Ținta de 2% din PIB pentru cercetare, până în 2024, anunțată acum un an de guvernul PNL-USR condus de Florin Cîțu, este păstrată în proiectul noului plan de guvernare al guvernului PNL-PSD-UDMR. Acesta preia, la capitolul dedicat cercetării, pasaje întregi din planul de guvernare al fostei coaliții, inclusiv cele legate de ținte ale “reformei structurală” în domeniu, de la planificarea bugetară multianuală la atragerea de cercetători pe criterii de competitivitate.
- România a fost, în 2020, țara europeană cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare, iar la începutul acestui an domeniului i se aloca un buget de doar 0,14% din PIB, nivel similar cu cel de anul trecut. În noul guvern propus de PNL-PSD-UDMR, portofoliul Cercetării, Inovării și Digitalizării i-a fost atribuit lui Florin Roman, care nu a avut nicio legătură cu cercetarea.
Principalele obiective strategice propuse în proiectul planului de guvernare, prezentat marți de Economedia.ro, sunt:
- “Reforma structurală a sistemului național de cercetare și inovare – motor al dezvoltării economice și de creștere a competitivității României”
- “Îmbunătățirea condițiilor cadru pentru cercetarea publică”
- “Susținerea infrastructurilor paneuropene de cercetare ELI-NP și DANUBIUS în vederea valorificării excelenței în CDI și a participării României la cercetarea de nivel european și internațional”
- “Susținerea dezvoltării de proiecte strategice de cercetare-dezvoltare”
- “Stimularea cooperării public-privat – motor al inovării, dezvoltarea unui ecosistem de inovare la nivel național”
Acestea preiau, pe alocuri copy-paste, alteori cu mici modificări, segmente din planul de guvernare prezentat de guvernul PNL-USR în decembrie 2020. Unele părți, precum cele privind proiectul ELI-NP, țin cont de evoluțiile din ultimul an.
Planul propus acordă o atenție specială programelor ELI-NP și Danubius-RI și proiectelor cu fonduri Orizont Europa, cât și “direcției strategice” ce vizează cercetarea pentru sănătate, mediu și economie.
Documentul înaintează și propuneri precum formarea unor poli regionali pentru cercetare, cu implicarea universităților, posibilitatea ca universitățile să preia voluntar institute de cercetare: “Universitățile vor fi sprijinite inclusiv în demersul de preluare voluntară a unor institute de cercetare”, arată documentul.
Proiectul prevede și sprijin pentru “open science” și “eficientizarea” colaborării între Ministerul Cercetării, Inovării și Dezvoltării și cel al Educației, prin UEFISCDI.
Unele prevederi, deși reiau propuneri de acum un an, devin mai puțin precise, cum este cazul țintei de atragere a unor cercetători din afara țării, în centre de excelență: nu mai apare, de exemplu, ținta de a atrage anual 100-150 de cercetători din străinătate, prin proiecte CDI cu durată de 5 ani.
Prevederi-cheie pentru fiecare obiectiv în cercetare, potrivit proiectului planului de guvernare:
Reforma structurală a sistemului național de cercetare și inovare – motor al dezvoltării economice și de creștere a competitivității României
- Creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii cu prioritate a cercetării aplicative și inovării, dar și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere
- Planificarea bugetară multianuală efectivă pentru a asigura convergența cu celelalte țări ale UE și cu planificarea cadrului financiar multianual (MFF – Multiannual Financial Framework) într-o manieră adaptată noilor provocări (…)
- Implementarea noilor politici și strategii europene privind Spațiul European al Cercetării (ERA) în strânsă legătură cu strategia europeană pentru universități (European Strategy for Universities)
- Înființarea unor poli și platforme de excelență în cercetare la nivel regional prin formarea unor structuri integrate cu implicarea universităților și institutelor de cercetare.
- Sistematizarea, simplificarea și unificarea legislației privind funcționarea instituțiilor/ entităților de cercetare (…). Universitățile vor fi sprijinite inclusiv în demersul de preluare voluntară a unor institute de cercetare.
Îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru cercetarea public
- Promovarea unor mecanisme pentru asigurarea stabilității și predictibilității în finanțarea cercetării prin finanțarea proiectelor de cercetare în cadrul unui mecanism multianual efectiv;
- Promovarea conceptului de open science prin sprijinirea implementării practicilor de tip Open Science, Open Innovation (…)
- Susținerea universităților, Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare (INCD-uri), institutelor din subordinea Academiei Române, institutelor și centrelor de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice, precum și a entităților de cercetare din domeniul apărării pentru a realiza cercetare de excelență prin intermediul polilor/platformelor de cercetare la nivel regional;
- Asumarea menținerii scutirii impozitului pe venit pentru personalul din unitățile CDI pentru toate tipurile de activități de cercetare, dezvoltare și inovare;
- Atragerea/formarea de resurse umane înalt calificate și de investiții în infrastructura de cercetare din INCD-uri și universități (…) pentru recuperarea decalajelor pe care România le înregistrează față de media UE și față de țările din regiune;
- Atragerea de cercetători de excelență din afara țării în regim competitiv (români sau străini), în organizații publice de cercetare, care vor deveni centre de excelență;
- Dezvoltarea unui sistem sustenabil de acordare de asistență promotorilor de proiecte în Programul Orizont Europa prin crearea unui mecanism de corelare național-regional, prin stimularea centrelor suport performante care găzduiesc Rețeaua Națională de Puncte de Contact Orizont Europa și crearea unui sistem de promovare de informații prin asocierea rețelei NCP Orizont Europa cu centrele de transfer tehnologic și cu partenerii din rețeaua European Enterprise Network;
- Creșterea eficienței susținerii activității de cercetare în cadrul universităților prin eficientizarea colaborării în acest sens între MCID și MEN (UEFISCDI);
Susținerea infrastructurilor paneuropene de cercetare ELI-NP și DANUBIUS, participarea la cercetarea de nivel european și internațional:
- Identificarea soluțiilor de punere în funcțiune în condiții optime a infrastructurii Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP);
- Identificarea celor mai bune soluții pentru dezvoltarea parteneriatului european și internațional solid pentru exploatarea infrastructurii de la Măgurele cu implicarea tuturor actorilor relevanți la nivel național și internațional;
- Integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP și CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării și dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creșterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele;
- Susținerea Centrului Internațional de Studii Avansate a Sistemelor Râuri-Mări (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme și a înființării DANUBIUS – ERIC cu sediul în România, cu implicarea unor universități de cercetare avansată;
- Creșterea investițiilor în infrastructuri de cercetare paneuropene (ESFRI) pentru asigurarea unei funcționări sustenabile, inclusiv susținerea integrării acestora în cadrul unor structuri instituționale europene de tip ERIC (European Research Infrastructure Consortium). Asigurarea resursei umane specializate pentru operarea și mentenanța necesare utilizării și funcționării la nivelul acestor infrastructuri;
- Creșterea semnificativă fondurilor atrase din Orizont Europa în raport cu fondurile atrase din Orizont 2020, până în 2024 (…);
Susținerea dezvoltării de proiecte strategice de cercetare-dezvoltare
- Se vor iniția și stimula proiecte strategice pe direcțiile de dezvoltare promovate la nivel European și de interes pentru RO, inclusiv susținute prin Programul Național de Reformă și Reziliență, în domeniile: Tehnologii Generice Esențiale, Energetic, al Sănătății, al reducerii emisiilor de carbon – Green Deal, al microelectronicii, al tehnologiilor spațiale, al tehnologiilor avansate
- “O altă direcție strategică ce se va avea în vedere este destinată stimulării proiectelor de cercetare fundamentală sau aplicată în domeniile cheie cu preponderență în sănătate, mediu și economie, ce pot răspunde unor provocări intempestive cu caracter de urgență la nivel național, precum situația prin care trecem în momentul de față.”
Stimularea cooperării public-privat ca motor al inovării
- Intensificarea finanțării inovării, inclusiv sociale, în special prin implementarea platformelor de parteneriate între autorități locale, mediu de afaceri, universități și institute de cercetare, precum și a unor HUB-uri/platforme naṭionale de inovare orientate pe domenii prioritare pentru Romania;
- Susținerea organizațiilor publice de cercetare care atrag fonduri private, prin alocarea de fonduri pentru activități CDI, până cel puțin la concurența sumei atrase din mediul economic;
- Stimularea unor măsuri pentru învățământul terțiar dedicate atragerii de studenți/doctoranzi în domeniile relevante pentru piața muncii;
Realizarea “Programului național Tinerii cercetători“
- Realizarea “Programului național Tinerii cercetători” pentru susținerea grupurilor de cercetare în curs de formare în jurul unuia sau mai multor tineri cercetători, pe o durată de circa 4 an.
Proiectul planului de guvernare poate fi consultat detaliat pe Economedia.ro.
Foto: © Kreangkrai Indarodom – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
Noul ministru propus la digitalizare-cercetare în guvernul PSD-PNL-UDMR, Florin Roman – nicio legătură cu cercetarea: fost om de presă intrat în conducerea unor mari companii în care statul era acționar, apoi în politica locală și centrală
Costin Ionescu
Mihai Peticilă
Redacția
C.I.
