Partenerii din programul de testare standardizată prin care trebuia să fie evaluat nivelul de competențe al elevilor din România declară, la 3 luni de la desfășurarea programului, cu totul alte obiective decât cele oficiale, stabilite prin ordin de ministru și prin protocolul de parteneriat. Astfel, dacă inițial scopul declarat al procedurilor era să stabilească nivelul de competențe ale elevilor, acum Ministerul invocă generic avantajele testării standardizate, iar partenerul care a asigurat platforma invocă scopuri complet diferite, ce țin de tipul testării și “permisivitatea mediului educațional” la standardizarea evaluărilor.
- Ministerul Educației nu a prezentat până acum absolut nimic referitor la rezultatele și concluziile pilotării.
În Ordinul de ministru “privind organizarea pilotării evaluării standardizate la finalul anului școlar 2021-2022”, scopul declarat al procedurilor este stabilirea nivelului de competențe ale elevilor, fără a fi stabilit vreun criteriu de reprezentativitate, național, județean, la nivel local sau de școală:
- “Art. 1 – (1) se aprobă organizarea pilotării evaluării standardizate la finalul anului școlar 2021-2022, cu scopul de a stabili nivelul de competențe ale elevilor la finalul anului școlar”.
Același ordin preciza că rapoartele de evaluare de la final urmau să analizeze exhaustiv competențele elevilor: “Art. 6 – (3) Rapoartele narative de evaluare analizează în detaliu competențele elevilor, precizând nivelul de cunoștințe, astfel încât la nivelul Ministerului Educației să poată fi adoptată o serie de măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare”.
Totodată, protocolul de colaborare dintre Ministerul Educației și compania Brio, partenerul din Programul Național de Testare Standardizată, document consultat de Edupedu.ro, menționează același obiectiv: “Art. 2 Obiectul Protocolului – Obiectul Protocolului vizează colaborarea între cele două părți în vederea pilotării evaluării standardizate la finalul anului școlar 2021-2022, cu scopul de a stabili nivelul de competențe ale elevilor la finalul anului școlar, conform OME nr. 3835/2002”.
O lună mai târziu, pe 10 iunie, când era anunțată finalizarea programului de pilotare, obiectivul declarat al procedurilor, în comunicarea oficială a Ministerului, era deja altul: în loc de stabilirea nivelului de competențe ale elevilor, se vorbea de “testarea unei modalități digitale de evaluare pentru determinarea nivelului de competențe”. Astfel, în comunicatul de presă emis atunci, se menționa: “Obiectivul urmărit a fost testarea unei modalități digitale de evaluare pentru determinarea nivelului de competențe atins de elevi la finalul unui an școlar, la disciplinele Limba română, Matematică și Istorie”.
În comunicatul din 10 iunie este reluată ideea de analiză a datelor, dar nu mai sunt folosite expresii generice ce vizează nivelul elevilor. Este menționată capacitatea de a “măsura precis, obiectiv și în profunzime competențele elevilor”, dar accentul se pune pe “scor personalizat (de tip centilă)” și pe “un raport descriptiv” ce arată nivelul elevului. Tot în 10 iunie, rezultatele testelor sunt prezentate diferit de ordinul de ministru – nu mai este intenția folosirii datelor la nivel de minister, ci apare formula vagă “la nivel colectiv”: “Rezultatele acestor teste vor putea fi utilizate deopotrivă pentru definirea unor parcursuri de învățare personalizate și pentru evaluarea nivelului educațional la nivel colectiv, ca instrument de fundamentare a deciziilor”.
Pe 29 iulie, în comunicatul în care este anunțată publicarea raportului, scopul programului-pilot nu mai este menționat, fiind înlocuit cu o formulă generică despre beneficiile testelor standardizate în general. Ministrul Sorin Cîmpeanu a semnat un comunicat în care nu evidenția niciun rezultat din raport, publicat cu două săptămâni întârziere, după cum Edupedu.ro a scris în acel moment. Prezentarea generică a testărilor, în comunicatul recent:
- “Testările standardizate pot produce date în măsură să ghideze deciziile la toate nivelurile, aceste date fiind esențiale pentru relevanța deciziilor la nivelul sistemului de educație: de la decizii ale elevului sau ale părintelui, la decizii la nivel de clasă, la nivel de școală și la nivel național.”
În același timp, partenerul pe platforma căruia s-au desfășurat testările, Brio, a transmis un comunicat de presă în care declara cu totul alt scop pentru Programul Național de Testare Standardizată, decât cel declarat în ordinul de ministru și în protocolul dintre Minister și Brio. Mai precis, comunicatul companiei afirma: programul de testare “a avut drept scop să identifice atât modalitatea prin care acest tip de testare poate fi generalizat, cât și permisivitatea mediului educațional românesc la tranziția către instrumente standardizate și digitale în evaluare”.
Nu se menționează obiectivul de a stabili “nivelul de competențe ale elevilor la finalul anului școlar”.
Același comunicat nu face referire în niciun fel la un cadru de evaluare al nivelului de competențe, prin raportări la referințe locale sau naționale sau prin stabilirea unui nivel de reprezentativitate. Raportul propriu-zis, protejat prin copyright Brio fără să fie menționată clar posibilitatea preluării informațiilor, invocă o lipsă a standardelor de notare în sistemul de învățământ din România. Același document precizează că evaluarea elevilor se face prin sistemul centilelor și decilelor, adică prin raportarea la un grup restrâns de elevi din eșantion. Iar raportul reprezintă un volum mare de tabele de date, cu o interpretare minimală și de multe ori chiar inexistentă a informațiilor.
Ca atare, în comunicatul Brio ce prezintă sumar unele date din raport procentele sunt date prin raportare la populația testată, fără a fi invocat vreun nivel de reprezentativitate.
Context:
Amintim că Edupedu.ro a scris despre faptul că nu toate testele folosite în cadrul programului pilot au fost omologate, conform datelor de pe site-ul ministerului Educației, deși inițial ministrul Educației a declarat că „există omologare încă de anul trecut pentru aceste teste, din partea direcțiilor de specialitate”. Pe de altă parte, selecția școlilor participante a fost la latitudinea inspectoratelor, fără criterii clare de reprezentativitate, dar cu condiția să aibă resurse minime de conectivitate, în plus nu a existat o obligativitate a participării.
- Ordinul de ministrul privind pilotarea evaluării standardizate a fost emis de ministrul Cîmpeanu în aceeași zi în care a declarat că vrea să facă acest lucru prin parteneriat public cu o firmă (n. red. în cadrul lansării unui raport pe literație) și publicat a doua zi în Monitorul Oficial.
Citește și:
Raportul național de evaluare de la testarea standardizată privată din iunie, pe 150 de mii de elevi din 500 de școli de stat, publicat de Ministerul Educației, are copyrightul companiei partenere a ministerului și nimic din el nu poate fi publicat fără acordul acesteia
Ministrul Educației anunță cu două săptămâni întârziere publicarea raportului de la testarea standardizată privată, făcută în iunie, fără să scoată în evidență niciun rezultat din acesta. Folosește prilejul pentru a promova din nou „propria Bancă de instrumente de evaluare standardizată” a ministerului, care ar fi gata peste doi ani
Datele obținute din răspunsurile elevilor, la testarea standardizată, „vor fi publice, nu sunt proprietatea cuiva, unui privat”, spune ministrul Educației: Rezultatele sunt folosite și la nivel de sistem pentru fundamentarea deciziilor ministerului educației
Ioana Câmpean
Mirabela Amarandei
Redacția
C.I.
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
3 comments
Evaluare asta a fost o nebuloasa. Nu a fost clar de la inceput ce masoara, lasand la o parte documentele oficiale.
Omologarea aia alta nebuloasa. Nu e clar daca ME a aplicat criterii specifice sau a folosit criterii pe care le aplica si la o foaie de flipchart.
Nimic ciudat, „evaluarea standardizată” a lui Cîmpeanu un alt exemplu de „O SĂ” transformat în „N-A MAI”!
Un exemplu nenecesar, regula fiind deja clară și lipsită de excepții…
Pariază, promite, declară … apoi nu-i iese, nu face, uită, schimbă subiectul sau îl ignoră …
Când Cîmpeanu a fost pus ministru,
clasa a IX se pregătea să aibă o nouă programă,
care să continue ce începuseră din V-VIII,
pe manuale.edu.ro mai lipseau doar manualele pentru clasele IX și X,
iar profesională nu avea manuale deloc,
la fel cum nici modulele tehnice sau scolile speciale.
Azi, după ce două generații au terminat fără nici o schimbare, a IX facută de elevii „înnoiți” tot cu programele vechi, a treia generație începe tot cu programe si manuale vechi. CÎMPEANU „N-A MAI” considerat necesar să termine ce începuseră cei de dinaintea lui.
Pe manuale.edu.ro n-a mai apărut nici un manual nou, cele de IX si X lipsesc cu desăvârșire, CÎMPEANU „N-A MAI” schimbat/adăugat nimic, nici măcar manualele vechi, când devenise clar că unele noi nu vor mai veni…
Manuale pentru profesională, modulele de tehnic, școlile speciale n-au apărut, CÎMPEANU „N-A MAI” considerat că profesionala, tehnicul sau școlile speciale ar merita vreun manual… Dar „O SĂ” le reformeze. Până la desființare!
Cîmpeanu are cele mai mari realizări nerealizate din istoria învățământului recent…
O nouă dovadă că sub mandatul actualului ministru, spiritul heirupist, caracterizat prin inconsistență, inconsecvență, diletantism, s-a accentuat. Deciziile se iau militarizat, de azi pe mâine, fără filtre și fără reflecție critică, iar executarea lor se dovedește aproape întotdeauna lamentabilă. Eforturile cresc, dar eficacitatea scade. Toate grupurile care orbitează în jurul școli (părinți, elevi, studenți, personal didactic, consilierii școlari, personalul administrativ) sunt pline de plângeri, dar nimeni nu le aude, cu atat mai puțin le ia în seamă. Manageri de sistem infatuați, aroganți, sclavi credinței că știu ei mai bine, înconjurați de yes-man-i, subminează încrederea în statul democratic și deschid ușa unor abordări fundamentaliste, extremiste, cum deja proliferează în fața noastră, oriunde te-ai uita. Înțeleg că cine dorește să contribuie la îmbunătățirea proiectelor legilor învățământului trebuie neapărat să își fundamenteze propunerile pe studii, cercetări consacrate, iar experiența de la catedră sau evidența bunul simț moral și academic devin lipsite de relevanță. Este evident că legile, asemenea testării despre care se vorbește în articol, au alte scopuri decât cele publicate, au scopurile oamenilor politici cu mize “concrete” (vezi legiferarea feudalizării politice a funcțiilor, permanentizarea unor baroni, centralizarea absurdă a subordonării manageriale, controlul politic al resurselor și diplomelor, subminarea controlului calității, ghetoizarea educației – elitele cu banii, colegiile și “performanțele”, iar sărăciile cu profesionalul). Iar pentru ca opoziția să fie minimă, iar certitudinea malonestității să fie maximă, la fel ca întotdeauna, se flutură morcovul anestezic al măririi salariilor.