Florina Rogalski, profesoară de Limba română la Școala Centrală din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre prima dezbatere națională despre planurile-cadru de liceu: „Marți, pe 11, s-a făcut o falsă dezbatere care a umilit profesorii și a uimit pe toată lumea: locurile aranjate, inspectorii în față, pe mijloc ONG-urile, care pe mine mă scot din minți, câteva locuri în spate, timide, pentru profesori”.
- Prima dezbatere națională despre planurile-cadru de liceu a avut loc în format fizic, la Politehnica București, marți, 11 februarie.
„Marți, pe 11 (februarie n.red), s-a făcut o falsă dezbatere care a umilit profesorii și a uimit pe toată lumea: locurile aranjate, inspectorii în față, pe mijloc ONG-urile, care pe mine mă scot din minți, câteva locuri în spate, timide, pentru profesori. M-a impresionat o doamnă profesoară de latină, de la (Liceul Teoretic – n.red) Dante Alighieri, care a stat cu mâna ridicată o jumătate de oră ca, în fine, să fie invitată la microfon și un secretar de stat, domnul Bogdan Cristescu, să-i atragă atenția, cu multă rezervă, că are de vorbim numai 3 minute”, a precizat Florina Rogalski.
Aceasta a dus în atenție că profesorii n-au știut cine face parte din comisiile pentru planurile-cadru de liceu:
„Eu vreau să vă spun așa: în clipa în care de la Camera Deputaților s-a cerut lista cu aceste comisii care au făcut aceste propuneri pentru planurile-cadru, nu numai că noi n-am știut niciodată cine formează aceste comisii, domnul Gabriel Vrânceanu, care este președintele comisiei de curriculum, a ieșit și a spus că au fost și cadre didactice care au făcut parte.”
Profesoara a mai spus că este deranjată că doi secretari de stat din trei pentru preuniversitar sunt profesori de matematică și a vorbit despre o reprezentare echitabilă pentru toate disciplinele:
„Eu mi-am pus o problemă. Eu nu cred că a fost un filolog, nu cred c-a fost un latinist, nu cred că a fost un istoric, nu cred că a fost un geograf acolo, pentru că altfel nu s-ar fi putut întâmpla așa ceva. (…) Nu era normal ca în aceste comisii să fie reprezentate toate disciplinele, nu numai anumite discipline? Sigur, pe mine mă deranjează că doi secretari de stat din trei pentru preuniversitar sunt profesori de matematică, că domnul Gabriel Vrânceanu este tot profesor de matematică, cu tot respectul pentru toți trei, dar era bine să fie și umaniști (…).”
Informații de context
Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), George Purcaru, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „noi, sindicatele, n-am făcut parte din acest grup de lucru” pentru planurile-cadru de liceu 2025. Referitor la planurile-cadru de liceu, acesta a invocat secretomania Ministerului în privința grupului de lucru.
Gabriel Vrînceanu, șeful serviciului de Dezvoltare Curriculum, a precizat că în grupurile de lucru sunt cadre didactice:
„Grupul de lucru a fost constituit prin ordin de ministru și cred că el este acum public. (…) Vreau să precizez că în grupurile de lucru sunt cadre didactice. Cu alte cuvinte, orice element al unei mulțimi poate fi reprezentant al mulțimii respective. Unii sunt reprezentanți canonici, alții nu, într-adevăr. (…)”, a spus Gabriel Vrînceanu.
- Componența parțială a comisiilor pentru planurile-cadru a fost trimisă de Ministerul Educației într-un răspuns la interpelarea deputatului USR Filip Harnaveanu, secretarul Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, potrivit unui comunicat de presă remis de acesta.
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.