Politehnica București și Universitatea din Pitești au semnat contractul de fuziune. Discuții cu încă cinci instituții de învățământ superior, din București și din țară, pentru aderarea la noua universitate, care urmează să fie stabilită prin lege

Peste 40.000 de studenți și circa 3.600 de angajați, dintre care aproape 2.000 de cadre didactice ar urma să aibă, pe baza datelor actuale, viitoarea Universitate Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, ce va fi creată în urma fuziunii dintre Universitatea Politehnica din București (UPB) și Universitatea din Pitești, potrivit rectorului UPB, Mihnea Costoiu. Numărul va crește dacă, așa cum spune acesta, vor adera la noua instituție și altele dintre cele încă 5 universități, din București și din țară, cu care sunt în prezent discuții de fuziune.

Contractul de fuziune, ce urmează să continue printr-o procedură de contopire care trebuie stabilită prin lege, a fost semnat, marți, de conducerile celor două instituții de învățământ superior.

Rectorii Mihnea Costoiu (UPB) și Dumitru Chirleșan (UPIT) au prezentat fuziunea drept un moment de dezvoltare de care aveau nevoie ambele instituții, spunând că aceasta va prezenta beneficii diferite pentru cele două universități. Mihnea Costoiu a arătat că fuziunea aduce Politehnicii avantajul apariției unei instituții care nu mai este una eminamente tehnică, ci care va avea acces la specializări din alte domenii. Dar, a spus el, brandul va fi păstrat, pentru că “este cel mai important lucru”:

“În primul rând că vom păstra, fără doar și poate, brandul Universității Politehnica din București. Universitatea se va numi Politehnica din București, este brandul nostru de 200 de ani pe care colegii l-au susținut. Este cel mai important lucru, noi toți suntem efemeri. Important este numele, brandul și forța acestei universități, cultura ei de fapt, reprezentată de brand. Iar universitatea, în acest moment, nu va mai fi o universitate eminamente tehnică, ci se va lărgi cu specializările pe care le aduc colegii de la Pitești și cu alte specializări care sunt convins că se vor dezvolta în timp, cu așa cum facem de fiecare dată.”

Mihnea Costoiu a evitat să dea detalii despre celelalte universități cu care, spune el, se poartă tratative de fuziune. Dar a precizat că este vorba despre alte cinci instituții din țară și din București și a oferit unele informații suplimentare despre Universitatea Maritimă din Constanța, cu care în toamnă au avut loc negocieri, fără succes în acel moment:

“La Constanța există o situație mai specială, în sensul în care, pentru că a devenit publică la dorința lor, mi-am permis să vorbesc în acest moment. Avem scrisori de la foarte multe cadre didactice care ne cheamă din nou la Constanța. Am dorit ca poziția Universității Constanța în ansamblu său să fie definitivată, pentru a continua discuțiile în acord.”

Ce se va întâmpla în perioada de interimat

Rectorul Costoiu a precizat că centrele universitare care vor funcționa sub umbrela noii universități vor beneficia de autonomie largă și a explicat modul în care lucrurile vor funcționa până va fi înființată noua universitate, cu noile ei structuri:

Întrebat dacă procedurile de admitere vor fi date unitar sau autonom: “Eu cred foarte sincer în autonomie și susțin autonomia, nu doar universitară, ci în ansamblu. Aici, în interiorul universității, vom discuta pas cu pas. În principiu, cele 2 centre universitare vor avea admiteri diferite, în sensul că vom putea să gestionăm autonom aceste lucruri, dar nu excludem o admitere comună. Nu este nimic exclus în acest moment.”
Despre unor noi fuziuni în următorul an: “Ca să vă spun doar o părere strict personală: mi-aș dori ca în această perioadă, până când să pornim noua universitate complet, să vină și alte centre universitare lângă noi.”
Despre perioada de interimat: “Am decis acest lucru: dacă legea este [introdusă] până la finalul mandatelor actuale, să existe o structură de interimat, în sensul în care pe perioada de interimat, rectorul Politehnicii să conducă noua structură până la alegeri, iar rectorul Universității din Pitești să fie proiector pentru centrul universitar Pitești, cele 2 senate să lucreze împreună, cele 2 consilii de administrație actuale să lucreze împreună, până la momentul finalizării acel actualelor mandate. După care, evident intrăm în procedură” de alegere a unor noi conduceri”.

Procesul de fuziune a fost descris de Dumitru Chirleșan, rectorul UPIT:

“Procesul e mai lent un pic, pentru că acum urmează o perioadă de tranziție. Evident, anul ăsta admiterile vor fi pe structurile vechi, până apare legea de fondare, care sperăm să apară până în iunie deocamdată existăm ca universități vechi, după aia, după legea de fondare, avem o universitate nouă, dar încă nu este constituită la nivelul infrastructurii departamente, facultăți. Se intră și în procedură de alegeri din toamnă pe noua universitate, încât ea se va cristaliza prin martie 2024 cu noile structuri.”

Dumitru Chirleșan a spus care sunt avantajele fuziunii pentru universitatea piteșteană și care este contribuția acesteia la viitoarea structură universitară:

“Întâmplător sau poate nu întâmplător, noi, la Pitești, am avut o rată de recrutare în fiecare an din ultimii ani de circa 3.100 – 3.300 de studenți noi. La noi ocupau un procent de 170% din locuri, pentru că noi avem locuri finanțate de la bugetul de stat, 40% din total număr de studenți. Deci, noi suntem o universitate extrem de atractivă, pentru că am reușit să adunăm studenți cu titlu privat, 60% și ceva din total efectiv. Deci, Universitatea din Pitești nu a simțit acest puseu demografic, deși era una dintre îngrijorările noastre anul acesta academic, de exemplu, că știm ce s-a întâmplat la BAC, știm ce s-a întâmplă, câți au terminat în generație. Nu speram să ne ducem la peste 2500 de recrutări noi. Și totuși am recuperat.”
“Avem la buget 40% din locuri. 60% din locurile ocupate sunt cu taxă. Avem 70 de programe de studii de licență, toate acreditate, aproape 70 de programe de studii de master, toate acreditate, 10 domenii de doctorat, din care 4 acreditate, 6 în curs de acreditare. Asta e Universitatea din Pitești, circa 10.000 de studenți în total. Și cu cei de la reconversie, de la conversie, de la pregătire psihopedagogică, ne ducem către 10.000.”
Despre avantajele fuziunii, pentru UPIT: “Din punctul nostru de vedere, tocmai aici e câștigul major al Universității din Pitești, pentru că aceste domenii (cele din domeniile sociale) aveau potențial de dezvoltare, având deja masa critică de tineri, cadre didactice, cercetători, programe acreditate, studii și cercetări validate în plan intern și internațional. Nu aveam resurse cât să dezvoltăm aceste domenii. Și acum o să avem și resursele, pentru că nu mai sunt domeniile Universității din Pitești, sunt domeniile Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București.”

Discursuri despre zestre și măritiș

Mihnea Costoiu a prezentat, în cadrul evenimentului de marți, o istorie a Universității Politehnica și a exprimat intenția de a continua extinderea noii Universități Naționale prin atragerea altor instituții de învățământ superior, inclusiv unele din București. Declarații-cheie:

“Acesta este începutul, fără a vrea să fiu foarte pretențios. Și este mesajul la care revin și voi reveni constant cât voi avea această onoare de a lucra pentru această universitate și de a fi fost vreodată o secundă în această universitate. Pentru că acest spirit de 200 de ani este spiritul pe care trebuie să-l ducem mai departe.”

“Au fost de-a lungul anilor formule diferite. A fost alături de noi Școala de silvicultură, astăzi Universitatea de științe agronomice. A fost lângă noi Școala de arhitectură, astăzi Universitatea de Arhitectură. A fost Școala de construcții – astăzi Universitatea de Construcții. A fost Școala de Mine, astăzi Universitatea de Mine din Petroșani. A fost Școala de petrol și gaze, astăzi universitate. Au fost născuți puii – precum cei din Pitești, din Târgoviște și așa mai departe. Sunt etape normale, firești în dezvoltarea universității. Însă nu trebuie să pierdem nicio clipă faptul că fiecare dintre noi ne-am dezvoltat într-o anumită perioadă frumos. Și credem că este momentul ca pasul de revenire într-o mare universitate – i-am spus națională și avem această pretenție – să fie un pas firesc. Complicat, discuțiile nu au fost simple și nu vor fi simple nici de aici încolo. Va depinde însă de noi ca această universitate să păstreze și să ducă mai departe acest spirit pe care l-am creat acum 200 de ani, pe care l-ați început acum 60 de ani și l-ați dus mai departe și pe care îl respectăm deopotrivă și într-o universitate, și în cealaltă.”

“Nu suntem singurii care facem acest pas. Nu suntem primii care facem acest pas. Dar credem că avem un alt model pe care îl punem în fața societății si suntem astăzi, cum am spus colegilor din universitatea noastră, la primul pas. Discuțiile pe care le-am început cu colegii noștri din alte centre universitare și din București sunt la început și suntem – hai să nu spun convinși dar încrezători că această școală națională va reuni multe alte forțe. Nu doar unde-s doi, ci unde suntem mai mulți puterea crește. Și cred că avem forța și înțelepciunea să facem acest lucru.”

Dumitru Chirleșan – declarații-cheie:

(…) Aducem circa 70 de programe de studiu, altele decât cele inginerești. Toate acreditate, toate cu grad ridicat de încredere. Este zestrea noastră. De asemenea, venim cu ceea ce, din păcate trebuie să recunosc – și eu sunt inginer – ,inginerilor le lipsește. Venim cu partea umanistă. Venim cu spiritul. Era o glumă pe vremuri, când am făcut noi inginerie, că inginerul știe tot și nimic mai mult. (…) Venim cu umanismul, venim cu socialul care s-a dezvoltat foarte bine la Pitești, venim cu perla coroanei – științele educației, care acoperă cinci județe în acest moment și care, poate cu o oarecare lipsă de modestie vreau să scot în evidență, duce una dintre cele mai tari conferințe în științele educației la nivel european și mondial în acest moment, avânt cea de-a zecea ediție (…) Toate acestea le aducem și noi în zestrea cu care și dumneavoastră veniți – cu cele 90 de programe de studii inginerești.”
“(…) Mi-e greu să-mi închipui o universitate mai tare în România. Indiferent cu cine concurăm. De asemenea, am mare încredere, iarăși, că vom fi una dintre cele mai bune universități și în Europa, și în rankingurile mondiale. Cam ăștia suntem noi astăzi.”
“(…) O a doua coordonată a fost aceea de a lăsa urmașilor noștri un viitor. Ceea ce aici poate nu s-a simțit atât de acut. Dar la noi s-a simțit – nevoia de viitor s-a simțit. Și având în vedere că avem un corp profesoral destul de tânăr, pentru mulți dintre colegii mei este de mare importanță să-și poată proiecta și dezvolta cariere academice pentru care au luptat și pentru care au depus atâtea eforturi în condiții nu chiar atât de bune precum cele pe care el-au avut colegii lor din Politehnica.”

“Astăzi, pentru noi, pentru Pitești, o etapă de dezvoltare s-a încheiat. Ne-am dezvoltat, am crescut,. Am crescut întâi cantitativ și poate am crescut mult prea repede cantitativ. (…) După aceea am crescut calitativ, încât în 2017-18 am reușit să luăm grad de încredere ridicată de la ARACIS, fiind printre cele 17-18 universități la momentul respectiv. Iar acum, când am ajuns o doamnă bine, a venit și vremea măritișului. Și ne-am ales și noi, nu era să luăm orice ginere, nu?”