Invazia militară a Rusiei în Ucraina a forțat până acum peste 7,2 milioane de cetățeni ucraineni să-și părăsească locuințele și să plece din țara lor, conform celor mai recente date ale UNCHR. Dintre ei, 4 milioane au aplicat pentru schemele de protecție temporară din statele gazdă. În România sunt înregistrați de Inspectoratul General pentru Imigrări 82.647 de ucraineni. Peste 45% dintre ei sunt copii.
Familiile refugiate în România, mai ales cele care au copii, au nevoie de ajutor. Au nevoie de adăpost, de informații corecte și actualizate pentru accesul la educație și la locuri de muncă. Au nevoie de o șansă reală.
- EduCare este un proiect Edupedu.ro în parteneriat cu Fundația Bosch România care asigură informații și date corecte din domeniul educației, date obținute din surse oficiale, verificate și mai ales utile. Acest hub informațional educațional pentru sprijinul refugiaților va cuprinde și informații despre activitățile sau inițiativele organizațiilor sau entităților care se adresează acestora. Vocea comunității se va face și ea auzită, pentru că interacțiunea cu refugiații ucraineni trebuie să fie reală și firească.
Câți copii au nevoie de sprijin
Este vorba despre 39.434 de copii. De la începutul crizei umanitare, 4.278 de copii aflați în grija serviciilor sociale din Ucraina au fost identificați în România, dintre care 210 de copii sunt în prezent, încadrați în sistemul de protecţie specială din România, conform Autorității Naționale pentru Protecția Copilului.
Dintre copiii care au cerut protecția temporară a statului român, cei mai mulți sunt de vârstă preșcolară și în învățământul primar – peste 11.000, urmează grupa de vârstă corespondentă gimnaziului, adică claselor V-VIII cu peste 3.500 de copii și sunt înregistrați și peste 2.400 de liceeni, potrivit datelor oferite Edupedu.ro de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
- 0-5 ani 5.748
- 6-10 ani 5.770
- 11-14 ani 3.581
- 15-18 ani 2.446
- 19-22 ani 1.338
Statutul de protecție temporară oferă persoanelor strămutate din Ucraina acces gratuit la servicii de sănătate, servicii sociale, cazare, transport intern și o sumă forfetară pentru asigurarea strictului necesar.
Trebuie spus, însă, că aceste date nu reflectă numărul de persoane care s-au înregistrat pentru protecție temporară, dar cărora nu li s-a acordat încă acest statut, sau numărul de persoane care nu s-au înregistrat deloc pentru protecție temporară. Prin urmare, este posibil ca datele să nu surprindă toți oamenii care au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse. Asta înseamnă că și mai mulți copiii sunt, potențial, în această situație în care trebuie să își continue învățarea și să-și cultive educația în condițiile în care și-au părăsit casele, o parte din familie, colegii, profesorii și învățătorii, școlile și tot universul lor de până acum.
O parte dintre acești copii au ajuns în școlile din România. Ministerul Educației are date centralizate care arată că la o săptămână de la debutul școlii sunt 4.031 de copii înscriși ca audienți, doar 10% din numărul total de copii ucraineni înregistrați în România. Dintre ei, 1.255 sunt preșcolari și 2.776 sunt elevi. Procedura prin care părinții își pot înscrie copiii la o școală sau o grădiniță din România poate fi accesată în detaliu aici.
Ceilalți 9 din 10 copii aflați pe teritoriul României sunt, cel mai probabil, în legătură cu școlile și profesorii lor din Ucraina, continuă procesul de educație online pe platforma lansată de autoritățile de la Kiev. Cele mai importante informații de la Ministerul Educației, din Ucraina, pentru elevi și studenți pot fi accesate aici.
La începutul perioadei de criză au fost asigurate serviciile de urgență, mai ales prin implicarea organizațiilor umanitare. Când copiii refugiați încep școala într-un loc nou, abia atunci începe adevărata muncă pentru autorități și pentru instituțiile care vor să-i susțină: ei trebuie să se adapteze la diferite așteptări academice, să învețe o nouă limbă, să creeze o identitate socială care să încorporeze atât mediul lor, cât și țara de reședință adoptată, potrivit celor mai noi ghiduri venite de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Aceasta atrage atenția, pe baza experiențelor internaționale anterioare că dificultățile refugiaților sunt amplificate atunci când aceștia sunt segregați în zone sărace cu școli defavorizate.
Pentru România, ca pentru majoritatea vecinilor Ucrainei, aceasta este prima dată când se confruntă cu un val de refugiați de această amploare. Acest lucru face dificilă găsirea de răspunsuri coerente pe baza experienței. Este un moment în care trebuie să mergem spre alte țări, unele cu mai multă experiență, spre alte organizații și entități care au mai trecut cu succes prin astfel de situații. Ori asta poate face o diferență între reușită și eșec.
Care sunt nevoile familiilor refugiate
Din luna mai 2022 până la finalul lunii august 2022 Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați – UNHCR – a colectat date într-un sondaj la care au participat 23.054 de cetățeni ucraineni. În România au fost 2.773 de răspunsuri, 12% din totalul participanților. 86% dintre respondenți au fost femei, iar 80% se separaseră de unul sau mai mulți membri ai familiei lor. Refugiații care au participat la sondaj provin mai ales din Odeska, Kharkivska și Kiev. 17% dintre respondenți au fost mai întâi strămutați în Ucraina, după care au fost forțați de război să părăsească țara. Cât despre documentele pe care le dețin, 25% nu aveau un pașaport biometric internațional.
Nivelul de educație al refugiaților participanți la acest sondaj are următoarea structură: studii superioare 47%, studii vocaționale 27%, studii liceale 21%. Înainte de a părăsi țara lor, 73% dintre cei care s-au refugiat în alt stat, printre care și România, și care au răspuns acestui demers, erau angajați. Doar 12% erau pensionari, iar 8% casnice. Domeniul în care lucrau cele mai multe persoane era Educație (12%) și Comerț (12%), urmate de Sănătate (6%), HoReCa(4%), Construcții (4%), Industria minieră (3%), Cosmetică (3%), Servicii sociale (3%), Administrație publică (3%).
Doi din trei refugiați (63%) au spus că intenționează să rămână în țara gazdă actuală în viitorul apropiat. Motivele lor sunt siguranța, legăturile de familie și angajarea. Doar 13% raportează că intenționează să se întoarcă în Ucraina în viitorul apropiat, dar două treimi dintre aceștia nu sunt siguri când anume vor face acest lucru.
Așa că este esențial ca nevoile acestor familii să fie asigurate și una dintre cele mai mari este nevoia de acces ușor la informații esențiale. Același sondaj arată că cea mai mare necesitate este pentru găsirea sprijinului financiar (58%), urmată de cea a găsirii unui loc de muncă (39%), a îngrijirii medicale adecvate (32%), a clarificării statutului legal din țara respectivă (27%), a unei locuințe (26%) și a asigurării educației (21%).
Directorul Directoratului pentru Educație al OCDE, Andreas Schleicher, un reputat specialist în științele educației și cercetător, pune în lumină ce poate însemna, concret, pentru un copil refugiat, o școală bună și profesori care să-i asculte și hrănească nevoile, dorințele și mai ales să-i descopere aptitudinile.
„În 1954, Statele Unite și-au deschis granițele pentru un refugiat din Siria. Fiul său, Steve Jobs, a devenit unul dintre cei mai creativi antreprenori din lume, revoluționând industriile de la computerele personale și filmele animate până la telefoanele mobile și publicațiile digitale. Totul a devenit posibil pentru că țara gazdă i-a oferit o școală și profesori care l-au ajutat să-și dezvolte potențialul,” scrie Schleicher.
Redacția
Rainer Ohliger and Raphaela Schweiger
Ramona Florea și Ștefan Lefter