Planurile-cadru care conțin materiile pe care elevii de liceu ar trebui de acum înainte să le studieze, considerate de reprezentanți ai Ministerului Educației „o problemă arzătoare”, ar putea fi publicate în consultare publică abia peste două luni, de la 1 ianuarie 2025, a declarat secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru. Noul termen este a cincea amânare a planurilor-cadru care ar fi trebuit să fie dezbătute și aprobate în luna martie a acestui an, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației prin ordin al ministrului Ligia Deca. De remarcat că data de 1 ianuarie 2025 ocolește toate alegerile politice din România, alegeri în care de la vârful educației candidează chiar secretarul de stat Florian Lixandru și ministrul Ligia Deca.
- Anunțul vine de la secretarul de stat Florian Lixandru, într-o emisiune electorală locală din Vrancea. Lixandru este candidat pentru alegerile parlamentare de pe 1 decembrie, pentru Senatul României, pe listele PSD Vrancea.
- Cel mai recent, ministra Ligia Deca, și ea candidată la Senat de pe listele PNL Vâlcea, a amânat pentru „următoarele luni” reforma curriculară, înainte de asta estimând, în septembrie, „finalul anului calendaristic (2024)”. Cronologia reformei curriculare amânate de politicieni, prezentată pe larg mai jos în articol.
Secretarul de stat din educație Florian Lixandru a declarat în emisiunea citată că „ne propunem să revitalizăm învățământul tehnologic. Sunt prevăzute fonduri în bugetul de stat, dar și atragerea de fonduri europene pentru tot ce înseamnă dezvoltarea învățământului tehnologic, de la baza materială, până la programe școlare noi, manuale școlare și pregătirea cadrelor didactice să predea în noile contexte. Asta va fi posibil după ce vom rezolva problema arzătoare, zic eu, la nivelul Ministerului Educației, pe care sperăm să o rezolvăm de la 1 ianuarie, dacă avem posibilitatea să fim implicați în acest demers, și anume noile planuri-cadru pentru liceu”.
„Până nu rezolvăm această problemă, nu putem merge mai departe cu ce înseamnă învățământ tehnologic și învățământ tehnologic dual”, a adăugat el.
Secretarul de stat a mai spus despre scrierea noilor planuri-cadru că „procesul este pornit, dar până la acest moment nu am ieșit public cu propunerile de planuri-cadru pentru că noile planuri-cadru vor genera dispute. Pentru că înseamnă o schimbare, orice schimbare generează mulțumire pentru unii, poate nemulțumire pentru alții”.
Iar el a motivat și nevoia noilor planuri-cadru pe care ministerul din care face parte nu le pune în dezbatere publică la peste jumătate de an de la termenul stabilit prin ordin de ministru:
„Este nevoie de noi planuri-cadru pentru că vorbim de noi provocări în ceea ce privește evoluția tehnologiei și este nevoie să venim cu planuri-cadru noi, dar mai ales cu programe noi. Pentru că planurile-cadru vor conține discipline, disciplinele sunt cam aceleași, conținutul este important. Programele școlare noi aferente acestor discipline vor trebui să respecte acestor cerințe și să se supună acestor schimbări care au loc zi de zi sub ochii noștri”.
În aceeași emisiune, Florian Lixandru a vorbit și despre faptul că din poziția de secretar de stat pentru învățământ preuniversitar „nu a avut puterea decizională necesară pentru a pune în aplicare anumite măsuri”.
- El a pus problema pe seama faptului că ministerul este condus de Ligia Deca, membră PNL, partid care după 3 ani de coaliție cu PSD a anunțat că rupe legătura, în prag de alegeri parlamentare și prezidențiale (sursa).
„Ca secretar de stat, nu am puterea decizională necesară pentru a pune în aplicare anumite măsuri, mai ales pentru că activez într-un minister condus de un ministru PNL. Nu pot spune că sunt marginalizat, avem o relație colegială foarte bună. Cu toții înțelegem că tragem la această căruță, că interesul nostru este ca lucrurile să meargă bine în sistemul de educație, dar decizia nu este la mine, practic decizia este în altă parte”, a afirmat Lixandru.
Informații de context. Elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 ar fi trebuit să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. Ministerul Educației condus de aceeași Ligia Deca ce a promovat Legea nu a pus, însă, în dezbatere nici până acum vreo propunere de programă școlară liceală.
Planurile-cadru, care conțin disciplinele pe care trebuie să le urmeze elevii din România și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei materii, pentru fiecare an de studiu, filieră, profil și specializare, au fost amânate succesiv de ministrul Ligia Deca în anul 2024, an cu patru rânduri de alegeri.
Planurile-cadru noi ar fi trebuit finalizate și aprobate de peste jumătate de an, potrivit calendarului oficial stabilit prin ordinul de ministru semnat de Ligia Deca, ce conține termenele legislației subsecvente legilor educației Deca-Iohannis. Cel mai recent termen stabilit oficial a fost de 31 martie – și el amânat declarativ – când planurile-cadru nu au mai fost puse în dezbatere.
Primele două termene avansate de ministra Ligia Deca și încălcate de instituția pe care o conduce au fost consemnate în acte normative semnate chiar de aceasta – un ordin de ministru din luna septembrie care stabilea termenul de 29 februarie și un ordin de ministru din luna februarie, prin care amână termenul de 29 februarie pentru finalul lunii martie.
Ligia Deca a răspuns pe 5 septembrie la TVR Info că noile planuri-cadru de liceu „o să le vedem în dezbatere publică în curând”. Tot „în curând” estima ministra că vor fi puse în dezbatere publică și acum un an și jumătate, în Senat.
Ministra Ligia Deca, care a amânat în iulie pentru luna septembrie publicarea în dezbatere a planurilor-cadru, cele actuale de liceu fiind nereformate din anii 2000, a spus în prima zi de cursuri din septembrie, la Digi24, că până la finalul anului calendaristic „trebuie să avem planurile-cadru”. De atunci, nu s-a mai întâmplat nimic cu acestea, între timp Deca devenind candidată PNL Vâlcea la Senatul României.
Amintim că în acest an școlar (2024-2025), elevii care au început clasa a XII-a sunt prima generație pentru care reforma curriculară a fost oprită de politicieni în 2021, care a învățat pe curriculum nou în clasele P-VIII și, când a intrat la liceu, practic s-a întors în timp, la curriculumul neactualizat din 2004/2009.
Nimeni nu va avea de pierdut, chiar dacă planurile-cadru vor fi cumva regândite și vor apărea schimbări structurale, a spus secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru pe 16 septembrie. Oficialul a vorbit despre faptul că vor fi puse în dezbatere publică în curând noile planuri-cadru, documente ce vor genera temeri din partea profesorilor, a spus el.
Precizările lui veneau după ce Edupedu.ro a relatat că planurile-cadru sunt în analize de impact, după cum a declarat în prima zi de cursuri ministra Ligia Deca, ceea ce înseamnă că Ministerul Educației măsoară câte ore și posturi dispar sau sunt adăugate pe noile organizări ale disciplinelor în școală.
11 comments
Parca vad ca o sa fie inca un an ratat. Pentru cei care sunt la limita cu norma didactica va fi un stres in plus. Ar fi trebuit deja sa fi fost publicate pentru ca scolile sa isi faca planul de scolarizare si ncadrarea
Extremismul lipsei de legitimitate legitimează extremismul. Democratic, ideea de a guverna inerțial, fără niciun respect pentru calendarele electorale, pentru ofertele electorale, pentru alegeri, este de-o samavolnicie crasă. Ea traduce un mesaj de forma “faceți orice, ziceți orice, nouă nu ne pasă, noi vom guverna indiferent de ce votați voi, nu avem mandate politice, nu respectăm programe politice, nu ne trage nimeni la răspundere, putem schimba barca oricând și tot rămânem deasupra, suntem eterni.”
Lasă că nu va mai votam pe voi.Multi îl vor vota pe Simion ca sunt sătui de voi cum e America de democrație și au zis mai bine Trump decât morcoviștii.
mosh teaca , marinăreasa ,covrigarul și contabilu’ , ne au tras o .
m ai bine l as vota pe dracu decât minunata coaliție.
anunțati mă daca candidează ( dracu ‘)
Se pare ca se amana si transferul profilor de sprijin de la scolile speciale la CMBRAE. Sau poate ca nici nu se va intampla asa ceva?! Legea produce un haos si nimeni nu prea stie ce va fi.
In legea lu’ Deca si a imparatului profii de sprijin sunt si in invatamantul special si la CMBRAE. Cu fundu-n doua luntre, cf. art 165 (1) lit. f si g.
Ca intr-un film romanesc prost, scolile speciale fac o petitie catre viitoarea senatoare, plecaciunea imparatului si cer sa se respecte legea, adica profii de sprijin sa ramana in invatamatul special. Dar ei sunt in invatamantul special (Titlul III, Cap. II, art. 165 (1) – lit. f (v) ).
Pai daca se respecta legea profii de sprijin au un caracter dual, de invatamant special si de CMBRAE / CJRAE – Titlul III, Cap. II, art. 165 (1) – lit. g.
Pentru ca dubla prostie de mai sus nu e de ajuns Deca si acolitii mai inventeaza niste functii:
– educator de sprijin (non-itinerant) – ce sprijina asta in invatamantul special? politica de partid?
– invatator itinerant si de sprijin – probabil va avea voie sa lucreze numai cu gradinita si clasele 1-4?! Sigur, te intrebi de ce este doar in invatamantul special si nu este si la CMBRAE / CJRAE?!?
Talentatii manageri de la minister s-au gandit ca momentul unor schimbari radicale, ca cea de mai sus + schimbari radicale in ce priveste integrarea in invatamantul de masa (pe niveluri de sprijin – ceva gen 3 Tier RTI – 3 Tier Response to Intervention) ca in statele civilizate, este nici mai mult nici mai putin decat mijlocul anului scolar.
Ar mai fi de adaugat schimbarea normei, din pix, pentru profii de sprijin, de la 16 la 18 ore, dupa nu se stie care logica – si asta se amana pentru ca vor exista destule injuraturi la adresa imparatului si a plecaciunii daca va fi aplicata.
i au mutat la cjrae deja…din păcate
Nu aveau cum sa-i mute pentru ca schimbarea se face chipurile de la 1 ianuarie. In Bucuresti nu s-a mutat nimeni.
Legea educatie e una progresista.Iohanis si deca la gunoi
Deci știu și ei că sunt măsuri nepopulare și nu vor să piardă voturi. Așa că amână până mai încolo, că doar chiar dacă pierd alegerile, tot intră într-altă monstruoasă coaliție și ajung iar la butoane, să mai hăcuiască ce pot hăcui din ce-a mai rămas din învățământ…
Adică recunosc că educația e politizată și că le e frică să ia decizii, ba mai grav că le amână in funcție de impactul politic electoral.
Atât poate coaliția de guvernare…
aha…un soi de…le băgăm după ..:)) buuuuun….