Petiție inițiată de Marius Andruh, Daniel David, Vlad Manea și un grup de oameni de știință, pentru creșterea finanțării în cercetare: autoritățile să revină la alocarea de 2 miliarde din PNRR pentru cercetare-dezvoltare, guvernul să-și respecte propriul program de investiții

1.326 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Președintele Klaus Iohannis, Parlamentul și Guvernul trebuie să ia urgent măsuri astfel încât alocarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru cercetare-dezvoltare, redusă drastic, să revină la 2 miliarde de euro, iar Coaliția de Guvernare să-și respecte cu strictețe angajamentele din Programul de Guvernare, încălcate până acum. Acestea sunt cele două cereri formulate la adresa autorităților române printr-o petiție online lansată la începutul acestei săptămâni și semnată până acum de peste 1.300 de cercetători, profesori și susținători din societatea civilă.

Semnatarii cer, totodată, Comisiei Europene să condiționeze aprobarea PNRR prin respectarea de către România a recomandărilor Comisiei de a dirija o parte însemnată fin fonduri către cercetare, dezvoltare și inovare.

  • Petiția numită “Apelul cercetătorilor români pentru creșterea finanțării și pentru reforma de fond a cercetării științifice din România” poate fi accesată aici. Ea a fost inițiată de un grup de cunoscuți oameni de știință, cercetători și profesori – Prof. Dr. Ștefan Eugen Szedlacsek; Acad. Marius Andruh; Prof. Dr. Daniel David; Dr. Vlad Manea; Conf. Dr. Lucian Pârvulescu; Conf. Dr. Ioana Podina – și lansată pe 16 mai a.c..

Apelul arată că Guvernul nu a respectat, până acum, promisiunile de creștere a finanțării pentru acest domeniu, asumate prin Programul de Guvernare, iar în cazul PNRR alocările inițiale au scăzut de 10 ori.

Textul integral al petiției:

“Apelul cercetătorilor români pentru creșterea finanțării și pentru reforma de fond a cercetării științifice din România

Subfinanțarea cronică a cercetării științifice și lipsa reformelor de fond ale sistemului de cercetare din România au devenit un fapt binecunoscut și larg recunoscut, atât de comunitatea științifică din țară dar și de autoritățile din țară și din Uniunea Europeană. Poziționarea României pe ultimele locuri printre țările UE în privința investițiilor în Cercetare și Dezvoltare și Inovare (CDI), emigrarea masivă a cercetătorilor români în străinătate și criza financiară profundă a majorității unităților de cercetare sunt consecințele subfinanțării și a lipsei reformelor. Coaliția actuală de guvernare, în ciuda angajamentelor ferme de revigorare a cercetării din România precizate în Programul de Guvernare, continuă din păcate  subfinanțarea și evitarea/renunțarea la reformele de fond a sistemului de cercetare din țară. Astfel, deși în Programul de Guvernare sunt clar stipulate ca obiective “creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată)” în realitate pentru 2021 au fost alocate circa 0,18% din PIB, însemnând o alocare chiar mai mică decât în anul precedent.        

Citește și: Abandonul școlar a crescut la toate nivelurile de învățământ, din școala primară până la universitate. Ministerul Educației: Se pierde aproape un sfert dintr-o generație, în 8 ani de școală, în mediul rural

Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), lansat ca urmare a inițiativei UE de a stimula reformele esențiale și investițiile țărilor membre, a fost primit cu multe speranțe de către cercetătorii din România. Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării (MICD) a solicitat inițial, pe baza unui un plan detaliat de reforme și investiții în cercetare și inovare, suma de 2 miliarde € pentru reforma sistemului de cercetare. Cu toate acestea, prin ședința de Guvern din 7 aprilie 2021 suma solicitată a fost re

dusă drastic la doar 510 milioane €. Mai mult, din declarațiile de presă de ultimă oră ale D-lui Ministru al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Cristian Ghinea, am aflat cu stupoare că fondurile alocate MICD din PNRR pentru reformă și investiții în sistemul de cercetare au fost reduse și mai mult, la cca 200-250 milioane € din totalul de 29,2 miliarde €. Considerăm că această reducere de aproape 10 ori a sumei solicitate inițial cât și nerespectarea angajamentelor din Programul de Guvernare reprezintă o sfidare la adresa comunității științifice din România și o desconsiderare a activității de CDI și a rolului important pe care poate s-o îndeplinească în redresarea economică a țării.

În spiritul celor mai sus menționate, semnatarii prezentului Apel solicită intervenția  Președintelui Klaus Werner Iohannis, a Parlamentului României și a Guvernului  României în vederea luării de urgență a următoarelor măsuri:

1.         Alocarea din PNRR a 2 miliarde € din totalul de 29,2 miliarde (circa 6%), pentru reforma de fond și redresarea activității de Cercetare-Dezvoltare și Inovare din România;

2.         Respectarea cu strictețe de către Coaliția de Guvernare a angajamentelor luate în cadrul Programului de Guvernare în ceea ce privește creșterea substanțială a investițiilor bugetare pentru CDI în Romania și demararea reformelor de fond a întregului sistem de cercetare.

Solicităm de asemenea Comisiei Europene, condiționarea aprobării PNRR prin respectarea de către România a recomandărilor Comisiei de a dirija o parte însemnată din acesta către reforma sistemului de CDI.

Prof. Dr. Ștefan Eugen Szedlacsek; Acad. Marius Andruh; Prof. Dr. Daniel David; Dr. Vlad Manea; Conf. Dr. Lucian Pârvulescu; Conf. Dr. Ioana Podina“.

Vezi petiția online

Foto: Pexels.com


3 comments
  1. Premierul Citu declara recent ca in 10 ani in cercetarea romaneasca s-au dus 60 miliarde euro care nu au produs nimic cu impact in tara si strainatate: https://www.edupedu.ro/premierul-citu-pe-ce-s-au-dus-60-de-miliarde-de-euro-in-educatie-in-ultimii-10-ani/
    La care se mai adauga sutele de milioane de euro acordate anul trecut de la guvern pentru cercetarea romaneasca in gasirea de solutii inovative la pandemia de Covid-19 (vaccinuri, medicamente, tratamente). Cine a luat banii, ca solutiile inovative, vaccinurile vin din strainatate.
    Americanii au avut nevoie de 2,5 miliarde dolari pentru a trimite recent roverul Perseverance pe Marte; citi roboti s-ar fi putut trimite in sistemul Solar de Romania cu 60 miliarde Euro? Inainte de a cere alte miliarde de euro din PNRR, petitionerii de mai sus, ar trebui sa faca plangeri la DNA si DIICOT pentru recuperarea jafului de 60 miliarde de euro, daca nu cumva sunt chiar ei membrii ai acestor carteluri.

  2. Nuuu, domnu Gogu, banii astia nu merg nici la Ad Astra si nici la UBB Cluj.
    PNRR ca definitie reprezinta reforma și investiția in general. Acesta ar trebui să aducă României perspectiva modernizării și a schimbărilor la nivelul societăţii civile, a mediului de afaceri, dar și a sectorului public, potrivit Ministerului Investițiilor şi Proiectelor Europene.

    Dar incurcate sunt caile banilor! Cine stie cum vor fi cheltuiti acesti bani pana la urma…!

  3. sa revina la 2 miliarde de euro si sa va dea voua toti banii la Ad-astra si UBB Cluj…daca se poate, nu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Așteptările mediului universitar european de la viitorul comisar român responsabil cu Educația, Roxana Mînzatu: „să demonstreze că înțelege cu adevărat că învățământul superior înseamnă mai mult decât predarea unor competențe” / Nemulțumiri față de separarea cercetării de educație, în noua formulă a Comisiei

Separarea cercetării de educație în două portofolii separate, în cadrul viitoarei Comisii Europene, a trezit nemulțumire în rândul responsabililor din mediul universitar european, care apreciază că Roxana Mînzatu, propusă să…
Vezi articolul