Relația profesorului cu elevul este extrem de importantă asupra rezultatelor învățării, reiese din rezultatele PISA 2022. “Elevii care au profesori care îi susțin, pe care îi simt aproape, că le pasă, au avut rezultate mai bune cu 20 de puncte, ceea ce înseamnă un an școlar”, spune Andreas Schleicher, expert OECD la o dezbatere organizată de Ministerul Educației privind rezultatele PISA 2022. “Doar 13% dintre elevi au spus că în pandemie, profesorii i-au întrebat cum se simt, iar la fel de importantă e implicarea părinților”, mai spune Schleicher.
- În România, studiul PISA arată că între 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor și 27% dintre elevi au declarat că se simt intimidați de profesorii din școală.
“Elevii care au profesori care îi susțin, pe care îi simt aproape, că le pasă, au avut rezultate mai bune cu 20 de puncte, ceea ce înseamnă un an școlar. Adaugi un an școlar doar pentru simplul fapt că profesorii au fost prezenți în viața elevilor”, a spus Andreas Schleicher, expert OECD.
Partea negativă – sentimentul de apartenență al elevilor lipsește. Ne dorim ca elevii să învețe singuri, să își gestioneze modul de a învăța, iar asta depinde mult dacă ai un profesor care are suficientă încredere în elev și să îl lase să facă asta. Trebuie să dezvolți acea mentalitate de creștere. Doar 13% dintre elevi au spus că în pandemie, profesorii i-au întrebat cum se simt. Nu e o întrebare prea grea, doar că nu v-ați gândit la ea, dar contează pentru elev”, mai spune Schleicher.
Implicarea părinților în progresul elevului e la fel de importantă
Studiul PISA 2022 arată că România s-a situat peste media OECD în privința implicării părinților în progresul copiilor.
Sprijinul de acasă, implicarea părinților în progresul învățării este important și pentru starea de bine a elevilor. Cei cu părinți mai implicați au raportat un sentiment mai puternic de apartenență la școală.
Andreas Schleicher spune: “o mare parte dintre părinți se interesează de procedeul educațional al copiilor. Studiul nostru arată că în situațiile în care părinții arată interes față de școală și îi întreabă pe copii cum a fost la școală, efectul este mai puternic pentru elev. Impactul, faptul că îi arăți astfel copilului tău că îți pasă ce face el la școală. Și din nou, e foarte ușor de făcut. România stă destul de bine la acest capitol, dar observăm un declin. Este o tendință în creștere de comercializare a educației. Ce înseamnă asta?
Vedem elevi care învață conținuturi educaționale gata scrise, profesori care sunt văzuți ca furnizori de servicii, și părinți care sunt clienți ai școlilor. Toate acestea creează o distanță, în loc să fie o apropiere, în loc să ne gândim că suntem împreună în acest proces de învățare. Din nou apare identitatea.
Care este rolul școlii? Care este rolul profesorilor? Cum află elevii care le e talentul? Ajutați-i să afle despre ei cum pot contribui în societate. Simțul de apartenență este de bază. Cine sunt eu? De ce sunt aici? Și vedeți că de fapt aceste lucruri au legătură cu starea de bine a elevului.
Când ai 15 ani, ultimul loc în care ești fericit este școala. Pe primul loc legat de starea de bine sunt relațiile cu familia, apoi școala. Școala este cel mai important loc unde elevii petrec cel mai mult timp. Și atunci, dacă știm toate acestea, de ce nu facem ceva? De ce nu luăm acest aspect în serios, la fel cum facem cu învățarea academică. Ceea ce mă aduce la sentimentul de apartenență. Dacă ești elev în Elveția sau Austria aceste țări stau foarte bine la acest capitol. În alte țări mai e nevoie de mult efort pentru această mentalitate de creștere.
Pe această axă orizontală se vede cum arată mentalitatea de creștere a unui elev de 15 ani. Ce vreau să spun? Dacă învăț bine, am încredere că profesorul meu mă va susține și voi avea succes. Dacă depun efort voi reuși să depășesc orice limite. Provin dintr-o familie săracă dar dacă învăț bine, profesorul va crede în mine și mă va ajuta să reușesc în viață.
Pe partea stângă a graficului vedeți țările care au o mentalitate fixă. Ei cred că totul depinde de inteligența cu care ne-am născut, și dacă nu m-am născut inteligent de ce să învăț mult? Am corelat asta cu rezultatele învățării și țările sunt aproape aliniate. Mentalitatea contează.
Vedem des o mentalitate de competențe social-emoționale ca fiind opusă învățării academice: Dacă te concentrezi într-adevăr pe mentalitatea de creștere, vei pierde timpul și nu vei folosi timpul pentru învățarea matematicii.
Vedem aceste lucruri ca obiective politice concurente, dar ceea ce arată aceste date sunt, de fapt, două fețe ale aceleiași monede. Câteva excepții, Hong Kong și Macau se descurcă bine pe partea academică deși nu au mentalitate de creștere, dar sunt foarte puține țări excepție”.
Informații de context
În ceea ce privește calitatea relațiilor dintre elev și profesor, în România, studiul PISA arată că între 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor și 27% dintre elevi au declarat că se simt intimidați de profesorii din școală.
Despre participarea României la PISA 2022: Au desfășurat testarea 7364 de elevi români cu vârsta de 15 ani din 262 de școli, în perioada aprilie-mai a anului trecut.
Într-un interviu pentru Edupedu.ro, psihologul Bogdana Păcurari menționa că “acei profesori care sunt apropiați de copii și care predau diferit, cu pasiune, sunt interesați de materia pe care o predau, automat fac și ca ora să fie mult mai interesantă și mult mai deschisă și pentru copii”, iar relația dintre profesor și elev este una bazată pe încredere.