„Haideți să nu ne mai ascundem, să spunem adevărul: fiecare își dorește să aibă în partidul lui un director de școală, mai ales într-o comună, unde directorul de școală dă tonul, este adevărat”, a declarat senatorul Virgil Guran, liderul grupului PNL din camera superioară a Parlamentului, cameră decisivă pentru legile care vizează Educația.
Declarația a fost făcută de la tribuna instituției pe 30 iunie 2021, potrivit stenogramei de ședință, când se dezbătea legea prin care directorii interimari de școli nu mai erau numiți de inspectorii școlari județeni, ci de către consiliile de administrație ale școlilor. Proiectul trecuse prin ambele camere într-o lună, fiind depus pe 25 mai și adoptat de Senat pe 30 iunie. PNL a votat împotrivă, iar actul normativ a fost votat cu 75 de voturi „pentru” din partea USR-PLUS, PSD şi UDMR. Cei de la AUR s-au abţinut. Legea a plecat la promulgare. O lună mai târziu președintele Ioahnnis retrimite legea în Parlament pentru reexaminare pe chestiuni de tehnică legislativă.
Discursul liderului de grup de la Senat, senator PNL de Dâmbovița, justifică întreg demersul prezidențialo-liberal care a urmat. În primul rând, șeful senatorilor liberali spunea că au încercat să îi schimbe pe directorii de școli, lucru care i se pare firesc și pe care l-a argumentat astfel: „suntem noi acum”. Surprins constată că „n-am reușit să-i schimbăm”, „sunt cam aceiași”.
„Noi, vă spun cu certitudine, n-am fost în stare – că suntem noi acum –, sunt cam aceeași, deci n-am reușit să-i schimbăm”, spune Guran.
Liberalul a explicat și care sunt calculele precise în împărțirea puterii politice asupra școlilor, în situația în care legea ar fi intrat în vigoare și directorii interimari ar fi fost numiți de consiliile de administrație, nu ca în prezent, de inspectorii școlari generali. Guran spune public că „acolo legea o face primarul din acea localitate”.
Avertismentul liderului PNL este următorul: „o să dați vreo 1.600 de primării, unde sunt probabil 7.000 de școli sau câte or fi, o să dați posibilitatea primarilor PSD să aibă majoritatea directorilor de școli”.
„Dar, revenind la problema legislației, dacă vă uitați în legislație, o să vă dați seama că puterea o s-o aibă consiliul de administrație. Consiliul de administrație – acolo legea o face primarul din acea localitate. Deci, stimați colegi, mai ales cei care aveți puțini primari – că, într-un fel, să vă spun ceva: PNL-ul are totuși vreo 1.300 de primari, deci nu stăm așa rău –, cei care aveți puțini primari, cu alte cuvinte, prin această lege, votând-o, o să dați vreo 1.600 de primării, unde sunt probabil 7.000 de școli sau câte or fi, o să dați posibilitatea primarilor PSD să aibă majoritatea directorilor de școli. Haideți să nu ne mai ascundem, să spunem adevărul: fiecare își dorește să aibă în partidul lui un director de școală, mai ales într-o comună, unde directorul de școală dă tonul, este adevărat”, a spus Guran
Liderul de grup a cerut retrimiterea inițiativei la comisii, pentru a fi reanalizată, după ce în comisii PNL făcuse tot posibilul să împiedice acest demers. Motivul retrimiterii este fix unul dintre cele folosite în cererea de reexaminare:
„Această lege, în momentul de față, nu reglementează foarte clar modul de desfășurare a… hai să zicem, a acestui proces de numire a directorilor și trebuie o reglementare mult mai clară, chiar cred că va trebui să se ajungă la acel concurs, care este absolut necesar, să terminăm cu discuțiile acestea prea lungi pe o temă care ar trebui rezolvată. Educația națională este foarte importantă și nu mai trebuie să tergiversăm prin diverse numiri interimare și așa mai departe”.
Motivarea președintelui Iohannis:
„Art. I pct. 9 din legea supusă reexaminării dispune preluarea conducerii interimare a instituției de învățământ de către un cadru didactic titular, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de finalul anului școlar. Însă, actul normativ nu reglementează situația în care termenul stabilit, respectiv finalul anului școlar, nu este respectat. Astfel, considerăm că, prin neclaritatea normei se poate ajunge la situația tergiversării organizării concursului de ocupare a funcțiilor de conducere și, implicit, la permanentizarea interimatului, în condițiile în care legea nu prevede un termen limită până la care se poate organiza concursul național de ocupare a funcțiilor de director sau director adjunct”, potrivit Administrației Prezidențiale.
Discursul integral al lui Virgil Guran:
- Aici este proiectul legislativ, în forma care a fost trimisă spre promulgare.
- Aici este cererea de reexameninare făcută de Klaus Iohannis.
Miza este simplu de aflat, cu toate aceste motive expuse public de către PNL și președinte, plus mișcările ministrului Sorin Cîmpeanu, care a împins concursul pentru directorii de școli după congresul PNL, programat pentru 25 septembrie.
Cîmpeanu este pus în situația de a juca politic rectificarea bugetară – adică să aducă sprijin local masiv pentru Cîțu, altfel amenințările „cu mandatul pe masă” de la începutul anului s-a putea reactiva – ca să nu mai vorbim despre menținerea locului dat de Orban, la îmbarcare, cel de vicepreședinte, pe care trebui să-l câștige acum și de la Cîțu.
Toți directorii și directorii adjuncți de școli vor fi numiți de inspectorii generali adjuncți în luna august, când expiră toate mandatele, inclusiv cele interimare. Ministrul Educației i-a și numărat: „În luna august când expiră și cei numiți în ianuarie vom avea 9.771 de directori și directori adjuncți. Cifra este exactă”, spunea Cîmpeanu.
Deci 9.771 de directori vor fi numiți din pix de către membri PNL, sau apropiați ai PNL de la conducerea inspectoratelor școlare județene, la conducerea școlilor.
Noii directori, cei puși din pix, vor fi cei care vor organiza începutul de an școlar 2021-2022, vor fi cei care vor face angajările pe posturile care nu au fost scoase la Titularizare, ci păstrate pentru cine dă mai mult, vor fi cei care vor face jocurile cu autoritatea locală pentru a aranja viitorul concurs de directori, vor fi cei care vor stabili deja normele și încadrările pentru anul școlar viitor și vor fi cei care vor stabili deja legăturile pentru banii din PNRR. Președintele a criticat prelungirea, prin legea respinsă, a termenului de interimat, dar tocmai a lăsat astfel la voia PNL cel mai lung interimat politic care a cuprins vreodată școlile din România. Urmează să vină banii – 3,6 miliarde de euro din PNRR.
Foto: © Eval Miko | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
7 comments
La Targu Frumos, toți directorii de școală sunt consilieri PSd :)))
Când încep depunerile de CV uri pentru directori la sediul Pnl, vreau sa depun și eu? 😁😁
Curios ce va fi din septembrie. Poate faceți o anchetă câți lipitori de afișe galbeni vor ajunge directori
Politicul ar trebui sa își ia gheara de pe învățământ ca l-au distrus toți inepții pusi în funcții pe criterii politice. Este strigător la cer, trezirea popor român, cât ne mai lăsam călcați în picioare?????
Ce bine ar fi să se întâmple ceeace vă doriți d-voastră și noi toți, cei care facem cu adevărat școală și nu politică.
Mă tem că nu vor mai reveni acele vremuri în care oamenii competenți erau la conducere într-o școală și nu politicul!
Normal ca vor,după popi directorii sunt cei mai influenți. Dovadă:Johannes e fost profesor.
Dar normal era sa ii lase sa își aleagă orientarea politică nu sa fie constrânși ca pe vremea Răposatului.Unde e libertatea UE?Se bat cu pumnul în piept pentru LGBT pentru BLM dar aici libertatea asta nu contează?Ce s-ar zgâria pe ochi un LGBT forțat sa ….orice,orice nimic i-ar îngrădi libertatea ar fi luat crucificat și tarat prin tribunale.Aici sunt niște abuzuri,constrângeri și îngrădire a libertății strigătoare la cer.
Fiecare ar trebui sa își poată alege liber “orientarea” de orice fel ca doar e democrație.Sau nu.
Sa va fie rusine, PNL-isti, sprijiniti de presedintele tarii!
In școli nu e voie sa se faca politica. La ce va trebuie directori de scoli din PNL???
Sunt o multime de directori si profesori capabili, care nu sunt in nici un partid politic.