Decalajele majore între mediul rural și cel urban și între unitățile de învățământ de elită și celelalte, semnalate în pandemie prin prima testare inițială standardizată extinsă, cea organizată în județul Iași în toamna anului 2021, se mențin și după perioada de criză. Rezultatele celei de-a doua runde de testare inițială, organizată la începutul acestui an școlar tot în județul Iași, sunt considerabil diluate în urma scandalurilor ce au marcat evaluarea, însă chiar și așa ele arată contraste puternice între liceele de top și celelalte școli și licee, cu atât mai mult cu cât situația se menține gravă în școlile de la sat.
- Rezultatele testării inițiale din Iași, o acțiune ieșită din comun la nivelul sistemului de educație din România, sunt semnificative în contextul reorganizării anului școlar, ce presupune și eliminarea tezelor, dar și în cel al noilor proiecte de legi ale educației. Acestea propun, între altele, măsuri care, potrivit criticilor, ar adânci inechitatea în școală – anume, măsuri precum cea a examenelor de admitere la liceele unde există concurență, ceea ce ar încuraja meditațiile și elitismul.
Raportul privind administrarea testelor inițiale în județul Iași – 12-23 septembrie 2022, realizat de Inspectoratul Școlar Județean Iași și consultat de Edupedu.ro, include mult mai puține date decât cel de anul trecut. Dacă atunci erau agregate rezultatele la nivel de județ, ce arătau, de exemplu, că peste 70% dintre elevii județului nu luaseră nota 5 la matematică, informațiile fiind detaliate pe note la fiecare dintre materii, în noua ediție a raportului privind testarea inițială rezultatele sunt limitate la un eșantion de zece unități de învățământ. Iar propunerile de măsuri care să remedieze problemele identificate acum un an sunt înlocuite, în noul raport, cu o serie de considerații generice.
Motivul ține de modul cum a fost organizată testarea inițială anul acesta, în care inspectorul general din Iași, Luciana Antoci, punea presiunile din jurul evaluărilor pe seama unei “orchestrări politice” – detalii mai jos.
Date-cheie din raportul privind testarea inițială în anul 2022-2023
Raportul pentru ultima rundă de testare inițială, din septembrie 2022, se bazează pe medii obținute la nivelul fiecărei opțiuni, pe baza unui eșantion de 10 unități de învățământ, de la colegii de elită la licee teoretice, licee profesionale, școli din mediul urban și rural. Acestea sunt:
- Colegiul Național “Emil Racoviţă”, Iaşi (unitatea 1)
- Colegiul Național, Iaşi (unitatea 2)
- Liceul Teoretic “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi (unitatea 3)
- Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară “Vasile Adamachi”, Iaşi (unitatea 4)
- Colegiul Tehnic de Căi Ferate “Unirea”, Paşcani (unitatea 5)
- Școala Gimnazială “Alexandru Vlahuță”, Iași (unitatea 6)
- Școala Gimnazială “Bogdan Petriceicu Haşdeu”, Iaşi (unitatea 7)
- Școala Gimnazială, Deleni (unitatea 8)
- Școala Gimnazială, Golăieşti (unitatea 9)
- Școala Gimnazială, Liteni (unitatea 10)
Matematică:
În cazul testării la matematică, aceasta indică o prăpastie între rezultatele celor două colegii naționale incluse în eșantion și celelalte unități de învățământ, chiar și în condițiile în care, la nivelul fiecărei unități, cu o singură excepție, este remarcată o îmbunătățire ușoară a situației înregistrate de acea unitate anul trecut.
Astfel, în niciuna dintre școlile gimnaziale, fie ele din rural sau urban, media de gimnaziu nu depășește nota 5. Cea mai mică medie la nivel de gimnaziu este 2.66, într-una din școlile de la sat, unde în clasa a 6-a, media este de doar 1,77. În singurul liceu teoretic de la oraș, altul decât cele două colegii naționale, care a fost inclus în eșantion și are clase de gimnaziu, anul acesta media la nivel de gimnaziu a depășit pragul de 5, dar nu a ajuns la 6: 5,97 (comparativ cu o medie de doar 4,58 în 2021).
Și aceasta, în condițiile în care mediile la nivelul colegiilor naționale sunt de peste 8 (8,81, respectiv 8,27), ambele în creștere față de anul anterior.
Diferențele se mențin la nivelul claselor 9-12: dacă cele două colegii naționale au medii foarte ridicate, chiar și în ușoară scădere față de anul trecut (8.01, respectiv 7,81), niciunul dintre celelalte licee – unul teoretic și două tehnologice – nu reușește să depășească pragul de 5. Și aceasta, deși liceul teoretic din urban, care nu este colegiu național, inclus în sondaj reușise anul trecut o medie cu aproape un punct mai mare, (4.76 în 2022, 5,63 în 2021).
Limba și literatura română
Situația stă mai bine, dar păstrează discrepanțe majore și în cazul testării la limba și literatura română. Raportul notează o diferență mare – de 1,81 de puncte – între mediile calculate pe clasele 5-8, în unitățile de învățământ din urban și cele din rural, diferență care este însă mai redusă decât cea din 2021 (2,38 puncte). Diferența crește însă și mai mult când sunt comparate rezultatele la nivel de gimnaziu ale celor două colegii naționale cu cele ale școlilor, atât din rural, cât și din urban.
Astfel, dacă, la nivel de gimnaziu, cele două colegii naționale au medii de peste 8 (8,61, respectiv 8,12), cu medii apropiate de 9 la nivelul clasei a 8-a, media pentru următorul liceu cu clase de gimnaziu scade la 6,88, iar la nivelul școlilor cele mai multe medii sunt între 5 și 6. La nivelul clasei a 8-a, media uneia dintre școlile din rural scade sub 5 și la această disciplină.
La nivel de liceu (clasele 9-12), diferențele între cele două licee de elită și celelalte licee – unul teoretic și două tehnologice – se mențin: dacă primele au medii peste 8 la Limba și literatura română, media scade la 6,77 la al treilea liceu teoretic și sub 6 la cele două licee tehnologice din eșantion. Diferențele dintre teoretic și tehnologic se menține la un nivel similar cu cea din anul anterior, notează raportul inspectoratului: 1.97 puncte în 2022, față de 2,08 puncte în 2021.
Rezultatele înregistrate la celelalte discipline incluse în testarea inițială:
Limba modernă 1 (limba engleză): la nivel de gimnaziu, se mențin diferențe majore între colegiile naționale (medii apropiate de 9) și celelalte școli, mai ales cele din rural, unde nicio medie la nivel de gimnaziu nu depășește 5. La nivel de liceu, se păstrează diferențele dintre colegiile naționale (medii peste 8) și celelalte licee, dintre care unul are medie sub 5.
- Limba modernă 2 (în cele mai multe cazuri, franceza): La nivel de gimnaziu, colegiile naționale au, din nou, medii mult peste celelalte, chiar dacă unul dintre ele are o medie de doar 7,25. Celelalte unități de învățământ au medii între 3.0 și 6.41. La nivel de liceu, diferențele sunt, din nou, majore: colegiile au medii de 7,67, respectiv 8,25, pe când liceele tehnologice au medii sub 5: 3,4, respectiv 4,49.
Fizică: Prăpastia se păstrează – medii de sub 5 la toate școlile din rural incluse în eșantion, inclusiv o medie de 3,43, comparativ cu medii de peste 8 la cele două colegii naționale. Chiar și la al treilea liceu teoretic din eșantion, cu clase de gimnaziu, media la nivelul claselor 7-8 este scăzută: 5,81. Diferențele se păstrează și între colegiile naționale (medii apropiate de 8) și liceele tehnologice (medii sub 5), în timp ce al treilea liceu teoretic din eșantion are medie de aproape 6.
- Chimie, Biologie, Geografie, Istorie: Situație similară cu cea înregistrată la celelalte materii – medii mari în cazul colegiilor naționale, considerabil mai scăzute la celelalte unități de învățământ din urban și foarte scăzute în școlile de la sat.
Uniformizare la nivel scăzut:
Singura materie unde se înregistrează, în raportul citat, diferențe mai mici între rural și urban este Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor – clasele 6-8, la nivelul școlilor gimnaziale, dar “uniformizarea” se simte la un nivel foarte scăzut: medii de aproximativ 5/7 la școlile din urban, și de 4.5104.72 la cele din rural.
Uniformizare la nivel ridicat:
În cazul Educației sociale (clasele 6-8), mediile dintre școli sunt mult mai apropiate. Astfel, dacă cele două colegii naționale rămân în top, cu medii de cel puțin 8.50, celelalte școli din urban au medii apropiate de 8, iar cele din rural au toate medii peste 6.
Concluzii sumare pentru un raport rezultat din testări sub presiune, cu acuzații de “orchestrări politice”
Raportul limitează capitolul “Concluzii” la doar câteva paragrafe, ce notează limitările impuse de “redimensionarea modului de raportare” și faptul că se mențin decalajele substanțiale semnalate anterior. Cu privire la măsurile ce vor fi adoptate ca urmare a acestui raport, Inspectoratul se limitează să spună că va monitoriza măsurile pe care le vor lua școlile:
- “Redimensionarea modului de raportare din partea unităților de învățământ a impus, în contextul testelor inițiale administrate în anul școlar 2022-2023, schimbarea abordării față de analiza rezultatelor obținute și orientarea spre analiza pe bază de eșantion, cu utilizarea rezultatelor TI 2021 ca punct de referință pentru acuratețea concluziilor.
- Datele obținute confirmă, în continuare, menținerea unui decalaj substanțial între rezultatele obținute pe medii de rezidență, însă evidențiază și tendința de polarizare a rezultatelor la nivelul mediului urban, atât la nivel gimnazial (licee care au constituite formațiuni de studiu la nivel gimnazial și școli gimnaziale), cât și la nivel liceal (profil teoretic / profil tehnologic).
- Accentul demersurilor întreprinse de Inspectoratul Școlar Județean Iași va fi plasat, astfel, atât pe monitorizarea planurilor de măsuri elaborate de unitățile școlare, consiliere și pe dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, cât și pe crearea cadrului pentru ameliorarea rezultatelor școlare, mai ales în rândul elevilor aflați la finalul anilor de gimnaziu, respectiv liceu, prin organizarea simulării examenelor naționale.”
Ediția din acest an școlar a testării inițiale a stârnit, în septembrie, o serie de critici, despre care inspectorul școlar general din Iași, Luciana Antoci, a spus la acea vreme că sunt “orchestrate politic”. Drept rezultat, spre deosebire de anul trecut, modalitățile de raportare a rezultatelor au fost schimbate, cu un rol sporit pentru raportare în interiorul școlilor, ceea ce a dus la forma “subțiată” a raportului final.
La începutul anului școlar, Luciana Antoci spunea pentru Edupedu.ro că “persoanele care se exprimă împotriva testelor inițiale de la Iași sunt categoric asociate zonei politice”. Ea spunea, atunci, că evaluările de acest fel “sunt cu atât mai importante în acest an școlar cu cât organizarea modulară a activităților nu mai permite aplicarea de teze semestriale. Evaluările de acest tip au dispărut. Trebuie să avem niște repere. Testarea inițială scrisă, urmată la final de an de o testare sumativă scrisă trebuie să rămână, totuși, repere”.