Ce înseamnă să fii sustenabil? Să fii prietenos cu mediul? „Nu e doar despre cum să avem grijă de mediu, este un concept mult mai complex. Sustenabilitatea este despre elemente de mediu, sociale, dar și economice“, spune Ciprian Stănescu, președinte Social Innovation Solutions, organizator al Academiei de Sustenabilitate, o platformă gratuită cu resurse de învățare ce pot să ajute la o înțelegere mult mai bună despre cum să folosim resursele de apă, de energie ori financiare. Platforma este și una socială prin care se dorește crearea unei comunități, unde fiecare poate învăța împreună cu cei din platformă sau unul de la altul. „O instituție de stat, cum e o școală, are practic un management foarte asemănător, fie că vorbim de achiziții sau de risipa alimentară, până la chestiuni legate de cum lucrăm în comunitate”, mai spune Ciprian Stănescu.
- Platforma Academia de Sustenabilitate conține 11 module și poate fi accesată de firme, antreprenori și ONG-uri din diverse domenii pentru că aduce resurse educaționale multor categorii de oameni. Pentru asta, trebuie să creezi un cont pe baza completării unui formular.
- Pe platformă resursele sunt aduse de experți din diverse domenii de specialitate, creatori de conținut și de valoare în mediul în care lucrează și pentru domeniul lor.
A fi sustenabil înseamnă totul, de la reducerea costurilor cu consumul de energie al unei clădiri, la crearea unui mediu de afaceri prietenos cu natura, trecând chiar prin paharele folosite de angajați, până la materialele folosite la producție și procesele din jurul ideilor tale puse în practică. Să te asiguri că, indiferent de serviciile pe care le oferi sau de produsele pe care le creezi, faci lucruri care ajută planeta și oamenii să trăiască bine, nu doar acum, ci și în viitor. Este ca și cum am avea grijă de o casă pe care ne dorim să o folosim cât mai mult timp.
Platforma Academia de Sustenabilitate dezvoltă resurse gratuite pentru antreprenori, ONG-uri sau IMM-uri, indiferent de domeniul în care activează, chiar dacă sunt directori de școli sau afterschool. Este și un loc al comunității, în care cei care își fac cont pot socializa într-un mediu potrivit pentru ei în care învață unii de la alții dar și împreună prin webinarii, podcasturi sau discuții directe cu experți care oferă sprijin și resurse educaționale.
„Platforma poate fi utilă chiar și directorilor de școli din sistemul de stat, nu doar celor din mediul de afaceri”, spune Ciprian Stănescu, președinte Social Innovation Solutions și organizator al Academiei de Sustenabilitate.
„Conținutul educațional e valoros și pentru ONG-uri și, îndrăznesc să spun, și pentru unele instituții publice, cum ar fi școlile. Sustenabilitatea nu e doar despre cum să avem grijă de mediu. E mult mai complexă și e la fel de importantă ca și sustenabilitatea financiară. O instituție de stat, cum e o școală, are parte de un management foarte asemănător, fie că vorbim de achiziții sau de risipa alimentară, până la chestiuni legate de cum lucrăm în comunitate”, spune Ciprian Stănescu.
Programul este detaliat și amplu, conține elemente care pot să ne ajute să înțelegem mult mai bine cum să folosim resursele. „Nu e doar despre resursele de energie, apă, ci și despre resursele financiare”, subliniază Ciprian Stănescu, organizator al Academiei de Sustenabilitate.
Ce conține platforma? Tipuri de resurse
Sunt trei moduri de a învăța în Academia de Sustenabilitate, adaptate stilului fiecăruia de învățare: conținut ce poate fi citit, conținut video, webinarii sau podcasturi și o comunitate în care se creează legături și fiecare poate învăța și pune întrebări, devenind astfel și o platformă socială.
- „Avem în primul rând o componentă puternică de învățare în ritm propriu – self-paced learning. Sunt mai multe module care sunt postate acum, din cele 11 pe care le avem la acest moment în plan și conținut audio tip podcast, text și multe referințe la legislații, studii, conținut extern, în care încurajăm participanții să intre mult mai în detaliu”, explică Ciprian.
- Al doilea mod de a învăța sau de a înțelege mai multe despre sustenabilitate sunt diversele webinarii cu experți ce oferă resurse și cu care participanții pot interacționa. Webinariile încep în 26 iunie cu un atelier despre B Corp, o certificare internațională pentru companii sustenabile.
- A treia componentă de învățare – networking. Academia de Sustenabilitate nu este doar o platformă de învățare, este și poate să devină o platformă socială și de networking în care participanții pot să interacționeze și să aducă valoare adăugată business-urilor lor.
„Cu cât sunt mai multe persoane înscrise, cu atât evident că valoarea acestui tip de de network va crește. În următoarele luni vrem să ajungem la câțiva mii de participanți, de oameni care nu doar să învețe despre sustenabilitate și modele de business sustenabil, dar și să lucreze, să coopereze și să colaboreze. Pentru că dacă e ceva ce simt că nu avem suficient în România, e nivelul de încredere în continuare scăzută”, explică președintele Social Innovation Solutions și organizator al Academiei de Sustenabilitate.
În platformă, pe lângă aceste resurse educaționale, participanții înscriși pot primi un ajutor de tip consultanță.
„Avem diverse instrumente de lucru pe care participanții le primesc și care ajută să lucreze și în echipele lor, să-și facă un fel de audit de sustenabilitate. Și pentru unii participanți care vor mai mult, alături de parteneri, cum ar fi cei de la BCR, oferim și acest tip de informație, un pic mai personalizată. De exemplu, avem o companie care face cursuri de educație pentru adulți în nord-estul României. Și are dificultăți, poate legate de sustenabilitatea financiară a companiei lor, pentru că din varii motive reușesc să identifice piețe sau să se miște suficient de bine. Încercăm să-i ajutăm cu diverși consultanți sau ore de consultanță, ca să îi direcționăm către o scară un pic mai mai bună pentru a fi mai sustenabil financiar. Un alt exemplu: un after-school care vrea să crească, să se dezvolte, să înțeleagă mai multe despre cum poate să construiască o școală sau un spațiu cu adevărat verde care să-i crească competitivitatea în piață și să poziționeze ca o școală verde, cu consum de energie redus spre zero, să fie atent la risipa alimentară, la ce mănâncă elevii. E un sistem foarte complex, despre cum să construim o școală sustenabilă nu doar din perspectiva mediului, ci și din perspectiva socială și de transparență”, spune Ciprian Stănescu.
Transparența este de asemenea foarte importantă, „să le arăți colaboratorilor, investitorilor, de unde ai bani”, subliniază președintele Social Innovation Solutions și organizator al Academiei de Sustenabilitate.
„Sunt companii în Statele Unite, în Europa de Vest sau organizații neguvernamentale care sunt super transparente cu finanțele lor: câți bani au primit, cât costă, fie că e vorba despre mâncare, de bani sau de curent, până la cum cheltui, care sunt profiturile, inclusiv pentru acele companii care vor să facă asta sau ONG-uri, trebuie să spună care e fondul de salvare“, explică Ciprian Stănescu.
Cine sunt experții din platformă?
Pe platformă există și cursuri, structurate în webinarii, cu oameni relevanți din mediu de business, din mediu de ONG și din mediul de experți „care să producă ei conținut, să dea feedback, să vină cu ceea ce cred că este relevant pentru temele alese”, spune Ciprian Stănescu.
Oameni care au expertiză din job-urile lor, de exemplu, de la Bursa de Valori București, Ministerul Mediului și din ONG-uri, de exemplu, Viitor Plus, BCR, până la companii care au venit cu liderii lor, plus experți din diverse domenii foarte specializate sau foarte legate de sustenabilitate: Coaliția pentru Economie Circulară, care strânge 80 de companii care fac economie circulară în România, sau actori importanți în domeniu, precum Ambasada Sustenabilității.
Pe platformă există și cursuri și webinarii, cu oameni relevanți din mediu de business, din mediu de ONG și din mediul de experți “care produc conținut, dau feedback și vin cu resurse suplimentare”, spune Ciprian Stănescu. Printre ei se numără: Mihaela Niță – Coca Cola România; Dragoș Tuță – Ambasada Sustenabilității în România; Alex Laibăr – CERC; Remus Danilă – Bursa de Valori București; Teia Ciulacu – Viitor Plus; Radu Puchiu -TINIA Group; Andreea Ghiocel – The CSR Agency; Alice Nichita – Coca Cola HBC; Ioana Voinescu – BCR; Iancu Dărămuș – CFA Institute Certificate in ESG Investing.
„Sunt și parteneri internaționali care vin cu foarte mult conținut: patru companii care fac consultanță de sustenabilitate pentru ONG-uri pentru mulți ani diverse țări: UK, Olanda, Elveția”, mai spune Ciprian Stănescu.
BCR va oferi în platformă resurse educaționale despre finanțările verzi: ce înseamnă o finanțare verde, care sunt tipurile de investiții care intră sub acest tip de finanțare? Cursul va fi unul de tip webinar în care cei care îl accesează vor putea interacționa direct cu experții BCR.
„Noi finanțăm un credit verde, care înseamnă că adresăm un contract și spunem în contractul de finanțare că banii se duc fix către acea investiție, apoi monitorizăm ca banii să fie în investiția respectivă”, spune Ioana Voinescu, șef departament sustenabilitate BCR.
Tipuri de investiții verzi ce pot fi accesate prin credite
- Panouri fotovoltaice / Energie regenerabilă
- Mașini electrice
- Reducerea consumului de energie
- Circularitate – refolosirea unor materiale de tip hârtie, lemn, plastic
„Să ai o clădire certificată eficientă energetic, să folosești energie regenerabilă și clădiri și echipamente, mașini electrice se adresează oricărei industrii. În plus, există alte tipuri de investiții care sunt adresate de anumite domenii, de exemplu în agricultură, partea de irigații, de utilizare a solului, de eliminare a pesticidelor. Acestea sunt tipuri de investiții specifice. Gestionarea apei și a deșeurilor, sistemele de reciclare a companiilor. În cazul industriilor consumul de apă e mai mare și creează și deșeuri mai multe. Sau siturile de construcții generează deșeuri mai multe”, spune Ioana Voinescu.
Un alt tip de investiții verzi care pot fi finanțate sunt cele legate de circularitate, adică refolosirea unor materiale: hârtie reciclată, plastic reciclat, lemn reciclat. Acestea sunt investiții în echipamente sau în spații de colectare.
Ce înseamnă să fii sustenabil? Implică mai multe costuri?
De multe ori, a fi sustenabil înseamnă costuri mai mari pentru producție – este opinia multor firme sau antreprenori. Președintele Social Innovation Solutions și organizator al Academiei de Sustenabilitate, Ciprian Stănescu, spune că deși este un concept relativ nou, va fi tot mai des întâlnit în anii ce urmează, de aceea trebuie privit ca o investiție, nu ca un cost.
„Dacă e privit ca un cost, atunci da, costă mai mult. Însă vedem peste tot în lume acest val puternic, ar trebui să ne uităm la sustenabilitate ca la o investiție, nu ca la un cost, pentru că peste câțiva ani, dintr-o perspectivă de reglementare, cât dintr-o perspectivă de atragere de capital, de clienți, parteneri și mai ales angajați, dacă nu vom juca jocul acesta sau dacă nu vom fi în povestea asta o să pierdem foarte mult. E atât de simplu”, spune Ciprian Stănescu.
Când o firmă sau un antreprenor se hotărăște să investească pe acest drum, trebuie să și demonstreze celor cu care lucrează că este sustenabil. „Presiunea pe companie sau pe entități juridice crește din ce în ce mai mult. Și vedem asta și din partea investitorilor și a pieței care vor să lucreze cu companii care nu doar spun că sunt sustenabile și care pot să o demonstreze. Și asta e cheia: nu doar că ar trebui să vrei să ai un business sustenabil, dar trebuie să și demonstrezi. Ca să arăți că ai un business sustenabil trebuie să iei măsuri. Primul pas pentru a construi sau a arăta că o companie este sustenabilă ar fi să înțelegi mai mult acest subiect. Ar trebui să te uiți la business-ul tău, să vezi unde ești, și avem și noi multe instrumente în platformă pentru a înțelege mai bine, aproape ca un fel de audit de sustenabilitate, dacă pot spune așa. Apoi, să te întrebi care sunt resursele pe care trebuie să le aloci ca să te transformi în firmă sustenabilă, și în cât timp. Dacă se pornește din start cu ideea că sigur e prea scump, atunci n-o să ajungem într-un punct foarte bun”, crede președintele Social Innovation Solutions.
Sustenabilitatea e un concept destul de nou și în România, mai ales pentru micii antreprenori sau chiar și cei medii. Ciprian Stănescu recunoaște că deși acum nu este obligatoriu să fii sustenabil, pe termen lung, afacerile vor fi afectate dacă nu iau măsuri.
„Nu te întreabă neapărat cineva dacă ai o strategie de sustenabilitate, dar din ce în ce mai mult când vei avea nevoie să atragi capital, o să primești întrebarea: Cum stai cu ESG? (n. red ESG reprezintă o analiză a sustenabilității unei organizații prin prisma a trei factori: mediu, social și guvernanță). Dacă antreprenorul zice că nu știe ce înseamnă ESG, șansele să ia acel credit sunt destul de mici”, mai spune Ciprian. Un studiu făcut de Amazon, anul trecut pe 600 de fonduri de investiții din Europa, arată că 60% dintre ele nu au investit în anumite companii pentru că nu aveau suficiente elemente de sustenabilitate. “60% este foarte mult, iar ceilalți 40% cred că încet-încet vor dispărea în următori”, spune Ciprian Stănescu.
„Sustenabilitatea nu e o modă. În primul rând aș spune că acele companii care nu pornesc pe acest drum de a deveni sau a fi mai sustenabile, nu doar că nu vor câștiga, cred că vor pierde bani. Deci nu e doar despre câți bani se pot să face în plus, ci aș privi invers, cât vor pierde, dacă nu vor fi sustenabili. Există diverse tipuri de scheme, să le spunem de ajutor, pentru diverse transformări în producție sau eficiență energetică. În modulul 10 sunt probabil toate resursele la care antreprenorii și ONG-urile o să aibă acces pentru a lua bani, capital ca să-i ajute în transformarea care nu e simplă, așa e. Nu e simplu, dar un viitor sustenabil e singurul pe care nu-l putem permite”, explică Ciprian Stănescu.
Și Ioana Voinescu, șef departament sustenabilitate BCR, spune că în timp scad și costurile de producție, pentru că materialul reciclat, de exemplu, are un cost per final (după ce se implementează investiția), mai mic decât materialul la primă folosință. “Devine rentabil încet încet, de la caz la caz. Avem un client care în momentul de față folosește 100% material reciclat, dar care a avut pierderi o perioadă și apoi a crescut în ultimii doi ani. Trebuie un pic de răbdare, cu siguranță, pentru că la început e un efort investițional și până pui pe roate întregul ciclu de producție mai durează. Un alt exemplu de companie care folosește lemn reciclat și care are în momentul de față o producție de 20% lemn reciclat și vrea să ajungă la 60% în următorii 2-3 ani, 100% pe viitor, de lemn reciclat. Momentan înseamnă investiții și nu numai. La noi în România încă este complicat întreg mecanismul de colectare și până să pune la punct partea de colectare mai durează, dar este un trend important și pe care toți clienții ar trebui să-l aibă în vedere, din ambele considerente: impact asupra mediului, care este un obiectiv mare pe care îl urmărim cu toții, iar al doilea – firmele vor avea inclusiv impact pozitiv financiar”, spune Ioana Voinescu.
Cum poate o școală deja construită, să devină verde
Orice investiție într-o școală care aduce o economie de 30% de energie, este considerată o finanțare verde. Poate fi montarea unor panouri fotovoltaice, solare, sau investiții în eficiența energetică, adică investiții în infrastructura clădirii, care aduc economii. De exemplu, dacă se instalează iluminat prin LED-ul sau smart control, astfel încât să scadă consumul la energie cu 30%, se consideră investiție verde și școala poate aplica pentru acești bani.
Dacă școala respectivă are certificat A, investiția în construcția clădirii sau în renovarea clădirii este o investiție verde.
De aceea, Ciprian Stănescu susține că platforma Academia de Sustenabilitate se adresează oricui vrea să știe mai multe, chiar dacă nu activează în mediul de afaceri. „Aceste informații sunt utile, cred eu, chiar și directorilor de școli de stat, îi pot ajuta să se miște mult mai fluid în anumite conversații. Fie că vorbim de conferințe sau de mediu de business, cred că e important să facem cu toții pași în direcția unui limbaj comun, adică să înțelegem dacă discutăm de o strategie sustenabilă de business. Avem o înțelegere cât de cât asemănătoare, că ești director de școală sau că ești director de companie care produce chimice, de exemplu, trebuie să înțelegi cât se poate de mult despre lanțuri de aprovizionare. Sunt și module de introducere care să ne ajute pe toți să înțelegem mai multe despre lumea în care trăim azi, și mai ales în care trăim mâine, fie că ești antreprenor sau directorul unei școli”, mai spune Ciprian Stănescu.
Participanții din platformă pot folosi aceste cunoștințe ca să dovedească că sunt (mai) sustenabili, pentru a obține credite sau finanțări în afacerile lor.
„Creditele, finanțările, investitorii, clienții și așa angajați, toate astea se obțin dacă știi mai multe și dacă poți să demonstrezi că faci mai multe pentru a fi mai sustenabil. Nu cred că o companie poate să devină sustenabilă fără să se înțeleagă cu adevărat acest domeniu relativ nou, foarte complex și care necesită timp, nu doar din partea CEO-ului sau fondatorului și care necesită timp din partea mai multor persoane din companii”, spune președintele Social Innovation Solutions.
Un client activ al platformei, care parcurge modulele, primește un certificat care poate fi foarte util mai departe în afacerea sa și își poate lua și un angajament public de transparență în implementarea obiectivelor de sustenabilitate (alese de aceasta) în strategia de business.
În același timp e foarte posibil ca unii dintre participanți să iasă din platformă după primele șase luni, nouă luni, cu un network un pic mai bogat și mai diferit față de ce avea până atunci, care să-i ajute și business, dar și la nivel personal. Sustenabilitatea e și un exercițiu de leadership și în care fondatorii companiilor sau ONG-urilor sau alți angajați trebuie să ducă mai departe această misiune. Altfel, de la sine nu cred se va întâmpla”, spune Ciprian Stănescu.
Motive pentru a avea o afacere sustenabilă, în opinia președintelui Social Innovation Solutions
- Atragerea de capital va fi din ce în ce mai legată și conectată și pentru companiile medii și mici în România de indicatori de sustenabilitate.
- În timp, nu doar consumatorii care se duc la raft vor alege produse care să arate sau să demonstreze că sunt sustenabile, dar și lanțul de aprovizionare se schimbă, “încet dar sigur”, remarcă Ciprian Stănescu. “Pentru că business to business va fi din ce în ce mai mult despre standarde de sustenabilitate, procese pe care să le poți demonstra și măsura. Deci poți să pierzi. Nu doar că nu-ți mai cumpără sau n-o să-ți cumpere atât de mulți sau mai mulți oameni produsele, dar s-ar putea să ai niște provocări în timp cu lanțul de aprovizionare, care să-ți spună că nu mai lucrează decât cu companii care demonstrează aceste standarde”, remarcă Ciprian Stănescu.
- “Cel mai important: Oamenii. Vedem că există un număr crescut sau în creștere de angajați care aleg o companie în funcție de cum se comportă, nu doar de salariu. Există și studii în ultimii 2-3 ani în România. Probabil că în următorii 3-5 ani nu doar că riscăm să pierdem niște bani dacă nu devenim mai sustenabili, dar riscăm să pierdem niște angajați, pe lângă toată criza de forță de muncă în care trăim oricum”, spune Ciprian Stănescu.
Despre Academia de Sustenabilitate
Academia de Sustenabilitate este un proiect marca Sustainable Futures inițiat de Social Innovation Solutions alături de Fundația Coca-Cola, partener fondator și BCR, partener principal. Printre partenerii organizaționali se numără Ambasada Sustenabilității în România, Confederația Patronală Concordia, Romanian Business Leaders, Coaliția pentru Economie Circulară, Carbon Expert, Viitor Plus, Global Shapers Bucharest Hub, WWF România, GEYC, CONAF, EfdeN, CCIFER sau SNRB.
Proiectul beneficiază și de sprijinul organizațiilor internaționale SME Climate Hub, Exponențial Roadmap Initiative, FutureShift, The Rock Group, având ca partener academic Envisia. Academia de Sustenabilitate are o componentă de Advisory Board, un consiliu consultativ care joacă un rol esențial în asigurarea resurselor educaționale de înaltă calitate, relevante și actualizate, astfel încât IMM-urile să poată adopta cele mai bune practici în domeniul sustenabilității și să rămână competitive pe piață.