuie să fie bazată pe competențe, nu doar pe acumularea de cunoștințe”, a declarat șeful UMFCD la Romexpo, unde aproape 4.000 de candidați arondați centrului universitar din Capitală au venit să susțină duminică concursul de intrare în Rezidențiat.
Prin apel, ar urma să se organizeze programe de formare pentru minimum 3.000 de profesori coordonatori de rezidențiat, astfel încât aceștia să fie familiarizați cu noile metode și standarde, conform rectorului UMF „Carol Davila”. Un proiect pilot pentru 9.000 de medici rezidenți va putea fi extins la nivel național, iar un sistem de evaluare a competențelor personalului și implementarea standardelor de excelență în procesul de predare și formare va fi introdus, a mai punctat Jinga.
- Apelul despre care vorbește acesta a fost lansat în consultare publică pe 11 iulie, iar solicitanții au putut depune proiecte până luni, 18 noiembrie, inclusiv. Potrivit ghidului solicitantului, care poate fi descărcat mai jos din articol, termenul de implementare a proiectului / proiectelor depuse este 31 decembrie 2029.
- „Curriculumul de pregătire în rezidențiat pentru un număr însemnat de specialități a rămas neactualizat în ultimii ani, singurele specialități în care curricula este congruentă cu curricula europeană fiind Medicina de urgență si Anestezia și Terapia Intensivă”, scrie în ghid despre curricula din universitățile de medicină din țară.
DOCUMENT DESCARCĂ Ghidul solicitantului formare postuniversitară – universități de medicină:
Redăm declarațiile principale de presă de la conferința de presă a UMF „Carol Davila” de duminică, 17 noiembrie 2024:
Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București:
- Suntem cu toții la un loc pentru toate cele trei specialități: medicină, stomatologie și farmacie. Din poziția mea de rector, o să vă prezint doar modalitățile prin care noi putem crește calitatea pregătirii rezidenților și vă prezint un proiect care se va finaliza cu depunerea în ianuarie. Este un proiect în cadrul actualizării curriculumului de rezidențiat. Este un apel la PNRR – dezvoltare de programe, module specifice și transversale la nivelul facultăților de medicină, un parteneriat între cele șase universități care formează G6: Bucureștiul, Cluj, Târgu Mureș, Timișoara, Craiova și Iași.
- În acest proiect se urmărește îmbunătățirea calității educației postuniversitare prin actualizarea curriculelor (sic!) pentru toate specialitățile, implementându-se metode moderne de predare și evaluare, precum și dezvoltarea competenței personalului implicat în formarea medicilor rezidenți, în conformitate cu standardele Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS), despre care ați mai auzit.
- Argumentele sunt clare: este esențial ca programele de formare să reflecte cele mai recente standarde internaționale. Trebuie să actualizăm curriculele (sic!) pentru a compatibiliza pregătirea rezidenților cu țările vestice, să găsim metode inovative, precum simularea clinică, și să utilizăm instrumente digitale și abordări interactive de predare. Evaluarea trebuie să fie bazată pe competențe, nu doar pe acumularea de cunoștințe, adaptată cerințelor actuale, progreselor tehnologice, creșterii complexității cazurilor medicale și globalizării profesiei medicale, adoptând programele educaționale.
- Ca obiective ale acestui proiect: crearea și implementarea unui cadru metodologic modern pentru pregătirea medicilor rezidenți, actualizarea metodelor de predare și stabilirea unor criterii riguroase de evaluare pentru spitale neuniversitare care doresc să devină centre de formare eligibile. Se vor organiza programe de formare pentru minimum 3.000 de coordonatori de rezidențiat, astfel încât aceștia să fie familiarizați cu noile metode și standarde. Un proiect pilot pentru 9.000 de medici rezidenți va putea fi extins la nivel național, iar un sistem de evaluare a competențelor personalului și implementarea standardelor de excelență în procesul de predare și formare va fi introdus.
- Este un proiect foarte important, prin care vom actualiza toate curriculele (sic!) și modul în care sunt pregătiți mai bine medicii rezidenți. Suma este destul de mare: un buget de 47 de milioane de euro, 98% nerambursabili prin contribuția Uniunii Europene și 2% cofinanțare din partea universităților. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de trei ani. Pentru fiecare specialitate se va actualiza totul, inclusiv curriculele (sic!) și modul de evaluare a rezidenților.
- Vă spuneam de simularea clinică. Avem un centru de simulare cu cinci etaje, unde, din cele 1.302 de workshopuri din ultimii doi ani, la care participă între 6 și 20 de participanți, 300 au fost dedicate medicilor rezidenți, iar peste 100 au fost dedicate medicilor specialiști. Simularea medicală este un pas pentru ca procedurile să fie efectuate pe simulatoare, ceea ce este mult mai sigur, deoarece nu apar complicațiile pe care le-ar avea dacă s-ar începe intervențiile direct pe pacient.
- Am demarat multe acțiuni împreună cu Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți (SMMR). Avem tabere de vară, școli de vară și de iarnă, organizate cu diferite societăți pentru medicii rezidenți. De asemenea, avem programe pilot pe pacient standardizat: adică un student învață cum să se comporte ca pacient, iar medicul rezident face consultul, comunică cu el, iar tutorele evaluează la final cum a decurs discuția cu pacientul.
- În componenta de comunicare avem astfel de workshop-uri. Am semnat cu Ministerul Sănătății un proiect de 10 milioane de euro pentru crearea unui centru de pregătire pentru personalul medical, unde vor intra și rezidenții. Acesta va fi construit în Sectorul 3, la Hala Laminor. Centrul nostru de simulare dispune de 35 de simulatoare avansate și 32 de echipamente medicale foarte importante.
- Pentru a răspunde la întrebarea legată de migrația doctorilor, vă prezint câteva date luate de la OECD. Din 2012 până în 2021, 22.000 de medici români au plecat să practice în statele OECD. Dacă în 2012 au fost 1.532 de medici emigrați, în 2021 numărul a scăzut dramatic, la 461. 90% dintre medicii emigrați sunt în nouă țări: Franța, Germania, Statele Unite, Israel, Ungaria, Belgia, Anglia, Suedia și Irlanda. În 2017 au crescut salariile și trendul a devenit mult descendent.
- Din punct de vedere al numărului de medici din țară, între 2015 și 2022 numărul acestora a crescut de la 56.000 la 71.000. Densitatea medicilor la 100.000 de locuitori a crescut de la 282 în 2015 la 374 în 2022. Numărul rezidenților a crescut cu 55%, iar numărul de studenți s-a majorat, fiind corelat cu numărul de locuri disponibile la rezidențiat. În sectorul public, numărul medicilor specialiști a crescut cu 20%, iar în timpul pandemiei COVID-19 au fost angajați peste 1.000 de specialiști.
- Salariile au crescut, medicul primar avea 6.498, iar acum are 19.000 de lei brut. Medicul specialist a crescut de la 5.400 de lei la 14.000 de lei brut, iar medicul rezident de la 3.500 la 10.000 de lei brut. Eu atât am avut de spus. Cifrele candidaților, concurența pe specialități le aveți din comunicat. Vă mulțumesc. Domnul ministru al Sănătății vă prezintă probabil strategia legată de rezidențiat, este în construcție, de refăcut ordinul 1.141 prin care universitățile vor prelua partea de pregătire a rezidenților. Când va apărea ordinul finalmente, spunem noi că va crește și calitatea pregătirii, find implicați în mod direct unde sunt rezidenții și ceea ce fac și modalitatea în care sunt pregătiți.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății:
- Mulțumesc, bună dimineața! Mulțumesc domnului rector. Așa cum se întâmplă în fiecare an, în luna noiembrie, organizăm concursul de rezidențiat. Cifrele le-ați primit deja de la organizatori. Aș dori să fac câteva comentarii legate de ceea ce a prezentat domnul rector.
- În primul rând, procesul de descentralizare a rezidențiatului, început acum un an, va continua: universitățile o să aibă principala prerogativă nu doar în pregătirea efectivă a rezidenților, prin cadrele didactice și coordonatorii de rezidențiat, dar și în organizarea rotirii stagiilor și urmărirea rezidenților. Am făcut un pas înainte din acest punct de vedere și cred că tinerii medici mai ales sunt satisfăcuți de acest lucru.
- Un alt aspect important este recunoașterea stagiilor efectuate în străinătate de medicii rezidenți. De acum, acestea vor fi echivalate direct de coordonatorii de rezidențiat din universități. Nu mi se părea normal ca acest lucru să se întâmple la Ministerul Sănătății. De asemenea, mă bucur că doamna profesor Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), este alături de noi astăzi, ca președintă a comitetului local de organizare a Rezidențiatului. Relația cu Colegiul Medicilor este esențială pentru că ne dorim într-un viitor nu foarte îndepărtat să debirocratizăm și recunoașterea profesională, facilitând astfel întoarcerea medicilor români în România prin echivalarea direct la CMR, e un deziderat.
- Referitor la concurența din acest an, aceasta diferă între specialități. La Medicină, sunt 1,44 candidați pe loc, în timp ce la Medicină Dentară sunt 4,4 sau peste 5 candidați pe loc la Farmacie. Această diferență se explică prin faptul că, la Medicină, dreptul de liberă practică se obține doar după finalizarea rezidențiatului, iar numărul de locuri și de posturi scoase în fiecare an la concurs sunt echivalente cu numărul de absolvenți din anul respectiv. În schimb, la Medicină Dentară și Farmacie, acest drept se dobândește odată cu absolvirea studiilor de licență. De asemenea, în aceste două domenii, diversitatea specialităților este mai mică, iar mulți candidați provin din promoții anterioare. Selecția e mai mare, pentru că discutăm de medici și farmaciști care au drept de practică.
- În ceea ce privește numărul de medici din România, trebuie să menționăm că acum avem un număr apreciabil. Din cei 71.000 de mii, 21.000 sunt medici rezidenți, dacă nu mă înșel. Totuși, există încă o problemă cu repartiția teritorială a acestora. Atractivitatea pentru zonele din afara centrelor universitare nu poate fi crescută decât prin implicarea autorităților locale. De exemplu, ieri am fost la Călărași și am văzut un astfel model în care autoritățile locale colaborează cu universitățile din zonă pentru a deschide programe, precum cele pentru asistenți medicali și moașe. Și atunci se creează un cadru atractiv pentru practicarea profesiei în orașe mai mici.
- Altă discuție este legată de necesarul de medici pe tipuri de specialități. Anul viitor, Registrul Profesioniștilor din Sănătate va fi operațional. Acest registru este absolut necesar pentru elaborarea de politici pe termen mediu privind specialitățile care trebuie promovate anual la concurs. Vom putea anticipa retragerea medicilor prin pensionare, analiza capacității de pregătire a universităților și răspunde nevoilor specialităților deficitare.
- De exemplu, la Medicina de Familie, estimăm că între 30-35% dintre medici se vor retrage în următorii 5 ani. Prin urmare, am crescut semnificativ numărul locurilor pentru această specialitate, tocmai pentru a compensa lipsurile viitoare cu medici tineri. Mulțumesc și invit colegele mele să intervină pentru câteva cuvinte și să răspundă întrebărilor dacă aveți.
Cătălina Poiană, profesor doctor UMF „Carol Davila”, medic endocrinolog, președinta Comisiei Locale de Organizare a Rezidențiatului – București 2024:
- Bună ziua! Ne bucurăm foarte mult să găzduim și în acest an concursul de rezidențiat, care se desfășoară în Centrul Universitar București. Un număr de 3.993 de candidați au ales să participe aici, ceea ce reprezintă 37,7% din totalul de 10.575 de medici care astăzi [N. Red. duminică, 17 noiembrie] dau concursul de rezidențiat la nivel național.
- Consider că acest concurs este extrem de important în viața fiecărui medic. Este punctul de început al pregătirii lor în rezidențiat. Ca universități, responsabilitatea noastră este să asigurăm nu doar o pregătire profesională la înalte standarde, ci și să îi învățăm pe tinerii medici că profesia medicală presupune, pe lângă profesionalism, devotament, responsabilitate și empatie. Dacă vom reuși să le insuflăm toate aceste deziderate tinerilor medici înseamnă că ne facem treaba așa cum trebuie în pregătirea rezidenților. Le urez succes tuturor candidaților și sper ca acest concurs să se desfășoare niciun fel de probleme.
Adriana Pistol, șefa Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), președinta Comisiei Naționale de Organizare a Rezidențiatului 2024:
- Bună ziua tuturor! În calitatea mea de președinte al Comisiei Naționale de Organizare a Rezidențiatului, pot să vă spun că, până în acest moment, din informațiile primite de la toate universitățile unde se desfășoară acest examen, totul decurge corect. Nu au existat niciun fel de probleme deosebite. Toată lumea a început rezidențiatul la ora conformă.
- Aceste aspecte sunt urmărite cu atenție pe parcursul întregului examen, care durează patru ore, iar după aceea urmărim corectarea grilelor. În cazul în care apar incidente, acestea vor fi centralizate, indiferent de sediul unde se desfășoară examenul. Am instruit toate persoanele implicate pentru a preveni orice tentativă de fraudare. Sperăm să nu avem astfel de lucruri de comunicat.