România este în partea opusă față de țările-exemplu din punct de vedere al echității în educație, potrivit rezultatelor PISA 2022 prezentate, marți, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE): „aveți probleme de echitate”, a spus, la București, Tanja Bastianic, analistă OCDE care a participat la București la evenimentul de prezentare a rezultatelor acestor evaluări internaționale. Ea a atras, totodată, atenția că, deși la modul general investițiile mai mari în educație nu înseamnă automat un succes în educație, în cazul României mai multe resurse ar însemna rezultate mai bune pentru elevi la Matematică.
În condițiile în care România este penultima la nivel UE din punct de vedere al rezultatelor PISA 2022, Tanja Bastianic a indicat un element pozitiv: faptul că România a stagnat înseamnă că nu a scăzut semnificativ, așa cum s-a întâmplat la nivel OCDE, între cele două valuri PISA dinaintea și de după pandemia Covid-19. Ea a arătat, în acest sens, că România se numără printre cele foarte puține țări europene care au rămas la nivelul precedent, în condițiile în care, la nivelul organizației, scăderea la Matematică a fost în medie de 15 puncte, adică ”aproape un an de învățare”. Cele 15 puncte „înseamnă că elevii de 15 ani au rezultate la nivelul vârstei de 14 ani”, a spus ea.
Comentariile făcute de Tanja Bastianic, reprezentanta OCDE, despre România:
„Performanța medie OCDE între 2003 și 2022 a fost stabilă, dar s-a înregistrat o scădere masivă între 2018 și 2022 – niciodată evoluția rezultatelor medii nu depășeste 4 puncte la Matematică. La OCDE, am fost devastați când am constatat acest lucru, deoarece, în țările OCDE, nu a fost niciodată înregistrată o asemenea scădere în performanța la matematică – o diferență de 15 puncte. Ce înseamnă aceste 15 puncte? Înseamnă aproape un an de învățare. Înseamnă că elevii de 15 ani au rezultate la nivelul vârstei de 14 ani. Înseamnă că au pierdut un an de învățare. E un rezultat tulburător pentru toate sistemele de educație din lume. (…) Există însă exemple pozitive, Japonia, Singapore, Coreea de Sud, unde s-au înregistrat îmbunătățiri chiar și în timpul pandemiei Covid.
Și vedem rezultatele României, care sunt stabile. Stabil înseamnă că, la matematică, nu ați înregistrat o scădere semnificativă. Ceea ce este, în sine, un rezultat pozitiv – una dintre puținele țări care au reușit să nu aibă o scădere la matematică. În rândul țărilor europene, cred că sunt doar cinci care au reușit, de fapt, să păstreze rezultatele precedente sau chiar să le îmbunătățească ușor. Dar toți ceilalți au avut scăderi.”
„Pentru Citire și Științe, situația este aproape la fel. Există un declin, mai ales la Citire, Științele rezistă și nu scade la fel de mult.”
„Unul dintre indicatorii foarte importanți pentru OCDE este echitatea – că elevul, indiferent de mediul de proveniență, are același acces la educație, aceeași posibilitate ca toți ceilalți să ajungă într-o școală foarte bună. Țările din segmentul din dreapta sus sunt țările-exemplu, care au reușit să aibă echitate în educație și o bună performanță. Aici intră Japonia, Coreea, țările scandinave. Acestea sunt exemplele de urmat. România este, din nefericire, în partea opusă, scorul este sub medie și aveți probleme de echitate, dar sunt sigur că nu vă spun nimic nou, cunoașteți această problemă și, din câte înțeleg, o abordați în politicile pe care le promovați.”
„Din punct de vedere al diferențelor între fete și băieți, România arată că nu există o diferență statistică între performanța fetelor și cea a băieților, ceea ce înseamnă că fetele nu sunt în dezavantaj prin faptul că sunt fete.”
„Resurse: auzim adesea că mai mulți bani rezolvă toate problemele. Următorul grafic arată o situație puțin diferită. Înaintea verticalei se simte o relație clară între investiții și performanța la matematică. (…) Dar, de exemplu, avem Norvegia și Croația – ambele au rezultatele similare, dar Croația investește jumătate din cât investește Norvegia. Ceea ce înseamnă că în Croația fac ceva bine și că poate Norvegia nu folosește resursele în cel mai bun mod. (…) Prin locul unde se situează România, reiese clar că mai multe resurse ar însemna că elevii ar avea rezultate mai bune la Matematică.”
„În privința siguranței în școli, rezultatele nu sunt rele, dar nu sunteți printre cei cu performanțe de top, e loc de îmbunătățire a situației privind sentimentul de siguranță în școli.”
„În privința anxietății față de matematică, România e la mijloc, ceea ce înseamnă că elevii nu simt în mod aparte anxietate în privința rezultatelor la matematică.”