Plata în rate a datoriei României la Agenția Spațială Europeană – azi Guvernul aprobă suma pe anul 2018 / Rămân de achitat încă 80 de milioane de euro

Plata în rate a datoriei României la Agenția Spațială Europeană ajunge azi pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Va fi aprobată plata tranșei rămase pe întreg anul 2018 și o primă rată din datoria pe care o avem pe anul 2019. În total, suma este de 187 milioane de lei.

„Precizăm că suma de 187.000.000 lei va permite plata contribuției pentru anul 2018, în valoare de 34.563.549 euro, reprezentând 172.817.745 lei și plata parțială în valoare 2.836.451 euro, respectiv 14.182.255 lei a primei tranșe a facturii pentru anul 2019, în valoare de 14.906.338,8 euro”, potrivit notei de fundamentare a hotărârii de Guvern.

Contribuţia României la programele opţionale ESA, calculată conform cu metodologia aplicată statelor membre prevăzută la art. XIII, pct. 2, din Convenția ESA, a fost repartizată astfel:

• 34.563.549 euro pentru anul 2018, ar urma să fie achitată prin aprobarea acestui act normativ;
• 37.265.847 euro pentru anul 2019, nu a fost achitată.
• 25.965.916 euro pentru anul 2020, nu a fost achitată.
• 32.677.172 euro pentru anul 2021, nu a fost achitat.

Rămân peste 80 de milioane de euro de achitat, la care se acumulează penalitățile de întârziere și sumele pe care ar trebui să le plătim pentru continuarea programelor de cercetare.

„Suma totală a contribuțiilor restante la ESA, la data de 27 septembrie 2021, este de 130.472.484 euro. Facem precizarea că suma reprezentând contribuția României la Agenția Spațială Europeană reprezintă obligație de plată pentru statul român.

Începând cu 1 iulie 2018, din cauza neonorării obligațiilor de plată, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului si Comitetelor de program ESA. În conformitate cu Convenţia pentru înființarea unei Agenţii Spaţiale Europene, România va putea recupera dreptul de vot atunci când contribuția restantă nu va mai depăși contribuția stabilită pentru anul în curs.

Este pentru prima dată în istoria ESA, de la înființarea sa în 1975, când un Stat Membru ajunge în această situație. Cu toate acestea, ESA a continuat să încheie contracte cu entitățile românești care au câștigat licitațiile de proiecte și care în ultimii ani au devenit foarte competitive pe plan european și global. Astfel, în perioada 2018 – martie 2021 au fost încheiate de către ESA un număr de 225 de contracte cu 72 de entități din România (institute, universități, IMM-uri, industrie), în valoare de 66.391.886 Euro. Pentru contribuția restantă, ESA a contractat un împrumut la bancă în vederea continuării programelor la care participă industria românească, împrumutul generând astfel, penalizări pentru România”, explică inițiatorii proiectului de HG.

Care este statutul României în ESA și ce angajamente ne-am asumat

România este stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene din 2011. În ESA sunt 22 de state membre. Contribuţia financiară a României se suportă integral de la bugetul de stat, iar Agenţia Spaţială Română (ROSA) este autoritatea desemnată să reprezinte România în aplicarea Acordului. ROSA este în coordonarea ministerului Cercetării. Sunt două tipuri de contribuții, fixă (denumită obligatorie) și pentru programe (denumită opțională pentru că fiecare țară își determină calitativ și cantitativ programele și misiunile spațiale la care participă).

Contribuția fixă este stabilită prin lege și se calculează ca proporție din venitul național net între cele 22 de state membre, României revenindu-i aproximativ 1%. Această contribuție a fost plătită.

Contribuția pe programe reprezintă cota de participare la fiecare dintre programele și misiunile spațiale multianuale ale ESA, selectate de România și aprobate. Miniștrii negociază și angajează participarea pe programe multianuale cu diverse durate și distribuții de costuri. Este angajată o suma totală, distribuția pe programe fiind aprobată de miniștri conform negocierilor și sugestiilor făcute de Agenția Spațială Română, având în vedere și menținerea contribuției totale a României la nivelul procentajului de 1% din bugetul total ESA.

Cine au fost miniştrii Cercetării din perioada 2017-2019, care au decis ca România să nu plătească această contribuţia la ESA:

1. Șerban-Constantin Valeca, PSD, Guvernul Sorin Grindeanu, în funcţie de la 4 ianuarie la 29 iunie 2017;
2. Lucian Puiu Georgescu, PSD, Guvernul Mihai Tudose, în funcţie de la 29 iunie 2017 până la 29 ianuarie 2018;
3. Nicolae Burnete, PSD, Guvernul Viorica Dăncilă, în funcţie de la 29 ianuarie 2018 până la 31 august 2018;
4. Viorel Ştefan (interimar), PSD, Guvernul Viorica Dăncilă, în funcţie de la 12 septembrie la 29 octombrie 2018;
5. Nicolae Hurduc, PSD, Guvernul Viorica Dăncilă, în funcţie de la 29 octombrie 2018 până la 4 noiembrie 2019.

În 2020 a început plata acestei datorii, cu sumele restante din 2017.

Banii dați către ESA se întorc în cercetarea românească

“Participarea la programele ESA este în măsură să aducă valoare adăugată crescută atât în termeni economici cât şi de recunoaştere şi prestigiu pentru capacităţile ştiinţifice şi industriale româneşti implicate. Sumele transferate la ESA sunt utilizate pentru finanțarea contractelor care se încheie direct între entitățile naționale și ESA. Bugetului ESA este multianual, fapt ce determină ca sumele transferate să poată fi utilizate pe toată perioada de valabilitate a contractelor”, potrivit documentelor citate.

În prezent, sunt înregistrate și admise pentru a încheia contracte cu ESA mai mult de 170 de entități românești (private și de stat, din industrie, cercetare și universități). Acestea au încheiat mai mult de 185 de contracte în ultimii 4 ani.

“Prin programele ESA s-a obținut un retur al contribuției naționale de 86%-91% pentru perioada în care contribuția a fost achitată, capacitățile naționale permițând creșterea la 96%, acesta fiind mult superior celui obținut în programele de cercetare-dezvoltare-inovare ale Uniunii Europene”, se menționează în nota de fundamentare a proiectului de HG.

“Sumele alocate prin ESA pot fi utilizate integral de către institutele de cercetare naționale, de către universități și companii de înaltă tehnologie românești pentru a permite accesul organizațiilor din România la tehnologiile din patrimoniul ESA în vederea dezvoltării şi promovării de capacităţii naţionale de cercetare, educaţionale şi industriale în domeniile spaţial, aeronautic, securitate şi domenii conexe”.

Agenţia Spaţială Europeană s-a împrumutat pentru ca România să poată continua programele

Începând cu 2017 România nu a achitat contribuția pe programe (22.812.422 euro pentru 2017, 34.563.549 euro pentru 2018, 37.265.847 euro pentru 2019). A fost plătită doar contribuția fixă privind finanțarea organizației și programele de cercetare fundamentală, reprezentând cca. 20% din total. Pentru contribuția restantă, ESA a contractat un împrumut la bancă în vederea continuării programelor la care participă industria românească, împrumutul generând astfel penalizări pentru România, se arată în fundamentarea actului normativ.

De la 1 iulie 2018, din cauza neefectuării plăților, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului și Comitetelor de program ESA, generându-se un precedent periculos cu efecte imprevizibile asupra mediului industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe. Se periclitează astfel participarea tehnologiei și industriei naționale în cadrul programelor spațiale europene, întrerupându-se un proces în evoluție, după eforturi de mai mult de două decenii.

Care sunt efectele, potrivit documentului citat: 

• scăderea factorului de retur financiar industrial;
• creșterea costurilor în achizițiile de tehnologie aerospațială și de apărare, prin creșterea riscurilor de țară;
• pierderea capacităților de înaltă tehnologie realizate și în curs de realizare (producția și testarea de sateliți și componente de sateliți, componente de rachete lansatoare, infrastructura de sol spațială, imagerie satelitară, echipamente de zbor).
• pierderi de resursă umană, diplomatică și de imagine, altele.

Care este suma minimă care trebuie achitată pentru ca România să poată recupera dreptul de vot

România va putea recupera dreptul de vot atunci când contribuția restantă nu va mai depăși contribuția stabilită pentru anul în curs, adică atunci când plățile ajung la zi.

Foto: © Tomas Griger | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.