Planuri-cadru liceu 2025. Ministrul Educației: Nu sunt dispus să mai adaug discipline suplimentare. Multe lucruri legate de creativitate și componenta de inovare pot fi acoperite în zona de arte și în zona de consiliere și orientare

Daniel David a declarat, la prezentarea raportului săptămânal, referitor la proiectele cu planurile-cadru de liceu 2025, că nu este dispus să mai adauge discipline suplimentare. Acesta a fost întrebat dacă va fi introdusă în planurile-cadru o disciplină legată de inovare și creativitate. Răspunsul ministrului a fost că „multe lucruri legate de creativitate și componenta asta de inovare pot fi acoperite în zona de arte și în zona de consiliere și orientare”.

„Așa cum am spus, nu sunt dispus să mai adaug discipline suplimentare. Putem să ne gândim la unități de învățare, la unități de conținut. Și cred că multe lucruri legate de creativitate și componenta asta de inovare pot fi acoperite în zona de arte și în zona de consiliere și orientare”, a precizat Daniel David.

Amintim că ministrul Educației și Cercetării este de părere că, în timpul dezbaterilor pe noile planuri-cadru de liceu, „unii participanți au rămas uneori fixați pe aspecte prea punctuale (ex. doar materia proprie și numărul de ore)”, potrivit unui text publicat pe blogul său. Reacția a venit după ce joi, 6 martie, a avut loc dezbaterea națională online despre proiectele de planuri-cadru și s-a încheiat perioada de consultare publică.

Iată care sunt următorii pași, potrivit ministrului:

• „Analiza tuturor sugestiilor primite prin e-mail în cadrul etapei de consultare publică, precum și a sugestiilor din cursul dezbaterilor naționale și al altor dezbateri punctuale care au avut loc (lunile martie-aprilie).
• Actualizarea Comisiei și procedurii de validare a planurilor-cadru (luna martie).
• Elaborarea variantelor finale de planuri-cadru, cu ținta de a avea o susținere cât mai largă în rândul tuturor actorilor centrali (elevi-profesori-părinți) și relevanți (mediul socioeconomic, autorități locale).
• Discutarea acestor variante cu actorii centrali (organizațiile elevilor, sindicate, organizațiile părinților) și relevanți din ecosistemul de educație (mediul socioeconomic, autorități) (luna mai).
• Punerea în transparență a Ordinului pentru planurile-cadru (luna mai).
• Adoptarea planurilor-cadru prin Ordin de ministru (luna mai-iunie).
• După adoptare, vom urma ceilalți pași curriculari: (1) elaborarea programelor/conținuturilor; (2) elaborarea manualelor; (3) trainingul profesorilor (incluzând și alți actori precum elevi/manageri/părinți – pentru procesele decizionale în care urmează să fie implicați). Ținta este ca elevii care vor fi în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 să intre în noua logică curriculară.”

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, și până pe 6 martie. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.

Citește și:

Planuri-cadru 2025. Daniel David: În timpul dezbaterilor, unii participanți au rămas uneori fixați pe aspecte prea punctuale: doar materia proprie și numărul de ore / Ținta este ca elevii care vor fi în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 să intre în noua logică curriculară