PISA 2022: Elevii de 15 ani din România sunt afectați, la școală, în cea mai mare măsură de faptul că sunt luați în râs sau că se răspândesc zvonuri răutăcioase despre ei / O expunere mai mare la bullying este asociată cu scoruri mai mici la matematică

La capitolul bullying, elevii de 15 ani din România par a fi afectați în cea mai mare măsură de faptul că sunt luați în râs, reiese din datele PISA 2022. Patru indicatori măsoară gradul în care mediile școlare sunt percepute ca fiind sigure și susținătoare pentru starea de bine a elevilor. Un sfert dintre elevii români sunt afectați de diversele forme ale bullyingului: fizic, relațional, verbal și prin extorcare. Datele PISA 2022 arată și că o expunere mai mare la bullying este asociată cu scoruri mai scăzute la matematică. În ceea ce privește calitatea relațiilor dintre elev și profesor, între 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor și 27% dintre elevi au declarat că se simt intimidați de profesorii din școală.

• Despre participarea României la PISA 2022: Au desfășurat testarea 7364 de elevi români cu vârsta de 15 ani din 262 de școli, în perioada aprilie-mai a anului trecut.

“Patru indicatori din PISA 2022 măsoară gradul în care mediile școlare sunt percepute ca
fiind sigure și susținătoare pentru starea de bine a elevilor. Prin chestionarul PISA, elevii au fost întrebați despre experiențele lor cu privire la comportamentele de bullying de la școală”, arată raportul PISA 2022 pentru România.

Tipuri de bullying

Sunt luate în considerare 4 tipuri de bullying: fizic, relațional, verbal și prin extorcare.

Elevii au fost întrebați cât de des în cele 12 luni anterioare testului PISA 2022, s-au confruntat cu următoarele situații în școală (întrebarea indica faptul că „Unele situații se pot întâmpla, de asemenea, în rețelele sociale.”):

„Alți elevi m-au lăsat intenționat pe dinafară” (hărțuire relațională);

„Unii elevi au râs de mine” (hărțuire verbală);

„Am fost amenințat(ă) de alți elevi” (hărțuire verbală);

„Unii elevi au luat sau au stricat lucruri care îmi aparțineau” (hărțuire prin extorcare);

„Am fost lovit(ă) și îmbrâncit(ă) de alți elevi” (hărțuire fizică);

„Unii elevi au răspândit zvonuri răutăcioase despre mine” (hărțuire relațională);

„Am fost implicat(ă) într-o luptă fizică (bătaie) în incinta școlii” (hărțuire fizică);

„Am rămas acasă, pentru că nu m-am simțit în siguranță la școală” (orice tip);

„Am dat bani cuiva la școală pentru că am fost amenințat(ă)” (hărțuire prin extorcare).

“Valorile pozitive ale acestui index indică faptul că elevul este mai expus la bullying la școală față de elevul mediu din țările OCDE. Valorile negative ale acestuia indică faptul că elevul este mai puțin expus la bullying la școală decât elevul mediu din țările OCDE. Elevii au fost clasificați ca fiind „frecvent expuși la bullying” dacă se numărau printre cei 10% dintre elevii cu cele mai mari valori ale acestui index, în toate țările și economiile cu date disponibile (o valoare mai mare de 1,51 a indexului de expunere la bullying). Această limită a fost selectată deoarece majoritatea elevilor, aflați la acest nivel sau peste acest nivel, au fost frecvent expuși (cel puțin de câteva ori pe lună) la cele patru forme de bullying măsurate de index.

Elevii par a fi afectați, în cea mai mare măsură, de faptul că sunt luați în râs (14%) sau de faptul că se răspândesc zvonuri răutăcioase despre ei.

Chiar dacă pentru celelalte aspecte investigate procentele elevilor supuși bullying-ului sunt sub 6%, totuși, un sfert dintre elevii români sunt afectați de diversele forme ale bullying-ului, după cum aceștia raportează”, arată documentul.

O comparație cu anul 2018 (Figura 3.8) arată că numărul elevilor afectați de toate formele de bullying investigate a scăzut. A scăzut în rândul elevilor, conform raportărilor acestora, hărțuirea prin extorcare – furtul (8 puncte procentuale), hărțuirea fizică – loviturile și îmbrâncelile (7 puncte procentuale), hărțuirea verbală – amenințările de la colegi (6 puncte procentuale), hărțuirea de relaționare – răspândirea de zvonuri răutăcioase (5 puncte procentuale) și luarea în râs de către alți colegi (4 puncte procentuale).

Băieții și elevii defavorizați sunt mai expuși bullyingului

Și în România se confirmă că, băieții sunt mai predispuși, comparativ cu fetele, să declare că au fost supuși bullying-ului cel puțin de câteva ori pe lună, sub toate formele, diferența dintre băieți și fete este de 0,11 puncte.

“A fi victima bullying-ului este, de asemenea, asociat cu statutul socio-economic al elevilor. În România, elevii dezavantajați sunt mai predispuși decât elevii avantajați să declare că au fost supuși frecvent bullyingului – o medie de 0,05, față de o medie de -0,16, diferența fiind de 0,22 puncte.

În medie, elevii avantajați din punct de vedere socioeconomic sunt mai puțin frecvent expuși la bullying comparativ cu elevii dezvantajați care cel mai probabil, învață în școli rurale. În școlile din mediul rural, a fi victima bullyingului este o problemă serioasă. Astfel, diferența calculată între școlile din mediul rural și urban este de 0,30 puncte”, potrivit raportului PISA 2022.

“În 2018, aproximativ 13% dintre elevi au frecventat școli în care peste 50% dintre elevi au raportat că s-au confruntat cu bullying-ul de câteva ori pe lună, iar în 2022, acest procent a scăzut până aproape de 1%. S-a înregistrat o scădere substanțială, de la aproximativ 60%, la jumătate, a procentului de elevi care merg la școli în care 25% până la 50% dintre elevi au raportat incidente de bullying frecvent”, potrivit documentului.

În schimb, față de 2018, a crescut procentul celor care au raportat că au fost implicați în astfel de evenimente: de la 29% la 59%. Este vorba despre situații în care între 10% până la 25% dintre elevi au declarat acest lucru.

“Procentul elevilor din școlile în care 10% sau mai puțini dintre elevi au raportat că au fost hărțuiți de câteva ori pe lună, a crescut de la 3% în 2018 la 10% în 2022″, potrivit raportului PISA 2022.

Starea de bine a elevului influențează performanța la școală, în special la matematică

“În România, se observă că satisfacția cu viața, raportată de elevii cu rezultate slabe, este mai ridicată decât a elevilor înalt performanți, pentru toate domeniile investigate, matematică (7,79 față de 7,34), lectură (7,84 față de 7,27) sau științe (7,85 față de 7,23) (Figura 3.14). Motivele care duc la astfel de rezultate sunt complexe, analiza lor fiind dincolo de scopul acestui raport. E posibil, totuși, ca elevii performanți să fie supuși presiunii legate de succesul școlar și atunci să manifeste un nivel scăzut de satisfacție (Rudolf și Lee, 2023[38])”, menționează raportul.

Rezultatele PISA 2022 arată o legătură între elevii care sunt supuși bullying-ului și performanțele la matematică.

“Există asocieri mai puternice între rezultatele școlare și siguranța socială și psihologică a elevilor. De exemplu, datele PISA 2022 arată că o expunere mai mare la bullying este asociată cu scoruri mai scăzute la matematică (Figura 3.15). În medie, elevii în vârstă de 15 ani care au declarat că au fost hărțuiți de cel puțin câteva ori pe lună obțin la matematică scoruri mai scăzute cu 13 puncte, prin comparație cu elevii care au fost hărțuiți mai puțin frecvent. Atunci când profilul socio-economic al elevilor și al școlii sunt luate în considerare, diferența de scor dintre categoriile de elevi menționate se micșorează la 4 puncte”, arată datele.

Elevii care sunt mai des amenințați de alți elevi, de cel puțin câteva ori pe lună, obțin la matematică un scor mai scăzut cu 50 de puncte față de elevii care au declarat că au fost amenințați de alți elevi de câteva ori pe an sau mai rar.

“În condițiile ținerii sub control a statutului socio-economic al elevilor și al școlilor din care provin, diferența se micșorează la 22 de puncte. Diferențe între 16 și 20 de puncte se
mențin și între elevii care răspândesc zvonuri răutăcioase unii despre alții și ceilalți, între elevii care se îmbrâncesc sau fură lucruri și ceilalți, după ce se ia în considerare statutul socio-economic”, arată documentul.

În schimb, “elevii luați în râs obțin rezultate similare cu cei care nu au des aceste experiențe, în condițiile în care este menținut sub control statutul socio-economic“, potrivit documentului. Decalaje mai mari pentru anumite forme de bullying, sunt mai răspândite în rândul elevilor cu rezultate mai scăzute.

“În România, performanța la matematică a elevilor în vârstă de 15 ani diferă în funcție de quartilele indexului Sentimentul de apartenență la propria școală. Elevii care au declarat cel mai scăzut nivel din perspectiva sentimentului de apartenență la școală obțin scoruri mai scăzute cu aproximativ 13 puncte față de colegii lor care au declarat un nivel de conexiune mai ridicată cu școala lor.

Interacțiunile zilnice ar putea explica de ce elevii cu rezultate slabe au o relație mai apropiată cu profesorii lor, comparativ cu elevii cu rezultate bune la matematică, 18 puncte diferență între aceștia”, potrivit raportului.

“Sunt ilustrate forme ale bullyingului și asocierea acestora cu satisfacția cu viața. Se
constată scăderi abrupte ale satisfacției cu viața. După ce statutul socio economic este ținut
sub control, adică un grup cu un statut socio-economic mediu, aceste forme ale bullyingului sunt încă asociate cu niveluri scăzute ale satisfacției cu viața. Acestea au valori mai reduse, față de nivelul inițial aparținând modelului care nu ia în considerare nivelul socioeconomic, fiind apropiate, în jur de 0,5 puncte. În concluzie, toate formele de bullying sunt asociate în sens negativ cu satisfacția în viață. De asemenea, anumite forme de bullying pot fi în mod specific dăunătoare pentru elevii al căror statut socio-economic este scăzut”, potrivit rezultatelor PISA 2022.

Nivelul de apartenență a elevilor la propria școală

PISA a măsurat sentimentul de apartenență a elevilor la propria școală. Întrebările la care au răspuns sunt:

„Mă simt străin/ă (sau ignorat/ă) la școală”;

„Îmi fac ușor prieteni la școală”;

„Mă simt ca și cum aparțin școlii”;

„Mă simt ciudat și nelalocul meu în școala mea”;

„Ceilalți elevi par să mă placă”;

„Mă simt singur(ă) la școală”.

“Aceste declarații au fost combinate pentru a crea un indicator al sentimentului de apartenență, pentru care media OCDE este 0 și abatere standard este 1.

Comparativ cu anul 2018, se poate constata că, în 2022, elevii nu și-au schimbat percepția cu privire la apartenența la școală sau în privința relațiilor cu colegii lor. Singura modificare care se observă este aceea că numărul elevilor care admit că se simt la școală ca acasă a scăzut cu 5 puncte procentuale.

În România, jumătate dintre elevi, 49,5%, au declarat că nu se simt la școală ca acasă și doar 16,7% dintre elevi au declarat că se simt singuri la școală. În medie, elevii au raportat un sentiment puternic de apartenență la școală și relații pozitive cu colegii lor”, arată raportul.

Siguranță în școli

“Majoritatea elevilor din România au declarat că se simt în siguranță în școală și în jurul școlii (Figura 3.5). În mod specific, 87% dintre elevi au fost de acord sau total de acord cu faptul că se simt în siguranță pe drumul lor spre școală și 89% pe drumul lor spre casă de la școală. Aproximativ 92% dintre elevi au declarat că se simt în siguranță în sălile de clasă ale școlii, iar 88% au declarat același lucru despre alte locuri din școală, cum ar fi pe holuri și la cantină.

Aceste rezultate, demonstrează că sălile de clasă sunt percepute ca fiind mai sigure față de alte locuri din școală sau de vecinătatea imediată a școlii. Răspunsurile elevilor de 15 ani cu privire la propria siguranță, în școală și în afara școlii, pun în evidență un climat favorabil în școală”, precizează raportul.

Între 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor

Raportul PISA 2022 precizează că “mai multe studii au arătat că sprijinul emoțional al profesorilor se asociază cu rezultate comportamentale mai bune în rândul elevilor, cum ar fi implicarea crescută a acestora în procesul de învățare, o stare de bine asociată cu activitățile școlare și o eficacitate mai ridicată, toate acestea ducând la creșterea efortului personal și a perseverenței (Federici și Skaalvik, 2014[29]; Lee, 2012[32]; Ruzek et al., 2016[33]; Sakiz, Pape și Hoy, 2012[34]). Sprijinul din partea profesorilor a fost, de asemenea, corelat cu niveluri mai ridicate ale motivației intrinseci și cu niveluri mai scăzute ale anxietății (Pitzer și Skinner, 2017[35]; Ricard și Pelletier, 2016[36]; Sakiz, Pape și Hoy, 2012[34]; Yu și Singh, 2018[37]”, potrivit raportului.

În România, 78% dintre elevi au fost de acord sau total de acord cu faptul că profesorii din școlile lor sunt interesați de starea de bine a elevilor lor și 27% dintre elevi au declarat că se simt intimidați de profesorii din școală. “În medie, la cele opt întrebări specifice incluse în chestionarul PISA 2022, elevii au declarat că se simt, în general, sprijiniți de către profesorii lor (Figura 3.13). Se remarcă faptul că, între 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor”.

Date despre participarea României la testarea PISA 2022

În România, testarea PISA 2022 a fost administrată între 11 aprilie și 30 mai 2022.

Eșantionul a fost constituit pornind de la o listă a tuturor școlilor cu elevi eligibili din țară, transmisă de Ministerul Educației, și de la listele complete ale elevilor de 15 ani din școlile eșantionate, transmise de coordonatorii școlilor respective. Prin urmare, datele PISA 2022 sunt reprezentative pentru întreaga populație de elevi în vârstă de 15 ani din țară, cuprinși în clasa a VII-a și în clasele superioare.

Au desfășurat testarea 7364 de elevi români cu vârsta de 15 ani din 262 de școli, în perioada aprilie-mai a anului trecut.

Foto: © Canettistock | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Analfabetismul funcțional din România depășește 50% și aceasta nu este cea mai mare problemă a sistemului educațional din România – cercetătorul Dacian Dolean

VIDEO TEXT Dezbatere online: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher: Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România / Ce spun fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri despre rezultatele și opțiunile României

Gabriela Noveanu, coordonator Național PISA 2022 de la Institutul de Științe ale Educației: Foarte mulți dintre elevii neșcolarizați sau care veneau mai greu la școală au fost aduși să dea testul PISA. În România decalajele de performanță sunt mai pregnante și performanța dintre elevi la matematică este mult afectată de statutul socio-economic

Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România

Numărul real al tinerilor români care nu au competențe de bază este chiar mai mare decât cel raportat în PISA 2022, care nu a luat în calcul elevii pe care școala i-a pierdut pe parcurs, adică 1 din 4 adolescenți în vârstă de 15 ani – concluzie a Raportului național PISA 2022