Populaţia României va scădea cu peste 5,8 milioane şi va ajunge la 13 milioane de locuitori în anul 2060 – proiecţie a Institutului Naţional de Statistică

Populaţia rezidentă a României este proiectată să scadă, în varianta de bază, de la 19,5 milioane de locuitori, cât era în anul 2018, până 13,7 milioane de locuitori în anul 2060, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Astfel, potrivit proiecţiei, scăderea între 2018 şi 2060 ar fi de circa 5,8 milioane de locuitori.

În perioada 2007-2018 populaţia rezidentă totală a scăzut an de an, într-un ritm mediu anual de 0,6%, potrivit studiului. În total scăderea a fost de 1,41 milioane persoane. Evoluţia descendentă nu este surprinzătoare, toate informaţiile asupra mişcării naturale şi migratorii din ultimii 12 ani arătând un declin bine instalat, arată autorii.

Cea mai mare scădere e în rândul tinerilor

Ponderea populaţiei rezidente de 15-24 ani, în totalul populaţiei rezidente, a scăzut de la 14,0% (2007) la 10,6% (2018), iar cea a persoanelor de 25-34 ani de la 15,4% (2007) la 12,8% (2018), în timp ce segmentele de 40-44 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani ale populaţiei în vârstă de muncă au înregistrat ponderi mai ridicate în anul 2018, faţă de anul 2012, potrivit cercetării.

Aşa că autorii au calculat mai multe scenarii de scădere a populaţiei, iar în varianta medie de proiectare populaţia ar urma să scadă până în anul 2060 cu cu 29,6%, adică peste 5,8 milioane de locuitori. Concret, în anul 2060 am avea o populaţie de 13,7 milioane locuitori.

Proiecţia INS este mai pesimistă decât cea a Eurostat, care arată că populaţia României va fi de:

• 18 milioane în 2030
• 16,7 milioane în 2050
• 14,3 milioane în 2080
• 13,3 milioane în 2100

O altă proiecţie citată în lucrarea INS este cea a ONU, care arată că faţă de anul 2018, până în anul 2100 în România populaţia va avea o scădere de peste 39%, fiind pe locul 5 în Europa de Est:

1. Republica Moldova (-50,4%),
2. Bulgaria (-49,1%),
3. Ucraina (-44,8%),
4. Polonia (-39,3%),
5. România (-39,1%),
6. Slovacia (-29,8%)
7. Ungaria (-29,4%),
8. Cehia (-3,7%)

Cauzele scăderii populaţiei – scăderea natalităţii, mai gravă decât migraţia

Scăderea natalităţii pe o perioadă lungă de timp poate avea implicaţii mult mai profunde în comparaţie cu migraţia internaţională, notează studiul.

“Implicaţiile mai mari ale scăderii natalităţii, corelate cu nivelul ridicat al mortalităţii generale, au contribuit şi continuă să exercite influenţe negative, iar redresarea fenomenelor demografice constituie un proces complex ce poate fi realizat doar prin măsuri specifice, pe termen lung, bazate în special pe creştere economică şi ridicarea nivelului de trai ca elemente care contribuie la schimbarea comportamentului demografic.

Continuarea tendinţei de amânare a naşterii unui copil, corelată cu diminuarea treptată a populaţiei feminine fertile, prin intrarea în rândul acesteia a generaţiilor scăzute numeric, născute după anul 1990, vor face ca numărul copiilor să nu poată creşte spectaculos în viitor.

Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea incidenţei unor boli cronice au determinat, la rândul
lor, schimbarea mortalităţii pe cauze, contribuind la creşterea mortalităţii generale.

Din cauza fluctuaţiilor înregistrate de natalitate şi a schimbărilor în structura pe vârste a populaţiei rezidente, numărul de decese, în special la vârstele înaintate, urmează să  crească până în jurul anului 2020, fiind determinate de intrarea în grupele de vârstă de 60 ani şi peste a generaţiilor numeroase născute în perioada 1945-1955. Apoi, decesele vor fi în scădere datorită intrării în aceste grupe de vârstă a generaţiilor născute între 1956-1966 mai reduse numeric. În schimb, după anul 2030, când generaţiile „decreţeilor”, născute după anul 1966, vor intra în grupa vârstnicilor, mortalitatea generală va creşte din nou”, mai arată raportul.

FOTO: pixabay.com