Președintele Federației Naționale a Părinților, Iulian Cristache, spune că planurile cadru pentru liceu ar trebui să țină cont de profilul urmat de elev, de importanța inserției pe piața muncii și să fie actualizate des, a scris acesta pe pagina sa de Facebook. Amintim că Ministerul Educației a anunțat că nu-și asumă varianta planurilor-cadru pentru liceu din proiectul de lucru al instituției, după ce mai multe voci din mediul academic au criticat schimbările.
Planurile cadru de liceu trebuie să țină cont de profil, de importanța inserției pe piața muncii și să fie actualizate regulat, crede președintele Federației Naționale a Părinților, Iulian Cristache. El spune că planurile cadru ar trebui să includă “o serie de materii de bază, care să asigure dezvoltarea unui set de competențe generale necesare pentru orice profil de absolvent de liceu, dar și materii specifice”.
“Pentru un profil de matematică-informatică, ar trebui să existe o accentuare puternică pe matematică și informatică, în timp ce pentru un profil de științe sociale ar trebui să existe o accentuare puternică pe istorie, geografie și economie”, notează, pe Facebook, Iulian Cristache.
Redăm postarea integrală:
“Planurile cadru vs. Interesele de grup.
Zilele trecute au apărut, pe surse, niște planuri cadru. Unii spun că sunt bune (și eu), iar alții spun că nu sunt bune. Teoretic, experții nu ar trebui să țină cont de nimeni. Este clar că există interese de grup, dar ar trebui să elaboreze niște planuri care să țină cont de profilul absolventului și de importanța inserției pe piața muncii, indiferent de calificare.
Cum ar trebui să arate niște planuri cadru de liceu, care să țină cont de profilul?
- În primul rând, planurile cadru ar trebui să includă o serie de materii de bază, care să asigure dezvoltarea unui set de competențe generale necesare pentru orice profil de absolvent de liceu.
Aceste materii ar trebui să fie studiate într-un mod integrat și interdisciplinar, astfel încât elevii să dobândească o perspectivă globală asupra lumii (tot spunem că nu știm ce meserii vom avea peste 10 ani) și să poată aplica cunoștințele în diverse contexte (PISA ne arată “pisica”).
- În al doilea rând, planurile cadru ar trebui să includă o serie de materii specifice pentru fiecare profil de absolvent de liceu. Aceste materii ar trebui să fie selectate astfel încât să asigure o pregătire corespunzătoare pentru profesia sau domeniul de studiu pe care elevii intenționează să îl urmeze după absolvirea liceului.
De exemplu, pentru un profil de matematică-informatică, ar trebui să existe o accentuare puternică pe matematică și informatică, în timp ce pentru un profil de științe sociale ar trebui să existe o accentuare puternică pe istorie, geografie și economie. Altfel… de ce am mai avea profil uman și real?
- În al treilea rând, planurile cadru ar trebui să includă o serie de activități extracurriculare (vorbim de găsirea vocației) și proiecte, care să încurajeze dezvoltarea abilităților sociale și a competențelor de lucru în echipă (aici suntem ZERO). Aceste activități ar trebui să fie adaptate la profilul absolventului și să îl pregătească pentru cariera sa viitoare.
- În final, planurile cadru ar trebui să fie actualizate în mod regulat, astfel încât să țină pasul cu evoluția societății și a pieței muncii. Aceasta ar asigura că absolvenții sunt pregătiți pentru a face față cerințelor și provocărilor actuale și viitoare.
- În concluzie, planurile cadru de liceu ar trebui să fie concepute într-un mod care să asigure o pregătire corespunzătoare pentru absolvent, să includă materii de bază și specifice profilului, să ofere activități extracurriculare și proiecte, și să fie actualizate regulat”.
Informații de context
În variantele planurilor cadru pentru învățământ liceal prezentate de Edupedu.ro ca fiind în lucru, apar modificări substanțiale: logica și psihologia nu ar mai fi studiate la uman și real, iar fizica, chimia, biologia și geografia nu ar mai apărea în trunchiul comun pentru elevii de la profilul real.
După ce mai multe voci din mediul academic au spus că eliminarea acestor materii nu ar fi în beneficiul elevilor, Ministerul Educației a anunțat într-un comunicat de presă că „este o variantă neasumată de Ministerul Educației sau de grupurile de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional”.
Mircea Miclea, fost ministru al Educației și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a spus despre posibila eliminare a Psihologiei și Logicii de la liceu că este o proiecție a minții celor care au decis planurile cadru – ilogică și lipsită de empatie, de sensibilitate pentru ceea ce este necesar pentru elevi.
Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și profesor de psihologie clinică, a spus la Digi 24, că „a elimina aspectele fundamentale de fizică și chimie de la real e ca și când am vorbi despre cerc pătrat. Zona umană elimină cele două materii care contribuie la definirea ta ca om“.
10 comments
Măi realitatea e că in romania nu ai ce să faci cu chimie si fizică. Rămâi pe tușă cu astea. Nu mai e industrie chimica, sau nu stiti? voi sunteti normalii? unde să lucreze absolventii de chimie si fizica? la spalat strada?
Mai sunt pasionati de asa ceva cu capul in nori la 15 ani, dar la 18-20 isi dau cu pumnii in cap si cauta reprofilare, invata late materii să se apuce de informatica de uber de orice altceva.
In mod normal pe la 12-14 ani se vede daca copiul are apucaturi spre chimie si fizica si poate urma vreo cariera de asa ceva gen medicina sau cercetare prin europa sau america. Si e neaparat nevoie sa fie bun la matematica, altfel cu siguranta nu poate face fata cu materiile astea chiar daca le studiaza pana in a a 12-a.
Dar nu trebuie toti chinuiti cu stiintele astea ptr unul singur din clasa sau din liceu care vrea cariera cu ele.
Mi-au venit la firma candidati cu asemenea studii si nu i-am putut angaja desi imi era mila de ei. Nu aveam la ce sa-i folosesc. Nici macar call-centerul nu il puteau folosi si aia necesita doar 12 clase fara bacalaureat. Au diplome degeaba nefolositoare, nu ai ce sa faci cu ei pe piata muncii, au pierdut timpul degeaba in adolescenta invatant stiinte.
Sunt masteranzi in chimie care pun conserve la Lidl in rafturi sunt absolventi de fizica care matura strazile. Trebuie să se reduca productia de asemenea someri cu diplome ptr că nu exista joburi ptr ei nici macar in europa.
Trebuie informatică și economie astea sunt de viitor in romania.
Github și ChatGPT omoară informatica în doi-trei ani. Atunci ce veți pretinde? La ce îi mai trimiteți?
Științele în gimnaziu și liceu au rostul lor – dacă vreți mai mulți care se roagă la cel se sus în loc să meargă la doctor și care nu se vaccinează ca să nu prindă semnal 5G, ăsta-i drumul, cât mai multă religie și cât mai puține științe umane sau reale care să-l facă să gândească.
Dacă aveți nevoie de angajați, plătiți-le un curs de formare. Școala nu e doar pentru ”arte și meserii”. Școala descuie creiere încuiate de social- și mass-media și luptă cu cerințe de termen scurt gen, ”piața muncii de mâine și poimâine”. În câțiva ani ce facem? O dăm la întors?
Stiinte in gimnaziu da au rost, dar in liceu n-au rost.
Noile planuri cadru noi sunt excelente.
Poate vă mai uitați o dată pe ele și vă răzgândiți .
Ați evitat să vorbiți despre Științele naturii. Aici am văzut că Religia se poate studia în toți cei 4 ani și se poate selecta ca probă la bacalaureat, iar Geografia se face doar 2 ani și nu poate fi selectată ca probă de bacalaureat. Eu pot să vă dau destule exemple care solicită și Geografie și Biologie în Universități, dar nu cunosc cazuri în care să se solicite Biologie și Religie. Cum e asta adaptat la piața muncii? De ce nu sunt sprijiniți copiii care au nevoie de cele 2 materii ulterior? Ei ce șansă au să-și urmeze visele? Să ne mutăm cu toții din țară să poată studia copiii ce își doresc?
Nu am nimic cu opțiunea personală a unora de a alege Religia la bacalaureat, dacă nu îi trebuie și altceva ulterior, dar pentru un pasionat de biologie să îi negi studiul+ bacalaureatul + șansa la o aprofundare în universitate a domeniilor studiate ( nu se mai studiază, ce să aprofundeze, dacă s-a scos) este exact opusul declarației date de dvs.
Sunt părinte și observ cu stupoare că sunteți pus de minister să calmați spiritele ca deciziile lor să rămână la fel (din lene să mai modifice când sunt semnalate probleme, cel mai probabil) și nimeni, nici voi nici cei din Minister nu acționați în interesul copiilor, cum ar trebui.
“Pentru un profil de matematică-informatică, ar trebui să existe o accentuare puternică pe matematică și informatică, în timp ce pentru un profil de științe sociale ar trebui să existe o accentuare puternică pe istorie, geografie și economie”, spune pe Facebook, Iulian Cristache.
Ati evitat sa vorbiti despre Stiintele naturii. Aici am vazut ca Religia se poate studia in toti cei 4 ani si se poate selecta ca proba la bacalaureat, iar Geografia se face doar 2 ani si nu poate fi selectata ca proba de bacalaureat. Eu pot sa va dau destule exemple care solicita si Geografie si Biologie la Universitati, dar nu cunosc cazuri in care sa se solicite Biologie si Religie. Cum e asta adaptat la piata muncii? De ce nu sunt sprijiniti copiii care au nevoie de cele 2 materii ulterior? Ei ce sansa au sa-si urmeze visele? Sa ne mutam cu totii din tara sa poata studia copii ce isi doresc?
Nu am nimic cu optiunea personala de a aleage Religia la bacalaureat, daca nu ii trebuie si altceva ulterior, dar pentru un pasionat de biologie sa ii negi studiul, bacalaureatul si sansa la o aprofundare in universitate a domeniilor studiate (ca nu se mai studiaza, ce sa aprofundeze, daca s-a scos) in liceu este exact opusul declaratiei citate din dvs.
Sunt parinte si observ cu stupoare ca sunteti pus de minister sa calmati spiritele ca deciziile lor sa ramana la fel (cel mai probabil din lene sa mai modifice cand sunt semnalate probleme) si nimeni (nici voi nici cei din Minister) nu actioneaza in interesul copiilor, cum ar trebui.
Bre, mai trebuie si sa muncesti, lasa datul din cioc, ca nu te duce..
Poate are d-l Cristache un glob de cristal în care citește viitorul și poate că ni-l spune și nouă. Ce profesii vor avea nevoie de forță de muncă peste 5 ani? Dar 10? Dar 20?
Rolul școlii a fost redus în mod intenționat la ”pregătirea forței de muncă”. Școala avea un ideal educațional mult diferit cu ani în urmă, dar pentru că fiecare diletant a fost lăsat să-și dea cu părerea, sau, mai rău, a fost lăsat să voteze sau să propună modificări după ce l-a tăiat capul, am ajuns în situația în care școala e privita ca o sursă de cursuri precum cele oferite de AJOFM pentru calificarea șomerilor.
Planurile cadru ar trebui discutate la lumină, de specialiști (care și predau respectivele discipline), nu undeva în spatele ușilor închise, pe criterii economice, fără a avea cea mai mică idee ce dorim să pregătim în școala generală sau în liceu. Și cu atât mai puțin ar trebui oferit spațiu pentru a-și prezenta părerile celor care nu sunt în domeniu și ale căror opinii nu fac decât să repete papagalicește ”opiniile” angajatorilor (care-și doresc, evident, forță de muncă ieftină, minim pregătită, fără prea mari pretenții dar nu vor să o pregătească chiar ei).
Luând prea mult în seamă părerile neavizaților, o să ne întoarcem cu 150 de ani în urmă, când doar copiii bogaților făceau școală adevărată, iar copiii pălmașilor nu aveau nicio șansă să-și depășească condiția. Faptul că acum și pălmașii pot cumpăra un telefon nu-i face să fie mai puțin săraci sau cu șanse efectiv reduse față de cei care recunosc valoarea unei educații complete, diverse și multilaterale și își permit să o ofere propriilor copii.
Văd că unele voci din mediul academic recunosc deja absurditatea planurilor ieșite pe surse, și pe care d-l Cristache le susține. Poate e cazul să ascultăm mai degrabă vocile celor care gândesc în perspectivă lungă, nu de pe azi pe mâine.
Ce sa discuti cu aia care predau? aia vor sustine ca trebuie 10 ore de chimie pe saptamana la toate profilele 12 de biologie si 15 de fizica ca sa aibe ei ore jb si salar necontand apoi ce se intampla cu elevii care au terminat scoala si nu se pot angaja decat necalificati sau pe alte joburi ca scoala nu i-a invatat ce se cere pe piata muncii.
Bate somajul la usa ptr multi necalificati din invatamant se pare, ei se agatau de stiintele alea chimie si fizica ca nu mai sunt profesori calificati.
Si prin necalificati ma rfer la cei care au alta specializare dar predau si stiinte ca sa ia salar baban cu ore suplimentare. Cred ca si aia sunt revoltati.
Luau bani degeaba oricum.
Dar las ca va trece voua, ati lucrat cu basescu cu salar redus cu 25% si ati tacut, taceti si acum.
E evident ca stiintele alea trebuie scoase, materia care se studiaza la chimie si se d ala bacalaureat si titularizare e de pe vremea combinatelor chimice ale elenei ceausescu. Daca nu mai sunt alea atunci si materiile trebuie sa dispara.
Chimie fara combinat chimic in fiecare oras e ca si cum ai avea un facebook cu stafii si ai scrie mesaje catre tine insuti.
Lafel e si stiintele astea, le inveti degeaba si cand iesi in lume angajatorul iti cere informatica si economie.
Dacă părintele știe încă din clasa a IX- a exact unde va munci elevul după terminarea liceului, adică după 4 ani de zile,
atunci DA,
ar trebui prin lege să i se acorde părintelui / elevului opțiunea de a alege exact ce materii și câte materii dorește să studieze timp de 4 ani la liceu.
Și nicio materie să nu fie obligatorie, să facă elevul exclusiv ce materii dorește ( pt. locul de muncă ce îl așteaptă sigur și cu brațele deschise la finalul celor 4 ani, în caz că nu dorește să meargă la facultate) sau să facă 4 ani la liceu doar ce materii îi plac.
Ce ,,parinte” jmecher!…habar n-are, da zice.