Anton Hadăr, președintele Federației Naționale Sindicale (FNS) „Alma Mater”, a declarat, într-o intervenție la Euronews România, despre salariile profesorilor de la 1 ianuarie 2024, că „promisiunile prim-ministrului au fost că vom analiza și vom fi foarte aproape de ceea ce ar trebui să fie, pentru că ceea ce ar trebui să fie nu știm. Aici e problema”. În ultima perioadă, profesorii primesc doar promisiuni din partea autorităților. Spre exemplu, vineri, 3 noiembrie, ministrul Educației, Ligia Deca, a vorbit tot despre promisiuni: „Partidul Național Liberal își dorește ca toate promisiunile făcute cadrelor didactice și personalului din învățământ să poată fi ținute.”
„Promisiunile prim-ministrului au fost că vom analiza și vom fi foarte aproape de ceea ce ar trebui să fie, pentru că ceea ce ar trebui să fie nu știm. Aici e problema. Nu suntem noi vinovați pentru că nu s-a finalizat legea salarizării la nivelul întregului sistem bugetar. S-a stabilit să ne vedem foarte repede pentru a vedea care ar putea să fie nivelul celor 50 de procente dintre ceea ce va avea să fie. Ne vom prezenta la negocieri și vom analiza care este propunerea Guvernului, pentru că a noastră a fost deja prezentată. Salariul debutantului din învățământul preuniversitar și al asistentului nostru universitar pleacă de la salariul mediu brut al bugetului anului în curs – 6.789, deci acest lucru este scris acolo în lege, dar problema este că noi nu avem doar debutați în învățământ, avem și profesorii titulari”, a declarat Anton Hadăr.
După greva de la sfârșitul lunii mai, promisiunea pe care au primit-o sindicatele profesorilor, conform ordonanței de urgență nr. 57/2023, a fost că, de la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant va fi egal cu salariul mediu brut pe economie, iar acesta va fi baza de plecare pentru salariile celorlalți profesori din Învățământ. De asemenea, textul ordonanței menționate anterior prevede că, începând cu 1 ianuarie 2024, profesorii beneficiază de 50% din diferența stabilită între salariul de bază aflat în plată și salariul de bază stabilit prin noua grilă.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a estimat că, pentru anul 2023, câștigul salarial mediu net va fi de 4.306. Spre exemplu, acum, un debutant cu studii superioare de lungă durată are un salariu net de 3.105 lei. De la 3.105 lei și până la 4.306 înseamnă o creștere de 1.201 lei, adică aproape 39% pentru debutanți.
Când a fost întrebată dacă salariul unui profesor debutant va fi de la 1 ianuarie 2024 egal cu salariul mediu brut pe economie, ministrul Educației, Ligia Deca, a evitat să dea un răspuns clar și a vorbit despre promisiuni: „Partidul Național Liberal își dorește ca toate promisiunile făcute cadrelor didactice și personalului din învățământ să poată fi ținute.” Declarațiile au fost făcute vineri, 3 octombrie, la Sinaia.
Despre legea salarizării și majorările salariale promise de la 1 ianuarie 2024
Legea salarizării este esențială pentru a se putea aplica majorările salariale promise profesorilor prin ordonanța nr. 57/2023, după greva generală din mai. Noua lege a salarizării încă nu este gata, deși oficialii le-au promis profesorilor că draftul va fi finalizat până la data de 15 iulie.
După consultările din 23 octombrie de la Palatul Victoria, Guvernul a transmis că „dialogul nostru rămâne deschis pentru a găsi cele mai bune soluții în ceea ce privește salarizarea, raportate la situația economică și la angajamentele asumate de Guvern”, potrivit unui comunicat de presă.
Tot atunci, ministrul Educației, Ligia Deca, după consultările de la Guvern cu sindicatele din Educație, a dat asigurări că sunt bani pentru plata salariilor actuale, a burselor și decontarea navetei elevilor: „sunt stabilite măsuri clare pentru asigurarea plății salariilor cadrelor didactice și ale personalului didactic auxiliar, precum și pentru plata burselor pentru elevi și decontarea navetei.”
„Guvernul caută o soluție tehnică care să prevadă creșterea salariilor în educație de la 1 ianuarie 2024, chiar și în lipsa legii salarizării. Acum, care va fi această variantă, vom vedea”, a declarat Ligia Deca săptămâna trecută.
Liderul FSE, Marius Nistor, spunea pentru Edupedu.ro pe 19 octombrie că rezolvarea inechităților salariale ar putea fi făcută prin majorări serioase pentru personalul din conducerea școlilor: Un director adjunct al unei școli ar trebui să primească în plus 1600 de lei pentru a ajunge la salariul unui profesor cu grad didactic I, cu vechime peste 25 de ani și studii superioare de lungă durată.
Reamintim, șeful Guvernului s-a mai întâlnit și în 16 octombrie cu sindicatele din învățământ, fără ca Ministerul Educației să fi prezentat vreo soluție la situația de criză în care se află directorii și personalul de conducere – secretarii-șefi și contabilii-șefi din școli, conform surselor Edupedu.ro.
Înainte de întâlnirea din 16 octombrie, cea mai recentă întâlnire a sindicatelor cu premierul Ciolacu pe tema salarizării a avut loc pe 4 septembrie, când liderii sindicali spuneau că: “în cursul lunii septembrie se vor finaliza discuțiile cu Guvernul României privind salarizarea personalului din învățământ”. Declarațiile de atunci se bat cap în cap cu ceea ce declară ministrul Deca acum, când într-un interviu la Europa Liberă a fost rugată să dea exemple de salarii din grila de la învățământ. Răspunsul: „Eu cred că nu are rost, pentru că ea nu este finalizată”. Fără să existe o grilă publică a salariilor din Educației, profesorii nu știu ce anume înseamnă creșterea de 50% din diferența între salariul din grilă și cel din prezent.
În Parlament, Guvernul a trimis pe 20 octombrie un punct de vedere prin care a anunțat că nu susține creșterea salariilor profesorilor de la 1 ianuarie 2024 printr-o inițiativă legislativă, pentru că aceasta “are caracter discriminatoriu” față de alți bugetari, deși Ligia Deca tocmai ce anunțase că se caută o soluție să crească salariile separat în învățământ, dacă legea salarizării nu va fi gata.
Budăi a declarat că de la 1 ianuarie 2024 un profesor debutant va avea un salariu net de 4.600 de lei. Declarația a fost făcută după ședința în care Executivul a adoptat ordonanța de urgență prin care au fost acceptate cererile sindicatelor.
Pe 15 iunie, în discursul său din Parlament, Marcel Ciolacu, președinte PSD, le-a promis profesorilor și angajaților din învățământ că va livra “la milimetru” ce a promis împreună cu Nicolae Ciucă, fost premier:
„Când vine vorba de educație, speranța nu va fi o opțiune pentru mine, ca prim-ministru. Voi livra la milimetru ce am promis împreună cu președintele Senatului, Nicolae Ciucă, iar cea mai mare garanție, dincolo de orice ordonanțe sau legi, este aceea că fac parte din partidul care a livrat deja și medicilor ce a promis. Sunt pregătit să discut oriunde și oricât cu profesorii pentru a găsi împreună soluțiile corecte”, a declarat Marcel Ciolacu.
Ce majorări prevede Ordonanța de urgență
Conform Ordonanței de urgență nr 57/2023, Guvernul trebuie să crească salariile de bază din Învățământ cu 1.300 de lei brut din luna iunie pentru cadrele didactice și didactice auxiliare și cu 400 de lei brut pentru personalul nedidactic.
De asemenea, ordonanța prevede că, de la 1 ianuarie, salariul debutantului va fi cât cel mediu pe economie, precum și creșterea salarială de 50% din diferența între salariile actuale și cele din grila nouă.
„Art. III – (2) Grila de salarizare aplicabilă sistemului național de învățământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabilește pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanți/asistenți universitari.
(3) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ de stat beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2024, de 50% din diferența stabilită între salariul de bază aflat în plată și salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024.”