Politicul pune presiune pe libertatea academică din România, atrage atenția un raport realizat pentru Parlamentul European, ce dă drept exemplu problema mandatelor rectorilor, cea a protejării plagiatorilor și subfinanțarea cercetării

Libertatea academică din România este relativ solidă, dar rămâne sub spectrul intervențiilor politice, reiese dintr-un raport realizat pe această temă la nivel UE, la solicitarea Parlamentului European. Documentul oferă o serie de exemple în privința acestor riscuri, precum prevederile proiectului de lege ale învățământului superior referitoare la mandatele rectorilor sau protejarea plagiatorilor, folosind ca referință versiunea de proiect pusă în dezbatere publică în vara anului trecut de fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu.

Libertatea academică este influențată de “instabilitatea sistemului politic” și amenințarea intervenției acestuia, arată raportul: “Starea de fapt a libertății academice în România este afectată puternic de tensiunile dintre protecția legală a libertății academice și autonomia instituțională oferită de constituție și de legislația națională privind educația, pe de o parte, iar pe de altă parte instabilitatea sistemului politic, sistem care, cu diverse ocazii, s-a amestecat în treburile instituțiilor de învățământ superior sau cel puțin și-a anunțat intenția de a face acest lucru”, notează raportul. Acesta subliniază și starea critică a finanțării cercetării din România.

• Analiza “State of play of academic freedom in the EU Member States: Overview of de facto trends and developments” a fost elaborată de specialiști de la Universitatea din Oslo, la solicitarea serviciului de cercetare a Parlamentului European, fiind programată să fie prezentată, ieri, în Comisia de cultură și educație a acestui for. Analiza folosește resurse oficiale, academice și de media, fiind citate și șapte articole publicate anul trecut de Edupedu.ro, pe tema unor schimbări-cheie propuse în proiectul Cîmpeanu al legii învățământului superior.

Raportul realizat pentru PE face trimitere la propunerile legislative de anul trecut, nu la cele rescrise în mandatul actualului ministru, dare au corectat, doar parțial, o serie dintre problemele semnalate. 

• Amintim că, după prezentarea proiectelor de anul trecut, surse din Comisia Europeană precizau pentru Edupedu.ro că Executivul comunitar monitoriza modificările din domeniul educației, în România, urmând să fie consultat pe proiectele de legi în momentul apariției unei versiuni consolidate.

Schimbările propuse de fostul ministru Cîmpeanu: “critici serioase din partea comunității academice”

Astfel, documentul precizează că “în vara anului 2022, guvernul a lansat un proiect de lege a învățământului superior. Posibilele implicații ale proiectului au declanșat critici serioase din partea comunității academice. Cele două elemente ale legii care au atras cel mai mult atenția au fost, întâi, una care urmărește să elimine limita numărului de mandate pe care le poate avea rectorul unei universități, respectiv una care permite plagiatorilor din mediul academic să evite consecințele negative, dacă renunță voluntar la titlul obținut cu ajutorul unei lucrări plagiate. Legea urmează să permită, de asemenea,  rudelor candidaților să facă parte din comitetele ce angajare sau promovare a acestora” (N. red.: unele dintre aceste prevederi au fost eliminate parțial sau total, iar mandatele au fost limitate la două, însă cu o resetare ce permite actualilor rectori să candideze în continuare).

Potrivit raportului citat, “tema numărului de mandate de rector este văzută în mediul academic drept o încercare de cimentare a relației dintre oligarhia politică și conducerea actuală a universităților românești”, situație “care evoluează încet, de un timp, în universități”, anume din momentul schimbărilor legislative din 2014.

Analiza citată menționează că, după propunerile din proiectul făcut public în vara anului trecut, “reprezentanți ai mediului academic au reacționat critic, multe asociații și grupuri criticând elemente de conținut, procesul legislativ și implicațiile politice ale controverselor legate de proiectul de lege. În linii mari, criticile au pus în evidență o posibilă creștere a comportamentului fraudulos, în urma lipsei consecințelor, amnistierea generală acordată fraudatorilor academici, din cauza timpului de procesare a cazurilor individuale, ce depășește adesea cadrul de trei ani, precum și un sistem ineficient stabilit prin propusa restructurare a CNATDCU.” 

Restanțe majore în cercetare-dezvoltare

Raportul realizat pentru PE mai notează că România stă cel mai prost, la nivel european, din punct de vedere al inovației, diferențele față de restul UE fiind în continuă creștere. “Există argumente că situația sufocă dezvoltarea economică, determinând totodată oportunități limitate de carieră academică, un exod al creierelor, performanță științifică și tehnologică slabă”. Însă, notează documentul, guvernul a propus “o reformă majoră a sistemului său de cercetare și inovare, urmărind să crească nivelul investițiilor publice și private în C&D de la 0,48 la 0,8% din PIB în 2027”. 

Din acest punct de vedere, analiza citată notează, în concluzie, că, “în mod evident, creșterea nivelului de finanțare pentru cercetare și dezvoltare este o condiție importantă, dar insuficientă pentru întărirea stării de fapt în ceea ce privește libertatea academică din țară. În plus, e nevoie de o modernizare serioasă a guvernanței, organizării și finanțării învățământului superior și sistemului științific la fiecare nivel relevant, ceea ce ar permite o protejare de facto mult mai solidă a libertății academice și autonomiei instituționale, comparativ cu sistemul actual. Acesta este un lucru admis de guvern și de comunitatea academică. Dar, având în vedere realitățile politice din România, rămâne de văzut în ce măsură ambițiile de reformă în știință și în învățământul superior vor fi realizate”.

Raportul trece în revistă și rezultatele recente ale României în diverse evaluări ale libertății academice, notând între altele:

• Poziția 20 în rândul țărilor membre UE în Indexul Libertății Academice – 2021 (cu scorul 0,89, declarat pozitiv, reprezentând un scor mediu-inferior în rândul țărilor membre)
• Scorul 3/4 în Global Freedom Scores realizat de Freedom House – 2022, cu explicația: “în general, guvernul nu restricționează libertatea academică, dar sistemul de educație e slăbit de corupția extinsă și de numirile și finanțarea influențate politic, inclusiv la nivel local.

Foto: © Akeksandr Berdyugin | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

EXCLUSIV Comisia Europeană monitorizează reforma educațională din România și „urmează să fie consultată pe proiectele de legi de îndată ce Ministerul Educației are o versiune consolidată a acestora” – SURSE / Executivul european susține „lupta împotriva plagiatului și a plagiarismului”

Resetarea mandatelor de rector la viitoarele alegeri universitare / Rectorii primesc posibilitatea a încă două mandate de câte 5 ani, indiferent de numărul de ani de când conduc deja universitățile. Ligia Deca: Juriștii mi-au spus că legea nu retroactivează

Mătușile nu vor putea să-și promoveze rudele pe posturi universitare, cum propunea fostul ministru Cîmpeanu, însă verii da: cine nu poate fi membru în comisiile pentru examenul de promovare în cariera didactică, în învățământul superior, potrivit proiectului de lege Deca

Posibilitatea de a renunța unilateral la titlul de doctor și înlăturarea răspunderii pentru plagiate după 3 ani, forme de amnistiere a plagiatorilor în proiectul Legii învățământului superior propus de Cîmpeanu, nu mai apar în versiunea Ligia Deca