Obiectivele curriculumului bazat pe competențe nu este reflectat nici acum în practica didactică, în condițiile în care au existat formări în domeniu, potrivit raportului-diagnostic realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) referitor la situația învățământului preuniversitar din România. Documentul arată, totodată, că multe trăsături ale profesiilor cu înaltă calificare, de la standarde de practică la legăturile între performanță, promovare și remunerare lipsesc în sistemul educațional românesc, unde nu există nici standarde privind evoluția competențelor didactice și nu există o metodologie clară pentru a aborda performanțele slabe în acest sector.
Același document arată că profesorii au oportunități limitate de dezvoltare profesională, că programele nu au, adesea, legătură cu nevoile de formare ale cadrelor didactice, evaluarea cadrelor didactice este inadecvată, iar tentativele de a introduce „funcții valoroase, cum ar fi mentoratul”, au avut impact redus până acum.
Așa descrie raportul OCDE privind „Reforma învățământului preuniversitar în România: Consolidarea sistemelor de guvernanță, de evaluare și de sprijin”, realizat la solicitarea Ministerului Educației și publicat marți, problemele-cheie ale profesiei didactice în momentul de față.
- Documentul apare la 13 ani de la apariția fostei Legi a educației naționale (schimbată radical pe parcurs), la un deceniu de când președintele Iohannis a declanșat procesul „România Educată”, la mai bine de un an și jumătate de când au fost puse în dezbatere noile legi ale educației și la jumătate de an de când acestea au intrat în vigoare.
Raportul OCDE notează că România a elaborat noi standarde de competență profesională pentru cadrele didactice, apreciind că acestea vor susține reforma în domeniu, dar are observații inclusiv cu privire la acestea. Între altele, potrivit documentului:
- Noile standarde „pun în continuare accentul pe conformitate în locul capacității personale de decizie și acțiune”
- „Standardele ar putea clarifica modul în care cadrele didactice pot promova echitatea și incluziunea în clasă, un obiectiv național. De asemenea, mulți dintre descriptori ar putea fi îmbunătățiți prin înlocuirea instrucțiunilor cu descrieri ale practicilor”.
- „Diferențierea standardelor este un mijloc de a oficializa roluri importante, cum ar fi mentorii și specialiștii în incluziune. Aceasta contează pentru transformarea sistemului (se preconizează că profesorii cu aceste roluri vor promova îmbunătățiri ale practicii didactice) și din perspectiva motivației individuale a cadrelor didactice de a își asuma responsabilități mai mari”.
- ”În unele domenii este necesară mai multă claritate, în special în ceea ce privește formarea inițială a cadrelor didactice (FICD). De exemplu, deși este clar că CNFDCD va participa la organizarea practicii pedagogice, rolul său în alte politici este mai puțin lămurit. De exemplu, nu este clar cum va colabora CNFCD cu Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) (pentru a dezvolta noi cerințe de asigurare a calității FICD) sau cu CNCE (pentru a actualiza examenele de licențiere a cadrelor didactice).”
Constatări-cheie ale analizei OCDE cu privire la reforma în ceea ce privește practica didactică:
„Practica didactică nu reflectă încă obiectivele de învățare prevăzute în curriculumul național și în inițiativa România educată.
- Formarea cadrelor didactice s-a axat de-a lungul timpului pe conținut, acordând mai puțină atenție pedagogiei și practicilor centrate pe elev (de exemplu, feedback și diferențiere) care încurajează învățarea și incluziunea socială.
- În cadrul proiectului Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți (CRED) profesorii din învățământul secundar inferior au beneficiat de formare pentru a aplica noul curriculum bazat pe competențe.
- Vor fi necesare un sprijin suplimentar și o formare continuă a tuturor cadrelor didactice din sistem pentru a pune în aplicare noul curriculum și viziunea incluzivă a programului România Educată.”
„Cariera didactică nu are multe dintre caracteristicile unei profesii cu înaltă calificare – lipsesc standarde comune de practică, iar legăturile dintre performanță, promovare și remunerare sunt slabe.
- Deși în România este stabilit un sistem de grade didactice6 și profiluri de competență pentru cadrele didactice, ar putea exista legături mai puternice între creșterea profesională, competențe și salarii.
- Certificarea competențelor pentru profesia de cadru didactic și acordarea unui grad didactic superior se bazează pe examene și pe evaluări care nu iau în considerare în mod suficient dovezile privind practica didactică. Nu există standarde care să descrie evoluția competențelor și rolurilor didactice, ceea ce limitează dezvoltarea în cariera didactică.
- De asemenea, în România lipsește o metodologie clară pentru gestionarea performanțelor slabe, iar cadrele didactice care nu susțin sau nu promovează examenul de titularizare (prin care se obțin un post permanent și alte beneficii) pot continua să predea pe termen nelimitat.”
„Salariile mici și creșterea lentă a acestora au făcut profesia didactică mai puțin atractivă.
- Salariile cadrelor didactice în România sunt scăzute în comparație cu cele ale colegilor din alte țări (a se vedea Figura 12) și cu cele ale altor profesii din țară care necesită studii superioare (a se vedea Figura 13).
- Creșterea salariului este lentă: în timp ce este posibil ca profesorii să ajungă în vârful grilei de salarizare în cel puțin 25 de ani, în medie, au nevoie de 40 de ani, ceea ce reflectă ponderea vechimii în stabilirea creșterilor salariale (Eurydice, 2022[51]).
- Totodată, sistemul de salarizare a cadrelor didactice din România se remarcă prin complexitate. Cadrele didactice sunt eligibile pentru un număr mare de sporuri, dintre care, cea mai importantă, gradația de merit, ridică probleme legate de eficiență și integritate (Kitchen et al., 2017[9]).”
„Cadrele didactice au oportunități limitate de dezvoltare profesională la locul de muncă.
- Deși formarea inițială s-a îmbunătățit (prin introducerea masteratului didactic)7, cadrele didactice în activitate dispun de posibilități de perfecționare de slabă calitate. Dezvoltarea profesională constă în principal în acumularea de credite prin participarea la cursuri în afara școlii și este adesea deconectată de nevoile de formare ale acestora (OECD, 2020[10]).
- Posibilitățile practice de învățare în cadrul școlii și încorporate în activitatea profesională rămân limitate, iar încercările de a introduce funcții valoroase, cum ar fi mentoratul, au avut un impact redus până în prezent, în parte din cauza lipsei de sprijin pentru selecția, formarea și reducerea orelor de predare pentru mentori și discipoli.
- Evaluarea cadrelor didactice în școli este relativ inadecvată pentru dezvoltarea profesională a acestora, punând accent pe respectarea procedurilor și doar parțial pe feedback și pe învățare (Kitchen et al., 2017[9]). ”
Citește și:
Gradația de merit trebuie regândită, creșterile salariale automate ar trebui limitate, iar salariile pentru diversele grade didactice să fie revizuite – măsuri propuse de OCDE pentru corelarea salariilor cu performanța profesorilor
DOCUMENT Salariile profesorilor din România să fie legate de performanța acestora, reformele în certificarea și evaluarea lor să fie revizuite, să fie luate măsuri care să evite suprapuneri și conflicte de interese în evaluările școlilor – printre cele 18 recomandări-cadru ale OCDE pentru Ministerul Educației
Foto: © Gergely Zsolnai | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.