Prea puțini adolescenți dobândesc în școală un contact cu munca, prin stagii, voluntariat sau lucru part-time, deși experiența le oferă avantaje semnificative când intră în câmpul muncii – cercetare internațională OCDE

640 de vizualizări
Fotografie: Ivan Samkov – Pexels
Adolescenții care nu trec prin experiența muncii când sunt încă în școală tind să aibă, pe parcursul vieții, salarii mai mici și în slujbe mai puțin bune decât cei care au această experiență, potrivit unei cercetări a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), prezentată pe OECDedutoday.com.

Potrivit acesteia, OCDE a analizat și coroborat 47 de studii longitudinale pe această temă, din care 40 au arătat că elevii care o experiență de muncă în perioada când sunt încă în școală au rezultate de angajare mai bune atunci când devin adulți, cu salarii ce pot fi cu 5-10% mai bune decât cele ale elevilor care nu au această experiență.

  • Pe de altă parte, aceștia din urmă se confruntă cu un risc sporit de șomaj în momentul când devin adulți.

Analiza arată că, dacă în unele țări stagiile de lucru, locurile de muncă cu jumătate de normă sau sau voluntariatul sunt practici obișnuite în dezvoltarea elevilor, în alte sisteme doar foarte puțini tineri ajung să aibă orice contact cu munca până când ajung la vârsta de 15 ani. Această lipsă de contact și implicare „poate avea un impact profund”, arată sursa citată.

Diferențe considerabile între țări

Această arată că, până la împlinirea vârstei de 15 ani, circa jumătate dintre elevi din țări precum Spania, Italia sau Brazilia nu au îndeplinit niciun stagiu și nu s-au implicat în nicio activitate de voluntariat sau de lucru pe perioadă redusă. În țări precum Australia sau cele din Europa Centrală și de Est (Bulgaria, Lituania, Polonia, Serbia sau Slovacia sunt țările incluse în analiză) aproximativ un sfert dintre elevi nu au avut astfel de activități, iar în aceste țări ponderea fetelor care au trecut prin această experiență este mult mai mică decât cea a băieților.

Sursa: OCDEedutoday.com

Procentul elevilor care au au încheiat un stagiu de lucru până la vârsta de 15 ani este de peste 50% în țări precum Finlanda, Franța, Suedia, Danemarca și Germania (țară unde ponderea depășește 70%), potrivit datelor PISA 2022, luate în calcul în analiza citată.

Potrivit analistului OCDE Anthony Mann, autorul prezentării citate:

  • „Făcând primii pași în lumea muncii, elevii întâlnesc oameni noi, au experiențe noi și învață competențe noi, ceea ce le dă perspective neprețuite în ceea ce privește posibilitățile unei cariere viitoare. În pofida acestui lucru, multe țări nu reușesc să promoveze experiența muncii ca parte centrală a dezvoltării elevilor”.
  • Un recent studiu OCDE în rândul tinerilor de 19-26 de ani din Madrid a confirmat, în mod covârșitor, că experiența de lucru în adolescență i-a ajutat pe aceștia în ‘planificarea și pregătirea muncii pe parcursul vieții’: 57% dintre cei care au lucrat cu jumătate de normă au apreciat această experiență a fi de mare ajutor, la fel 41% dintre cei care au îndeplinit stagii și 34% dintre cei care au făcut voluntariat. Foarte puțini dintre cei care au avut astfel de experiențe au apreciat că acestea nu i-au ajutat deloc”.
  • „Lipsa oportunităților de a căpăta experiență de muncă, în multe țări, se face simțită în pofida faptului că angajatorii se plâng, adesea, de faptul că lipsa experienței în rândul tinerilor este un obstacol major pentru intrarea acestora pe piața muncii, atunci când finalizează studiile. Experiența de lucru le oferă elevilor să adauge ceva în CV despre care să discute la primul interviu de angajare, îi ajută pe tineri să înțeleagă lucrurile care contează pentru angajatori, cum să se comporte la locul de muncă și cum funcționează procesele de recreutare”.

Analiza citată apreciază că sistemele școlare ar trebui să îi ajute pe toți elevii din învățământul general și din cel vocațional/profesional să aibă o experiență directă a muncii, ca parte a școlarizării lor. 

Analize OCDE pe această temă pot fi consultate detaliat aici, aici și aici.


2 comments
  1. daca ii pui să dea cu mătura unde au spart semințe e posibil sa te trezești cu o mamă nervoasă care sa urle ” ce, eu l-am dat la școală să muncească???”
    îmi imaginez cum ar fi să își dea prințișorii cu ciocanul in degete sau să își înfigă o șurubelniță in unghiile cu gel…..

    1. Chiar am trait asa ceva ca diriginta: copilul era un drac afurisit cu multe probleme de disciplina si arunca ambalajele pe jos, venea cu noroi. L-am atentionat ca are cos de gunoi si poate strange macar propria mizerie si m-a reclamat la director ma-sa ca pun copiii la treaba in locul femeii de serviciu care, citez „Ce are de facut altceva?” QED.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cluj-Napoca, Sibiu și Brașov sunt orașele cu cele mai bune servicii de guvernare electronică oferite cetățenilor / Bucureștiul intră în top 10 național cu un singur sector – studiu al Universității Babeș-Bolyai

Orașele Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Buzău și Oradea stau cel mai bine la capitolul serviciilor de guvernare electronică oferite cetățenilor, dintre toate orașele României, iar Bucureștiul intră în top 10 doar…
Vezi articolul

Fără Biologie, Istorie și Geografie în clasa a XII-a la Mate-Info – proiect planuri-cadru 2025. Elevii ar urma să aibă cu o oră mai puțin de Fizică și de Limba română în clasele XI-XII, crește numărul de ore de Informatică la IX-X, dar scade apoi

Fără Biologie, Istorie și Geografie în clasa a XII-a la specializarea Mate-Info, prevede proiectul de planuri-cadru 2025 lansat vineri seară, 31 ianuarie, în dezbatere publică de ministerul Educației, până pe…
Vezi articolul

Competențele digitale insuficiente și părăsirea timpurie a școlii –  incluse printre cauzele-cheie ale deficitului de forță de muncă din România, alături de fenomene precum migrația masivă a populației active – analiză PwC-AmCham / O problemă „de ordin structural și pe termen lung”: formarea, pregătirea și perfecționarea forței de muncă

Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și întărirea programelor de consiliere în carieră în școli, mai ales în zonele defavorizate, se numără printre recomandările-cheie pentru România în eforturile ei…
Vezi articolul

EXCLUSIV Ce se întâmplă cu copiii cu ambii părinți spitalizați din cauza COVID-19, în contextul carantinei generalizate și interdicției de a merge la bunici. Care este procedura / „Protecția copilului” nu ia copiii nimănui! – precizează Mădălina Turza

Copiii cu ambii părinți spitalizați din cauza noului coronavirus vor fi preluați de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, care îi plasează într-o zonă dedicată de izolare până…
Vezi articolul

Radu Gologan, despre închiderea școlilor: În preuniversitar nu este atât de important ce faci, ci cum înveți să gândești / Trebuia să li se pună părinților la dispoziție măcar minimul necesar să-i învețe pe copii să citească, să scrie, în mediile defavorizate

„Mai ales la politicieni, vedem că problema se pune în următorii termeni: dar cum o să recupereze materia? cum o să ajungă în viață fără capitolul de derivate de ordin…
Vezi articolul
Dragos Iliescu / Foto: Facebook

Efectul Flynn în România, concluziile celui mai mare studiu cu privire la inteligența românilor. Dragoș Iliescu: Nivelul din 1989 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ, după care a urmat o prăbușire. Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război

Performanțele cognitive ale românilor sunt astăzi la nivelul pe care îl aveam după Al Doilea Război Mondial. Concluzia aparține celui mai amplu studiu cu privire la evoluția scorurilor de inteligență…
Vezi articolul