Ministerul Educației știe ce competențe vrea să obțină de la copii, însă nu le spune și profesorilor cum să predea eficient noul curriculum și care este obiectivul noilor programe școlare. Aproape jumătate dintre profesorii întrebați de Institutul de Științe ale Educației NU au fost formați să predea la clasă conform noului curriculum școlar, nici la 5 ani de la începerea schimbărilor. Deși nu au fost la cursuri de formare, 95% dintre profesori spun că au citit acasă programele la materiile pe care le predau. Iar părerea lor despre noul curriculum școlar: în general bună, dar 20% consideră că schimbarea este doar de formă.
Rezultatele fac parte dintr-un raport amplu privind formarea cadrelor didactice în România, realizat de cercetătorii de la Institutul de Științe ale Educației; acesta este organismul din subordinea Ministerului Educației care concepe programele și curriculumul școlar național.
Ministerul Educației a schimbat în ultimii 5 ani toate programele școlare la clasele I-IV și a început să aplice modificările și la gimnaziu, fără să fi format însă nici până acum toți profesorii. Concret, aproape jumătate dintre profesori nu au participat la programe de formare pentru implementarea noului curriculum.
Paradoxal, formarea profesorilor este declarată prioritară la nivelul documentelor naţionale, însă nu există nicio “strategie naţională care să vizeze explicit formarea cadrelor didactice”, spune raportul ISE.
Cercetătorii au evidențiat următoarea declarație pe care le-a acordat-o un expert în educație în timpul interviurilor:
- „Programele de formare continuă, în marea lor majoritate, sunt mai degrabă cuminți, tradiționale, generaliste, foarte puțin specifice, nețintite pe anumite competențe foarte concrete, nu abilitează punctual pe un domeniu precum interdisciplinaritatea, de exemplu. Programe îndrăznețe, care să vină cu o inovare consistentă, cu perfecționări specifice am văzut foarte puține. În special în ceea ce privește noile tehnologii, folosirea acestora în educație sunt foarte puține… În perioada în care existau bani pentru formare, în sistem era o altă efervescență. Programele de formare dezvoltate în contextul proiectelor POSDRU au fost cvasi-generaliste, formări de mii de cadre didactice la grămadă pe module, cu toate constrângerile unui proiect POSDRU, nu prea mai avea treabă cu formarea punctuală… Nu aș putea spune dacă au adus o valoare adăugată, în ciuda multor bani… Acum, fiind o lipsă de predictibilitate a resurselor pentru formarea continuă în sistem, pare că profesorii au rămas oarecum singuri să-și rezolve problemele, în ceea ce privește formarea continuă” (interviu expert în educaţie) – pg. 25 din Raport.
Dintre cadrele didactice care au participat totuși la cursuri de formare pe noul curriculum, cei mai mulți – aproximativ o treime – au parcurs cursuri dedicate implementării curriculumului la clasa pregătitoare.
Aproape un sfert au beneficiat de formare pentru implementarea noului curriculum la ciclul gimnazial și doar 6% au fost formați pentru implementarea curriculumului la ciclul primar.
Alți 7% dintre profesori au participat la cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor cheie în învățământul preuniversitar – care au relevanță pentru implementarea noului curriculum, dar presupun abordări mai generale, cu preponderență teoretice.
Deși nu au fost la cursuri de formare, aproape “95% dintre profesori au declarat că au parcurs în mod sistematic programele la disciplinele pe care le predau, anterior aplicării acestora la clasă”, se mai arată în studiu.
20% consideră că schimbarea curriculumului este doar de formă
Din totalul respondenților la acest item (9.059 subiecți), peste un sfert apreciază că centrarea curriculumului pe dezvoltarea competențelor-cheie la elevi reprezintă o schimbare importantă. În același timp, 20% (în special profesorii cu mai mulți ani de experiență în învățământ) apreciază că această schimbare este doar formală.
Doar 3% dintre cei care au oferit un răspuns la acest item nu au putut aprecia gradul de importanță al schimbărilor aduse de noile programe școlare.
Profesorii de Științe, Matematică și Educație fizică și sport sunt cei mai nemulțumiți sau au cele mai multe neclarități cu privire la noul mod de abordare a programei școlare. Acest lucru se manifestă și prin procentele ridicate (27-28%) înregistrate în cazul variantei de răspuns „modelul de proiectare nu reprezintă o schimbare importantă / este doar o schimbare de formă”, precum și prin procentul de 7% înregistrat în cazul ariei curriculare Educație fizică și sport la varianta „nu știu / nu pot aprecia”.
Birocrația la profesori a ajuns la un nivel atât de mare, încât ocupă locul al II-lea în topul nevoilor profesionale declarate de cadrele didactice. Pe primul loc, profesorii spun că au nevoie de “mijloace didactice adecvate pentru disciplina pe care o predau”.
Participarea cea mai ridicată la cursuri de formare se înregistrează în rândul cadrelor didactice care predau Informatică și TIC, precum și al celor care predau în învățământul primar (unde noul curriculum este complet implementat și a fost însoțit de programe specifice de formare), dar și ale cadrelor didactice care predau Consiliere și dezvoltare personală.
Profesorii de Chimie, Educație plastică și Educație fizică au participat cel mai puțin în ultimul an școlar, la cursuri de formare.
Ce au învățat profesorii, la cele mai recente cursuri de formare
Aproape 20% dintre respondenți au participat la cursuri având ca tematică strategiile didactice de predare-învățare-evaluare, “ceea ce poate conduce la concluzia unei nevoi resimțite de cadrele didactice de a-și dezvolta, în special în contextul implementării noului curriculum, abilități practice de design și aplicare a unor activități de învățare”, spun autorii studiului.
Dezvoltarea competențelor digitale și educația copiilor cu CES sunt următoarele direcții de formare, urmate de 10% dintre cadrele didactice respondente. Management și leadership în educație este un curs urmat de 9% dintre respondenți – în special de cei al căror profil îi califică pentru o poziție de management în cadrul sistemului de educație: vârste peste 30 de ani, gradul didactic I sau II, titulari pe post, cu o vechime de peste 11 ani, cu funcții de director, inspector școlar sau profesor metodist.
Metodologia cercetării
Institutul de Științe ale Educației a publicat recent Analiza nevoilor de formare profesională a profesorilor din învățământul primar și gimnazial pentru aplicarea noului curriculum național. Raportul a fost realizat de cercetătorii ISE, în cadrul proiectului CRED.
Potrivit metodologiei, analiza a inclus metode și instrumente de culegere a datelor atât de natură cantitativă (chestionare), cât și de natură calitativă (interviuri individuale, interviuri focalizate de grup).
În anul școlar 2016-2017, reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ primar şi gimnazial (de masă şi special) cuprindea 9.826 unităţi şcolare, cu un număr de 116.713 cadre didactice active la aceste niveluri de studiu, dintre care 48.009 în învățământul primar și 68.704 în învățământul gimnazial.
Chestionarul adresat cadrelor didactice a fost transmis, prin intermediul Inspectoratelor Școlare Județene, la toate unitățile de învățământ primar și gimnazial din rețeaua școlară, se arată în raport.
La chestionar au răspuns 13.136 persoane. “Ca urmare a validării răspunsurilor şi a eliminării răspunsurilor fără relevanță pentru domeniul investigat a condus la un total de 12.233 respondenți, ceea ce reprezintă 10,5% din totalul cadrelor didactice din sistemul de învățământ primar și gimnazial. Dintre respondenţi, 12.198 (98,9%) sunt cadre didactice, restul de 135 persoane (1,1%) aparţinând personalului didactic auxiliar sau nedidactic. În acelaşi timp, 1536 sunt cadre didactice care în anul şcolar evaluat au deţinut şi funcţii manageriale (directori, coordonatori şcoli arondate, inspectori, profesori metodişti)”, spun autorii raportului.
Date statistice privind profesorii și învățătorii în România:
- aproximativ 98% dintre cadrele didactice de la nivelul învățământului primar și gimnazial sunt calificate, valorile indicatorului fiind relativ constante în ultimii ani, atât per total, cât și pe medii de rezidență.
- ponderea personalului didactic feminin în sistemul românesc de învățământ înregistrează situații similare cu cele la nivel european: cea mai mare pondere a profesorilor femei se regăsește la nivel preșcolar, primar și secundar inferior. 89,8% dintre cadrele didactice care predau în primar și 72,6% dintre cele care predau în gimnaziu sunt femei
- Aproape 99% dintre cadrele didactice din învățământul primar sunt angajate cu normă întreagă, valoarea indicatorului la nivelul învățământului gimnazial fiind de 83%.
- Numărul mediu de elevi ce revine la un cadru didactice este de 19 elevi/cadru didactic în învățământul primar (21 elevi/cadru didactic în urban și 17 elevi/cadru didactic în rural) și de 11 elevi/cadru didactic în învățământul gimnazial (13 elevi/cadru didactic în urban și 9 elevi/cadru didactic în rural). Diferențele pe medii de rezidență sunt substanțiale.
Amintim că din septembrie 2013 școala românească trece printr-un proces de înnoire a programelor școlare. În septembrie 2013, copiii de clasa pregătitoare și clasa I au avut un curriculum nou; în anul școlar 2014-2015, programele școlare noi s-au aplicat la clasa a II-a, în anul 2015-2016 la clasa a III-a, în anul școlar 2016-2017 la clasa a IV-a, în anul școlar 2017-2018 la clasa a V-a, iar în prezent, anul școlar 2018-2019, programele școlare noi au ajuns să fie aplicate la clasa a VI-a.
Între timp, Institutul de Științe ale Educației a realizat și proiectul unor noi programe școlare pentru liceu, însă de câțiva ani ele sunt în fază de draft, în lipsa unei asumări politice de a le aduce într-o dezbatere reală și, în cele din urmă, de a lua o decizie.
Descarcă de mai jos Raportul ISE privind formarea profesorilor:
Raport privind Formarea cadrelor didactice – Institutul de Stiinte ale Educatiei
Redacția
G4Media.ro
1 comment