Încă doi morți într-un spital Covid. Al doilea incendiu de când a izbucnit criza și România e practic fără guvern. Sistemul sanitar e în colaps, școlile fac bambilici cu elevii, criza energetică bate la ușă. O țară fără cap, în care Florin Cîțu sabotează orice negociere de criză, iar Klaus Iohannis îl privește neputincios pe pokeristul iresponsabil pe care l-a instalat la partid și la guvern. Încă o lună de discuții stupide, fără sens într-o criză majoră? Vor fi măturați cu toții de valul de ură și disperare din societate.
Unde sunt Iohannis și Cîțu în aceste crize sanitare, cu bolnavi arși în Constanța și Ploiești? Ați ghicit, se ascund bine și mimează preocuparea pentru țară, în numele căreia au deschis negocierile cu ”dușmanul” PSD. Ei știu prea bine că orice ieșire publică s-ar putea solda cu o revoltă spontană a oamenilor care îi detestă organic, așa cum ne indică toate sondajele.
Toată presa relatează de două zile detalii absurde ale așa-ziselor negocieri PNL-PSD. Discuții înalte despre cota unică vs. cota progresivă de impozitare, renegocierea PNRR, Grindeanu interzis la guvern, Finanțele musai la PNL etc. etc. Discuții la fel de utile societății precum golful promovat de președintele Iohannis.
Unele din aceste negocieri vin din neînțelegerea totală a realității, de partea ambelor partide. Când societatea e zguduită de crize multiple, schimbarea cadrului fiscal e o discuție realistă? Firește că nu, e o copilărie să crezi că poți deschide sau lua o asemenea decizie când mediul de afaceri caută soluții de supraviețuire. Sau renegocierea PNRR: are România capacitatea politică și administrativă să deschidă această cutie a Pandorei, cu un președinte tot mai desconsiderat și mai slab la nivelul UE? Răspunsul e negativ.
Alte pretenții din negocieri vin însă dintr-un calcul politic cinic al lui Florin Cîțu, descris tot mai des de colegi drept un pokerist sinucigaș, un gambler fără nici un as în mânecă. El face tot ce poate pentru a sabota un guvern cu PSD, așa cum a sabotat refacerea coaliției cu USR. Motivul e personal: toată scena politică – colegi sau adversari politici – îl detestă (unii, precum Mihai Tudose, i-au spus-o chiar apăsat în negocieri), și orice rezolvare a crizei politice îl exclude de facto din ecuația puterii.
Interesul lui Cîțu e simplu: să amâne ori împiedice orice negociere, el să rămână stăpânul interimar al haosului, să împartă cumva bugetul pe 2022 și să-și conserve poziția în fruntea PNL. Interesul lui Cîțu e însă complet diferit de interesul public. România are nevoie de un guvern instalat rapid, fie că e cu PSD, fie cu USR, care să pună între paranteze orice revizuire majoră a marilor sisteme cu risc de nemulțumire socială (fiscalitate, pensii etc.) și să gestioneze crizele momentului: criza sanitară, criza economică, criza educației și criza de încredere în autoritate.
Florin Cîțu a devenit, prin propriul comportament politic, omul care împiedică găsirea unei soluții. Din punct de vedere politic pare terminat. Dispariția lui de la putere e doar o chestiune de timp. PNL-ul mustește de resentimente la adresa omului care a prăbușit partidul în sondaje.
E suficient să vedeți grimasele pe care le fac Gheorghe Flutur, Rareș Bogdan ori Emil Boc când sunt întrebați în mod repetat despre pretenția lui Florin Cîțu de a fi premier în guvernul cu PSD. Oamenii nu se mai pot abține, s-au săturat de Cîțu chiar mai mult decât de Klaus Iohannis. Liderii PSD și USR, la rândul lor, nu se mai raportează la Cîțu ca la un omolog, ci ca la un Domn Goe pus pe farse politice și cam imatur.
E necesar un armistițiu de negociere, orice jocuri politice, baletul așa ziselor negocieri trebuie să înceteze imediat. România e la propriu în pragul colapsului sanitar, vaccinarea a încetinit din nou, specialiștii vorbesc de o nouă creștere a cazurilor odată cu deschiderea școlilor fără o minimă pregătire.