Peste o treime dintre profesorii de educație socială ar aprecia conducători nedemocratici – procent „îngrijorător”, chiar dacă este mai mic decât în cazul altor profesori sau al populației – studiu despre Educația civică în România

Ponderea profesorilor de educație socială care susțin alternative nedemocratice este mai mică decât cea înregistrată în cazul celorlalți profesori și decât în populația generală, dar, chiar și așa, mai bine o treime dintre profesorii de educație socială cred că România ar beneficia de înlocuirea mecanismelor democratice cu un conducător nedemocratic. Iar sprijinul pentru forme de conducere nedemocratice este mai extins în rândul profesorilor mai tineri, potrivit unui studiu despre educația civică în România, publicat de un grup de cercetători din cadrul Universității Babeș-Bolyai. 

Iar această tendință se face simțită în condițiile în care nivelul de încredere socială, predictor important pentru comportamentele pro-democratice, este mai ridicat în rândul profesorilor de educație socială, arată același studiu.

• Studiul „Educația civică în România”, realizat de cercetătorii în științe politice / științe ale educației Gabriel Bădescu, Daniela Angi, Adrian Costache și Oana Negru-Subțirică (Universitatea Babeș-Bolyai) și pus la dispoziția Edupedu.ro, are drept obiectiv să ofere o „imagine cuprinzătoare și detaliată asupra modului în care este realizată educația pentru democrație în școlile din România. El se bazează, între altele, pe interviuri cu profesori și experți și pe un sondaj realizat în rândul a 940 de profesori care predau educație socială.

Pe de o parte, cercetarea citată arată că „Școala este unul dintre vectorii posibili ai emancipării individuale și progresului social, având și rolul de a face ca egalitatea drepturilor cetățenilor să fie efectivă.(…)  Datoria școlii este de a-i înzestra pe elevi cu mijloacele să schimbe lumea în care trăiesc”.

Pe de altă parte, cum se întâmplă acest lucru, din practica profesorilor de educație socială, reiese din concluziile aceluiași studiu, care indică faptul că aceste cadre didactice susțin în proporție considerabilă „alternative democratice”, chiar dacă în mai mică măsură decât ceilalți profesori sau decât populația generală:

• „Proporțiile celor ce susțin alternative nedemocratice sunt mai reduse în rândul profesorilor de ES decât în rândul celorlalți profesori și decât în populația generală. Este însă îngrijorător că dintre profesorii de ES, mai mult e o treime sunt de părere că România ar beneficia de scenariul în care mecanismele democratice ar fi înlocuite printr-un conducător nedemocratic. Mai mult, respondenții cu opinii ce reflectă sprijinul pentru forme de conducere nedemocratice tind să fie, în medie, mai tineri decât cei ce resping alternativele nedemocratice”.

Ce spun concluziile studiului despre încrederea socială în rândul acestor profesori:

• „Nivelul de încredere socială este mai ridicat în rândul profesorilor de ES decât în rândul populației generale. Este un fapt pozitiv, întrucât încrederea socială este un predictor important pentru atitudini și comportamente pro-democratice.”

Studiul notează și un dezechilibru în ceea ce privește prezența profesorilor în rural și urban, mai pronunțată în cazul profesorilor de educație socială, în favoarea ruralului. Astfel, potrivit cercetării, „aproape jumătate dintre elevii de gimnaziu din România locuiesc în rural (42%), în timp ce numărul profesorilor de gimnaziu care predau în rural este mai mare decât al profesorilor care predau în urban, reprezentând 55,8% din total. În cazul profesorilor care au educația socială drept disciplină principală, diferența în funcție de tipul de localitate este și mai ridicată: aproape două treimi dintre aceștia sunt în rural”.

Pe de altă parte, același document notează că problema lipsei de calificare e mai acută în cazul profesorilor de educație socială, pentru care aceasta este disciplina principală, decât pentru resul profesorilor.

Iar cadrele didactice la care se referă studiul invocă dificultăți de predare:

• „Pe primele două locuri sunt problemele de familiaritate cu temele predate și respectiv de menținere a disciplinei în timpul orelor. Profesorii care predau doar ocazional discipline de Educație socială tind să se confrunte mai mult cu dificultăți legate de conținutul materiei, alegerea metodelor de predare și a activităților, precum și de managementul clasei.”

Și mai puțin de jumătate dintre participanții la sondaj spun că au participat la programe de formare profesională relevante în ultimii trei ani. Iar peste trei sferturi resimt nevoia de formare pentru educația elevilor cu nevoi speciale.

Recomandări – formare inițială și continuă, programă școlară, reformă instituțională

Autorii studiului propun și o serie de recomandări, așa încât „declinul culturii civice în rândul tinerilor din România” să fie „combătut atât prin creșterea calității cursurilor existente cât și prin extinderea ofertei de cursuri obligatorii de educație socială în ultimele clase de liceu și la nivel universitar”.

Printre recomandări:

• „Este necesară revizuirea ofertei de cursuri pentru viitorii profesori pentru a dezvolta deprinderi și atitudini civice, pentru a contribui mai mult la dezvoltarea unor practici și convingeri legate de predare care au în centru elevul și caracteristicile sale unice de dezvoltare și învățare.”
• „Recomandăm includerea, atât în pregătirea inițială a profesorilor, cât și în pregătirea pe parcurs, a unui modul de formare care să adreseze în mod explicit aspecte legate de educația în medii caracterizate de diversitate etnică și socio-economică.”
• „Recomandăm includerea în pregătirea profesorilor și, mai ales a directorilor de școli, a unor aspecte care vizează dezvoltarea abilităților lor de colaborare, precum și a cunoștințelor de predare pentru formarea abilităților de colaborare în rândul elevilor.”
• „Schimbările ar trebui să includă nu doar curriculum-ul propriu-zis, ci şi modul în care materia este predată, natura climatului din școli și universități.”
• „Este necesară creșterea participării profesorilor la cursuri de pregătire relevante pentru predarea ES.” 
• „Recomandăm crearea de resurse video de calitate care să poată fi folosite ca ilustrație sau bază pentru discuții, studii de caz, secvențe de învățare prin descoperire și problematizare și distribuirea lor gratuită profesorilor prin intermediul YouTube”.
• „Programa școlară ar trebui să cuprindă recomandări metodologice mai clare, iar reducerea numărului de conținuturi prevăzute de aceasta este una dintre schimbările care ar putea veni în sprijinul profesorilor de educație socială.”
• „Instituția cercului metodic ar trebui reformată. Activitățile de pregătire ar trebui să fie realizate de experți în didactica disciplinelor din aria curriculară care au cunoștințe temeinice de cercetare științifică și sunt în temă cu ultimele dezvoltări din sfera predării disciplinelor lor.”
• „Ar fi important ca orele de ES să fie ținute pe cât posibil de profesori titulari și, deci, ca ele să fie grupate și scoase la concurs în acest fel, mai degrabă decât răsfirate și introduse în completarea altor norme.”
• „Recomandăm creșterea numărului de posturi de profesori care au educația socială ca disciplină de bază.”
• „Este necesară realizarea de studii prin care să fie evaluat impactul intervențiilor asupra predării educației sociale în școlile din România.”

Photo © Yuri Arcurs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.