O serie de mituri din educație sunt dărâmate de rezultatele celor mai noi teste PISA, anunță OECD în preambulul primelor analize realizate în urma testării internaționale, publicat de către Direcția sa pentru Educație. Rezultatele PISA 2018 vor fi lansate marți, pe 3 decembrie 2019, în același timp în toate țările participante. În România, după anunțarea rezultatelor la nivel global, Edupedu.ro va publica rezultatele elevilor de 15 ani care au participat la testele PISA din 2018, precum și comparația cu celelalte state.
Unul dintre miturile doborâte de rezultatele testelor PISA (Program for International Student Assessment) este acela că cele mai performante state la teste au rezultate bune pentru că nu și-ar include toți studenții în testare. Experții PISA susțin că este falsă afirmația, atâta timp cât media țărilor OECD de participare a tinerilor de 15 ani la test este de 89%, iar media Statelor Unite de 84%.
“Lumea este împărțită în țări bogate și cu o educație bună, pe de o parte, și țări sărace și cu o educație slabă, de partea cealaltă”, ar fi un al doilea mit combătut. Asta pentru că mai puțin de un sfert din diferența de performanță dintre statele OECD este explicabil prin PIB/capita.
”Totul ține de cultură”, este a treia prejudecată contrazisă. Între 2000 și 2012 mai multe sisteme de educație și-au îmbunătățit performanțele elevilor cu echivalentul a mai mult de un an școlar.
A patra teorie care nu se verifică este aceea că “Sărăcia ține de destin, de soartă”. În 2012, 10% dintre elevii dezavantajați din Shanghai în 2012 luau aceleași note la matematică ca 10% dintre cei mai privilegiați americani de 15 ani.
“Excelența înseamnă selecție”. Fals! Cele mai performante sisteme de educație din lume nu își selectează elevii.
Iar calitatea educațională și personalizarea nu ține de mărimea clasei, atâta timp cât cele mai performante sisteme de educație prioritizează calitatea profesorilor în fața mărimii claselor.
La testele PISA 2018 au participat aproape 600.000 de tineri de 15 ani din 79 de țări și economii, din care 37 de state sunt membre OECD. Acești elevi sunt reprezentativi pentru toți cei 32 de milioane de elevi din toate aceste state.
România participă la aceste testări internaționale din anul 2006, ele fiind înființate în 2003.
Ce aflăm din rezultatele testelor PISA 2018
Sunt singurele rapoarte internaționale care scot la iveală analfabetismul funcțional. Aceste testări au loc o dată la 3 ani, se fac asupra tinerilor de 15 ani și analizează tot felul de aspecte ale sistemului de educație, inclusiv acesta al analfabetismului funcțional.
Precedentul studiul PISA, realizat de OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) în 2015, plasează România pe penultima poziţie între cele 28 de state UE, la indicatorul performanţe de citire, cu o pondere de 38,7% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 407,47 puncte la test). De asemenea, la performanţele în matematică, România se situează pe antepenultima poziţie între cele 28 de state UE, cu o pondere de 39,9% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 420,7 puncte la test). Şi în cazul indicatorului performanţă în ştiinţe, România se plasează pe penultima poziţie între cele 28 de state UE cu o pondere de 38,5% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2.
În urmă cu patru ani un studiu al Centrului pentru Evaluare și Analize Educationale semnat de Cristian Hatu și Andreea Eșanu analiza analfabetismul funcțional din perspectiva unei eventuale strategii naționale de scădere a acestui fenomen.
Studiul citat exemplifica analfabetismul funcțional printr-o problemă din testarea PISA 2012 la care doar 58% dintre elevii de 15 ani testați au știut răspunsul, restul de 42% fiind cei care au obținut rezultate sub nivelul PISA 2, nivel considerat pragul analfabetismului funcțional.
Rezultatele PISA 2015 au fost publicate pe 6 decembrie 2016. Rezultatele PISA 2018 vor fi publicate pe 3 decembrie 2019. Următoarea testare PISA va fi în 2021.
FOTO: PISA 2018
2 comments
“Concluziile” enunțate de autor par sa fie doar părerile lui. Asta pentru că da doar argumente conjuncturale. De exemplu, faptul că 15% dintre elevii cu situație materială bună nu învață nu are legătură cu sistemul de educație de unde provin. De fapt nu cred că merită aduse contraargumente pentru că lipsesc argumentele coerente.
In limba romana acronimul este OCDE [o-ce-de-e](Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica). E explicat si in articol, dar acronimul tot in engleza e lasat. Are habar autorul despre ce (se) vorbeste?