România este în partea opusă față de țările-exemplu din punct de vedere al echității în educație, potrivit rezultatelor PISA 2022 prezentate, marți, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE): „aveți probleme de echitate”, a spus, la București, Tanja Bastianic, analistă OCDE care a participat la București la evenimentul de prezentare a rezultatelor acestor evaluări internaționale. Ea a atras, totodată, atenția că, deși la modul general investițiile mai mari în educație nu înseamnă automat un succes în educație, în cazul României mai multe resurse ar însemna rezultate mai bune pentru elevi la Matematică.
În condițiile în care România este penultima la nivel UE din punct de vedere al rezultatelor PISA 2022, Tanja Bastianic a indicat un element pozitiv: faptul că România a stagnat înseamnă că nu a scăzut semnificativ, așa cum s-a întâmplat la nivel OCDE, între cele două valuri PISA dinaintea și de după pandemia Covid-19. Ea a arătat, în acest sens, că România se numără printre cele foarte puține țări europene care au rămas la nivelul precedent, în condițiile în care, la nivelul organizației, scăderea la Matematică a fost în medie de 15 puncte, adică ”aproape un an de învățare”. Cele 15 puncte „înseamnă că elevii de 15 ani au rezultate la nivelul vârstei de 14 ani”, a spus ea.
Comentariile făcute de Tanja Bastianic, reprezentanta OCDE, despre România:
„Performanța medie OCDE între 2003 și 2022 a fost stabilă, dar s-a înregistrat o scădere masivă între 2018 și 2022 – niciodată evoluția rezultatelor medii nu depășeste 4 puncte la Matematică. La OCDE, am fost devastați când am constatat acest lucru, deoarece, în țările OCDE, nu a fost niciodată înregistrată o asemenea scădere în performanța la matematică – o diferență de 15 puncte. Ce înseamnă aceste 15 puncte? Înseamnă aproape un an de învățare. Înseamnă că elevii de 15 ani au rezultate la nivelul vârstei de 14 ani. Înseamnă că au pierdut un an de învățare. E un rezultat tulburător pentru toate sistemele de educație din lume. (…) Există însă exemple pozitive, Japonia, Singapore, Coreea de Sud, unde s-au înregistrat îmbunătățiri chiar și în timpul pandemiei Covid.
Și vedem rezultatele României, care sunt stabile. Stabil înseamnă că, la matematică, nu ați înregistrat o scădere semnificativă. Ceea ce este, în sine, un rezultat pozitiv – una dintre puținele țări care au reușit să nu aibă o scădere la matematică. În rândul țărilor europene, cred că sunt doar cinci care au reușit, de fapt, să păstreze rezultatele precedente sau chiar să le îmbunătățească ușor. Dar toți ceilalți au avut scăderi.”
„Pentru Citire și Științe, situația este aproape la fel. Există un declin, mai ales la Citire, Științele rezistă și nu scade la fel de mult.”
„Unul dintre indicatorii foarte importanți pentru OCDE este echitatea – că elevul, indiferent de mediul de proveniență, are același acces la educație, aceeași posibilitate ca toți ceilalți să ajungă într-o școală foarte bună. Țările din segmentul din dreapta sus sunt țările-exemplu, care au reușit să aibă echitate în educație și o bună performanță. Aici intră Japonia, Coreea, țările scandinave. Acestea sunt exemplele de urmat. România este, din nefericire, în partea opusă, scorul este sub medie și aveți probleme de echitate, dar sunt sigur că nu vă spun nimic nou, cunoașteți această problemă și, din câte înțeleg, o abordați în politicile pe care le promovați.”
„Din punct de vedere al diferențelor între fete și băieți, România arată că nu există o diferență statistică între performanța fetelor și cea a băieților, ceea ce înseamnă că fetele nu sunt în dezavantaj prin faptul că sunt fete.”
„Resurse: auzim adesea că mai mulți bani rezolvă toate problemele. Următorul grafic arată o situație puțin diferită. Înaintea verticalei se simte o relație clară între investiții și performanța la matematică. (…) Dar, de exemplu, avem Norvegia și Croația – ambele au rezultatele similare, dar Croația investește jumătate din cât investește Norvegia. Ceea ce înseamnă că în Croația fac ceva bine și că poate Norvegia nu folosește resursele în cel mai bun mod. (…) Prin locul unde se situează România, reiese clar că mai multe resurse ar însemna că elevii ar avea rezultate mai bune la Matematică.”
„În privința siguranței în școli, rezultatele nu sunt rele, dar nu sunteți printre cei cu performanțe de top, e loc de îmbunătățire a situației privind sentimentul de siguranță în școli.”
„În privința anxietății față de matematică, România e la mijloc, ceea ce înseamnă că elevii nu simt în mod aparte anxietate în privința rezultatelor la matematică.”
DOCUMENT Rezultatele testării PISA 2022 (Volumul I):
DOCUMENT Rezultatele testării PISA 2022 (Volumul II):
Citește și:
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
România în PISA – rezultatele la cele 6 testări, din 2006 până în 2022, arată ca o pâlnie inversată care conservă mediocritatea într-o zonă a analfabetismului funcțional
Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România
Cercetătorul Dacian Dolean – Rezultatele PISA 2022, primele concluzii: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Acest lucru poate însemna și că performanța multor elevi e dependentă de măsura în care părinții își permit să plătească meditații
Rezultate PISA 2022. Aproape un sfert din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă
Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională
LIVE VIDEO Anunț optimist al ministrului Deca, după rezultatele la PISA 2022 care situează România la coada UE: Avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei
G4Media.ro
Ioana Nicolescu
Matei Pop
Redacția
7 comments
Franta a publicat (in limba franceza) rezultatale TESTELOR PISA pentru FRANTA in anul 2023, aici: https://images.app.goo.gl/TpM5peofvAevZLGu8.
Cum se face ca la noi sunt publicate doar rezultatele din 2022?
De comparat rezultatele pentru Franta cu cele ale altor state avute in vedere (inclusiv Romania).
Mai sunt si problemele sociale pe care scoala NU are cum sa le rezolve (nu exista mijloace, nu sunt in atributiile scolii etc), dar si faptul ca multi parinti fara studii (cu 4-7 clase) nu le transmit/inspira copiilor interes pt scoala/invatatura; ca si scara rasturnata cu susul in jos a valorilor in societate.
Toate aceste probleme se adancesc permanent, odata cu cresterea numarului de pensii speciale, cu cresterea numarului de plagiate (nesanctionate!) la “varful” politicii, odata cu cresterea taxelor (ca sa sustina “specialii” in primul rand), odata cu cresterea preturilor si cu cresterea numarului de imbogatiti prin invarteli, nu prin “succesuri” la invatatura …si tot asa.
Un semnal mare de alarma pentru Ministerul Educatiei !! Analfabetismul functional este o problema majora de ani de zile si in continuare nu se pune accent pe comunicare in clasa, ci pe invatat mecanic fara aplicare practica. In plus accesul la informatie (telefoane, tablete, laptopuri ) este prost inteles de elevi precum si de parinti. Timpul petrecut pe gadgeturi influenteaza negativ evolutia unui copil.
Suntem unde suntem, pentru că școala noastră este varză. De fapt, profesorii sunt, în marea lor majoritate, varză. Nimeni nu încearcă să schimbe ceva, măcar individual, dacă la nivel de sistem nu se reușește. Ha,ha! Ne bucurăm că avem stabilitate, dar uităm ( ministrul Educației) că stabilitatea noastră este la coada clasamentului. Pe bune? Mai jos de atât, nu știu ce ar putea însemna..
Mai schimba placa cu profesorii. Acestia lucreaza cu ” materialul clientului” iar in ultimul timp e un haos in scoli din cauza nesimtirii ajunse la cote maxime a parintilor si elevilor, si a lipsei oricaror sanctiuni ptr actele de indisciplina. Vedea-te-as la o clasa din aia de 35 de elevi ” salbatici” unde abia daca ii disciplinezi sa faca liniste si sa ia notite, daramite sa le mai dai si cerinte complexe de rezolvat. Ti-ai inghiti aprecierile facute in necunostinta de cauza !!!
Nu stii multe, Valică! De exemplu, nu stii ca trebuie sa ai macar un argument cand imi spui ca sunt varza. Vezi bine, m-am bagat singur in “marea majoritate”, ca la “mica majoritate” era inchis.
Valică, tată, vino tu si arata-ne cum sa ne luptam cu balaurul. Iti dau maximum 2 saptamani. Dupa care fugi ca Usain Bolt.
Ce sa invete mecanic???!!! Elevii marea majoritate nu invata acasa deloc, nu deschid deloc manualul, asa ca degeaba il tot modificati, elevii nici macar nu il deschid, la scoala spun ca nu au venit cu manuale, deci , din ce sa citeasca, nu vor sa scoata nici pixul sau caietul din ghiozdan, refuza; stau tot timpul pe telefoane toata ora si se supara, devin agresivi daca la atrage atentia ca nu au voie sa stea pe Tik Tok in timpul orei, zic ca nu le pasa si zic ca vor sa fie lasati sa faca ce vor, ca , ce daca raman corogenti sau repetenti, zic nu le pasa.Acestia toti sunt din procentul acela de analfabeti functionali, citesc pe litere sau pe silabe,stalcesc cuvintele la citit, pentru ca daca nu au invatat sa citeasca in clasa pregatitoare si clasa I, in urmatoarele clase nu ii mai invata nimeni cititul.
La matematica este jale, nu au invatat tabla adunarii si scaderii pe dinafara in clasa I, nu mai sta nimeni sa ii invete pe ei, in clasele celelate. Nu au invatat tabla inmultirii si impartirii in clasa a II-a, iar , in clasele celelalte nu ii mai invata nimeni.Si ajung la gimnaziu, fara sa stie sa adune pana la 10, peste 10 pe dinafara, fara sa stie inmultirea si impartirea, iar la gimnaziu nu mai sta nimeni sa ii invete pe ei ce nu au invatat la primar.