Planuri-cadru 2025. Daniel David: În trunchiul comun, în clasa a XII-a, la tehnologic sau la matematică-informatică, n-avem cum să prindem disciplinele din zona artelor ca materii obligatorii. Hai să fim totuși raționali

Daniel David a explicat, la prezentarea raportului săptămânal, de ce nu pot fi prinse disciplinele din zona artelor în trunchiul comun pentru clasele a XI-a și a XII-a, indiferent de profil: „Hai să fim totuși raționali. În trunchiul comun, în clasa a XII-a, la tehnologic sau la matematică-informatică, n-avem cum să prindem aceste discipline ca materii obligatorii”. Acesta a spus că „este ca și cum aș duce matematica sau științele într-o manieră obligatorie în zona de pregătire vocațională, în componenta artistică, în clasele a XI-a și a XII-a”.

„Sunt discuții legate de zona de arte ca și cum ar fi ignorată. Acum vă spun foarte sincer că pe zona vocațională programele s-au făcut în colaborare cu cei care lucrează în acel domeniu, iar, în zona de trunchi comun, eu spun că altele sunt bine reprezentate, în sensul că avem zona de arte atât în clasa a IX-a, cât și în clasa a X-a. Avem componentele legate de muzică, de teatru, de arte vizuale”, a precizat ministrul Educației.

Daniel David a spus că elementele de teatru, muzică și arte plastice pot fi găsite în oferta de curriculum la decizia elevului din oferta școlii:

„Atenție, foarte important, sunt multe ore pentru clasele a XI-a și a XII-a în așa-numitul CDEOȘ, adică curriculum la dispoziția elevului din oferta școlii. Atunci când dorim să oferim elemente de teatru, de muzică, de exemplu, de arte plastice, acolo trebuie să fie oferite aceste componente, altfel n-am cum să prind.

Oricât de mult iubesc și eu teatrul sau muzica, n-avem cum să le prindem, hai să fim totuși raționali. În trunchiul comun, în clasa a XII-a, la tehnologic sau la matematică-informatică, n-avem cum să prindem aceste discipline ca materii obligatorii. Este ca și cum aș duce matematica sau științele într-o manieră obligatorie în zona de pregătire vocațională, în componenta artistică, în clasele a XI-a și a XII-a. Chiar nu face sens. Repet, dacă se fac bine în clasele a IX-a și a X-a, copiii vor ști ce înseamnă arte, vor ști ce înseamnă muzică, ce înseamnă teatru și vor cere școlii în clasele a XI-a și XII o să aibă astfel de ore. Asta cred că este soluția.”

• Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
• Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse

Ce înseamnă Curriculumul la decizia elevului din oferta școli

Iată ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023:

Art. 86 – „(3) Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, și este elaborat la nivel național, regional, local sau la nivelul unității de învățământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta școlii, în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere.”

În proiectul planurilor-cadru sunt aduse următoarele explicații în privința CDEOȘ:

„Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii reprezintă segmentul curriculumului național care permite dezvoltarea de către fiecare unitate de învățământ a propriului proiect curricular.

– pentru învățământul liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, constituie o ofertă educațională propusă la nivel național/regional/local/al unității de învățământ și care promovează trasee particulare de învățare, pentru susținerea nevoilor și intereselor specifice de învățare ale elevilor, unor performanțe diferențiate și nevoilor comunității locale.

– pentru învățământul liceal tehnologic, este elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii și se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru;”

„Principalele categorii de opționale din CDEOȘ sunt:

– opțional de aprofundare – are ca scop realizarea unui parcurs suplimentar pentru dezvoltarea competențelor specifice prevăzute de programa școlară a unei discipline obligatorii, prin noi activități de învățare; acesta nu necesită programă școlară nouă;

– opțional ca disciplină nouă/domeniu nou de studiu – opțional care introduce o disciplină nouă față de cele incluse în trunchiul comun/în curriculum de specialitate sau introduce noi domenii/teme corespunzătoare unei discipline din trunchiul comun/curriculum de specialitate sau le dezvoltă pe cele existente; acesta necesită programă școlară nouă;

– opțional integrat – opțional structurat din perspectiva domeniilor de cunoaștere, în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare; acesta necesită programă școlară nouă.”

Informații de context

Muzica nu ar trebui tăiată din planurile-cadru pentru liceu, pentru că reducerea orelor amenință locurile de muncă ale profesorilor și afectează formarea elevilor, susțin universitățile de profil.

Mai multe instituții din domeniul educației muzicale din România au transmis Ministerului Educației un memoriu privind planurile-cadru pentru liceu, sub formă de pachet de documente cu observații și propuneri, obținut de Edupedu.ro. Semnatarii atrag atenția asupra rolului educației muzicale în formarea tinerilor și formulează mai multe propuneri pentru menținerea și extinderea acesteia în învățământul liceal, inclusiv dotarea școlilor cu instrumente muzicale și ore de jazz-pop la vocațional.

• Este vorba de poziția reprezentanților de la Universitatea Națională de Muzică din București, Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR).

Instituțiile semnatare subliniază că muzica nu este doar o disciplină artistică, ci contribuie la „dezvoltarea holistică” a elevilor, implicând „corpul, intelectul și afectivitatea”, așa cum arată cercetările recente în domeniul Cogniției muzicale. În memoriul transmis, se menționează că reducerea drastică a orelor de Educație muzicală propusă în planurile-cadru „impietează asupra calității învățământului liceal” și „diminuează competențele transversale pe care angajatorii le consideră astăzi esențiale”​.

Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „I.L. Caragiale” din Bucureşti susţine „energic” iniţiativa universităților de profil de introducere a Educaţiei Teatrale şi a disciplinei Arte în planul-cadru pentru învăţământul liceal, la clasele a IX-a şi a X-a, indiferent de profil.

Citește și:

Muzica nu ar trebui tăiată din planurile-cadru pentru liceu, pentru că reducerea orelor amenință locurile de muncă ale profesorilor și afectează formarea elevilor, susțin universitățile de profil / Instituțiile cer introducerea instrumentelor muzicale în școli, coruri sâmbăta și jazz-pop la vocațional

Petiție online inițiată de studenți și susținută de universitățile de arte și teatru, care cer introducerea disciplinei „Arte” la clasele IX-X, indiferent de profil și specializare: Teatrul poate susţine demersul de dezvoltare a fiinţei umane