Eurostat: Peste o jumătate de milion de români cu studii superioare trăiau în altă țară din UE în 2017, număr dublu față de 2008. Fenomenul brain-drain contracarat cu două inițiative locale

În 2017, în Uniunea Europeană au fost aproape 17 milioane de migranți, din care aproape o treime (32%) aveau vârste cuprinse între 15 și 34 de ani. Majoritatea lor s-au îndreptat spre Germania și Marea Britanie. Topul țărilor de origine, din care au plecat acești oameni, este condus de România, urmată de Polonia, Italia și Portugalia, potrivit studiului „Abordarea exodului de creiere: dimensiunea la nivel local și regional”, publicat de Comitetul European al Regiunilor (CoR).

Un sfert (25%) migranții în vârstă de muncă, între 15 și 64 de ani, aveau studii superioare (nivelurile 5-8 în clasificarea ISCED11). În cifre exacte, asta înseamnă 4,2 milioane de persoane. Aceste persoane foarte educate au ajuns mai ales în zonele urbane dezvoltate din nordul Uniunii Europene, din țări precum Suedia, Irlanda Estonia, Danemarca, precum și mai multe regiuni din Marea Britanie. De asemenea aceștia se bucură și de rate foarte mari de angajare acolo unde se duc.

Proporția emigranților înalt calificați a crescut în mod constant în perioada 2014-2017, iar cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrare în Ungaria (+51%), Croația (+46%) și Slovacia (+41%). În termeni nominali, cei mai mulți emigranți cu un nivel de educație superior proveneau, în 2017, din Polonia (576.300 de persoane), din Germania (472.700 de persoane) și din România (467.500), scrie raportul citat. Însă cifrele la zi ale Eurostat, arată că în 2017 erau 521.800 de români cu studii superioare, născuți în România, care locuiau în altă țară a Uniunii.

Potrivit datelor Eurostat, față de 2008, numărul românilor cu facultate, doctorat sau masterat care locuiesc în alt stat decât cel în care s-au născut era cu 144% mai mare în 2017.

Numărul absolvenților români de liceu și școală profesională care locuiau în 2017 într-o altă țară din UE cu excepția României, a crescut de la 806 mii de persoane în 2008, până la 1.437.000 de persoane, adică o majorare de 78,18%.

Fenomenul brain-drain

Cei cu un nivel de educație primar și gimnaziu marchează si ei aproape o dublare a numărului. Vorbim despre  933.300 de români în 2017, adică o creștere de 90,2%.

Doar două inițiative la nivel local și regional, din România, sunt date ca exemplu pentru că vin să contracareze fenomenul de ”brain drain”, încercând să-l inverseze în ”brain-gain”. Este vorba despre programul Primăriei Cluj-Napoca, ”Premiul tânărului cercetător în știință și inginerie”. În descrierea raportului CoR, premiul respectiv răsplătește cercetătorii tineri, talentați, cu granturi în bani și, indirect, semnalează potențialul lor de inovație business-urilor locale. Programul a început în 2015 și este continuat an de an. Pot concura pentru premiu tineri cu vârsta de sub 35 de ani. s

În primul an al Programului au fost primite 60 de aplicații, premiile anuale au fost pentru primii 3 clasați, iar până acum 12 cercetători tineri au fost premiați cu echivalentul a 12.000 de dolari în total (1.500$ locul 1, 1.000$ – locul 2, 500$ – locul 3), potrivit sursei citate.

Al doilea program românesc de descurajare a migrației creierelor, dat ca exemplu, s-a derulat de către Consiliul Județean Harghita din 2016 până în 2017. Instituția a fost parteneră într-un proiect cofinanțat de Programul Europa pentru Cetățeni, sub numele ”Dezbatere asupra celor patru libertăți ale Uniunii Europene”. Cum nu era cazul să popularizeze și mai tare ”beneficiile” libertății de mișcare și cele de pe piața unică a muncii, în condițiile în care județul deja se confrunta cu emigrație puternică, Consiliul ar fi decis să concentreze dezbaterea asupra tinerilor și antreprenoriatului.  Discuțiile s-au purtat prin sondaje online, expoziții, competiții, flash-mob-uri, librării, dar și o zi a celor patu libertăți, sărbătorită în mai 2017 în Miercurea Ciuc. La eveniment au fost invitați antreprenori locali, tineri, care și-au prezentat afacerile publicului, precum și beneficiile aduse de acestea. În plus, le-au arătat curioșilor și ce avantaje au din faptul că fac comerț sau au servicii pe tot cuprinsum Uniunii. Acești antreprenori s-au născut în județul Harghita, au plecat să studieze în diferite universități din Vestul Europei și au decis să reină în județul natal și să înceapă afaceri în IT, având în marea majoritate a lor clienți străini, 95% dintre ei din țări europene.

Photo by Tommaso Pecchioli on Unsplash