Poezia “Balada unui greier mic”, de George Topîrceanu, masacrată în manualul de Română de clasa a II-a al Editurii unice

8.487 de vizualizări
Versurile poeziei “Balada unui greier mic” de George Topîrceanu au fost modificate, în manualul de Limba română de la clasa a II-a scos de editura unică a Ministerului Educației. O învățătoare a semnalat pe Facebook versurile schimbate de autorii manualului apărut anul acesta la clase.
Poezia “Balada unui greier mic” de George Topîrceanu, adaptată în manualul Editurii Didactice și Pedagogice:

Balada unui greier mic
după George Topîrceanu
(fragment)

Cri-cri-cri!
Toamnă gri!
Nu credeam că o să vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam să mai adun
O grăunță cât de mică
Să nu cer de împrumut
La vecina mea furnică.
Cri-cri-cri!
Toamnă gri!
Sunt tare mic și necăjit!”

Fragmentul corect din “Balada unui greier mic”:

– Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam și eu s-adun
O grăunță cât de mică,
Ca să nu cer împrumut
La vecina mea furnică,
Fi’ndcă nu-mi dă niciodată,
Și-apoi umple lumea toată
Că m-am dus și i-am cerut…
Dar de-acuș,
Zise el cu glas sfârșit
Ridicând un picioruș,
Dar de-acuș s-a isprăvit…

Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Tare-s mic și necăjit!

Foto: Manuale.edu.ro


5 comments
  1. Textul are atat de multe bube incat e greu sa le cuprinzi pe toate. Adevarat, nu se mai fac demult manuale cat de cat onorabile, dupa 1989. Este o bisnita pura. Pe de alta parte, nu exista absolut nimeni care sa fi studiat dezvoltarea limbajului la copil, capacitatea de a intelege sensul, conceptia sa despre textul narativ, dar mai ales , despre poezie. P-O-E-Z-I-E.
    Distrugerea textelor literare a devenit obiceiul ignorantilor, analfabetilor, pentru care arte, autorul, nu au nici o valoare. Asa cum nu are nici o valoare psihologia copilului. Textul este amputat si deformat exact in virtuta acestei uriase ignorante.”Explicatia” de mai inainte, anume, copilul nu a invatat ortogramele si de aceea este testul pocit, este la fel de pocita.Imaginea aceea oribila cu un greier “adevarat” il arunca pe copil si mai departe de versurile in cauza.Cica este manual “integrat”. Pentru toti analfabetii cu pretentii- in perioada interbelica, dar si mai inainte, noi, romanii, am avut manuale adevarate, alternative adevarate, dar si ITEGRATE in adevaratul sens al cuvantului. Revenind la monstrulprezent, numit manual, vedem si ca cerintele legate de aceasta sa ii zicem, poezie, sunt la fel de monstruase-nu au absolut NICI O legatura cu poezia, cu caracteristicile ei, continutul ei, emotia artistica, asa cum nu au nici o legatura cu literatura, cu copilul, cu cultura in general.Plaga invatamantului actual o constituie sfertdoctii (si asta e mult spus) care in combinatie cu editurile bisnitare, distrug bucatica cu bucatica ce a mai ramas din cultura romana, invatamantul romanesc si lucreaza cu spor si eficienta la cresterea unor generatii de copii scarbiti de tot ce inseamna cultura si spiritualitate, copii care devenind parinti, isi vor educa urmasii in acelasi “trend” de mlastina pestilentiala care a cuprins educatia.

  2. Încă o dovadă a eşecului proiectului editurii unice! Responsabilitatea este împărţită între autori, evaluatori, redactorii şi conducătorii EDP. Când nu ştii ce înseamnă manual şcolar, ajungi la asemenea aberaţii. Dramatic este că toate, dar absolut toate, manualele editate de EDP au greşeli foarte mari pentru care nu va plăti nimeni. Este o generaţie de copii sacrificată pentru proiecte aberante. Doamna directoare a editurii a publicat în ziarul „Libertatea” din 16 septembrie 2018 motivele pentru care nu are de ce să demisioneze. Citiţi-le! Sunt oglinda îndrăznelii şi a lipsei de cultură a unor personaje din viaţa publică din cauza cărora am ajuns în învăţământul românesc într-o situaţie dezastruoasă. Încercând să-şi justifice afirmaţia că nu are de ce să demisioneze, doamna Maria Nistor spune: „Eu însămi am corectat erori! Existau traduceri unde Gîrleanu, care se scrie cu ‹‹î›› era scris cu ‹‹â››, şi am văzut eu, după ce a trecut prin mâna tuturor înaintea mea.” Dincolo de folosirea incorectă a cuvântului „traduceri”, fiindcă un autor român nu poate fi „tradus” în română, ce vrea să ne transmită doamna directoare? Că este foarte harnică, fiindcă a ţinut să facă dumneaei corecturi, muncind din greu. Că este mult mai bună decât întregul colectiv redacţional pe care îl conduce. Face însă, din lipsă de cultură, o gafă monumentală, pe care şi-o asumă cu mândrie, pentru că numele lui Emil Gârleanu se scrie cu „â” şi nu cu „î”. Pentru a se convinge, îi recomand doamnei Nistor să deschidă „Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent” de G. Călinescu, apărută în 1941, unde numele scriitorilor apar scrise cu „â” sau „î” în funcţie de felul cum au dorit să semneze. Chiar înainte de 1989, numele lui Emil Gârleanu era scris corect în manuale şi pe toate volumele autorului. Este evident ce lecturi solide are doamna Maria Nistor! Ce să mai vorbim de principii de editare a unui manual şcolar!… După ureche, ştie şi dumneaei că un text poate fi adaptat pentru vârstele mici, aşa că s-a ajuns la catastrofa din manualul de clasa a II-a. Este limpede că doamna Nistor nu a înţeles câtuşi de puţin că treaba dumneaei de directoare este să găsească persoanele capabile să lucreze bine, că selectarea eficientă a personalului trebuie să fie o calitate fundamentală a unui manager. Este motivul pentru care un conducător demisionează când subalternii greşesc. Mă întreb însă câte dovezi le mai trebuie factorilor responsabili din ministerul de resort să o demită pe această doamnă ca singura posibilitate a ministerului de a-şi cere scuze faţă de elevi, părinţi, profesori pentru catastrofa manualelor din acest an şcolar.

  3. Ca de obicei, exagerarea este sufletul viralizării unui mesaj pe Facebook.

    De fapt, toate textele (cau cel putin cele de început de clasa a II-a) sunt modificate – de aceea nici nu se spune la text “de autorul X” ci “după autorul X”, dar impactul trebuia să fie maxim – probabilitatea ca userii Facebook să fi cunoscut/auzit de texte de Ionel Teodoreanu, Emilia Căldăraru sau altii era mult mai mică decât în cazul Topârceanu – “Balada unui greier mic”.

    Întâmplător am un copil de clasa a II-a și înțeleg perfect contextul în care s-a modificat acest text. Copiii de clasa a II-a încă nu au învățat ortogramele, iar textul adaptat exact acest lucru face – elimină orice ortogramă din text, astfel încât copilul să poată întelege singur mesajul (acesta este unul dintre punctele care trebuie atinse in această perioadă – citit singur textul și înțeles mesajul).

    1. Textul NU TREBUIE adaptat; literatura trebuie sa ramana asa cum este. Pentru clasele mici se pot crea texte simple, inteligibile, fara a se distruge scrierile literare. Si ale naibii ortograme, mi-ti-i-ni-vi-li, cine v-a spus ca trebuie sa fie invatate pe dinafara? Nu numai textele literare sunt distruse dar stiinta didactica in ansamblu este o calamitate. Ne miram ca cei mai multi copii au scarba fata de scoala? Ne miram ca la asemenea manuale si metodologie de predare (plus altele) produsul final este o persoana analfabeta, ignoranta, lipsita de interese intelectuale si complet in afara a ceea ce se numeste cultura?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Prima de carieră didactică – profesorii pot transforma educația prin integrarea tehnologiei la clasă / Acces la educație digitală de calitate și credite profesionale transferabile prin certificări ICDL dedicate cadrelor didactice (P)

Educația de astăzi nu mai poate fi limitată la tradiționalele manuale și table cu cretă. După experiența foarte grea din pandemie, profesorii au acum o oportunitate excelentă de a-și dezvolta…
Vezi articolul

Tehnologia și accesul la tabletă și telefon mobil îi fac pe copii să învețe să scrie înainte de a ști să citească. Descoperirea făcută în România i-a surprins pe cercetătorii europeni

În capitolul “România, descoperiri surprinzătoare“ autorii raportului Copiii mici (0-8) și tehnologia digitală – un studiu calitativ în Europa, studiu făcut de hub-ul științific al Comisiei Europene, Joint Research Centre, descriu povestea…
Vezi articolul

Eveniment organizat de Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL)

VIDEO Dezbatere online – Lapte și Carte, cum se va adapta și moderniza Programul european „Laptele școlar”, care ar trebui să contribuie la sănătatea și educația copiilor

Anul trecut, aproximativ 2 milioane de copii nu au mai beneficiat de suportul alimentar prevăzut de Programul pentru școli/Laptele școlar pentru o perioadă îndelungată. Și asta din cauza închiderii școlilor timp de…
Vezi articolul