Peste 4 mii de profesori fac meditații în România, oficial. Suma declarată la Fisc în 2018 depășește 7 milioane euro

2.591 de vizualizări
Foto: Freepik.com
Piața meditațiilor fiscalizate este cel mai dezvoltată în Transilvania, unde sunt cei mai mulți profesori care își declară veniturile din meditații, peste 1.200, dar cu toate acestea, cei mai mulți bani de persoană au fost declarați în București, câte 17 mii de lei pe an, potrivit datelor obținute de Edupedu.ro de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. În total în 2018 au fost 4.135 de persoane care au declarat la ANAF că fac meditații și că au obținut din această activitate suma totală de 35.325.388 de lei, adică 8.543 de lei pe an, de persoană.

În București au fost 415 persoane care au declarat la Fisc venituri din meditații. Iată clasamentul pe Direcții Regionale de Finanțe, după sumele declarate este următorul:

  1. DGRFP Cluj – Napoca – 7.713.917 – 1.201 persoane
  2. DGRFP București – 7.250.792 – 415 persoane
  3. DGRFP Brașov – 6.650.437 – 677 persoane
  4. DGRFP Ploiești – 4.405.497 – 610 persoane
  5. DGRFP Iași – 3.899.140 – 488 persoane
  6. DGRFP Craiova – 2.185.339 – 274 persoane
  7. DGRFP Galați – 1.771.632 – 283 persoane
  8. DGRFP Timișoara – 1.448.634 – 187 persoane

În total au fost declarate la ANAF venituri de 7,4 milioane de euro în 2018, din meditații.

4 din 10 elevi fac meditaţii plătite la materiile de şcoală, potrivit unui studiu Salvaţi Copiii din 2018, citat de știrileprotv.ro. La cele mai multe ore de meditaţii merg tinerii de la liceu, peste jumătate fac ore suplimentare, dar nici la gimnaziu nu e cu mult diferită situaţia.

Costurile plătite sunt de peste 1.000 de lei pentru elevii din clasele 1-4, cel mai mult cheltuie părinţii elevilor de gimnaziu, peste 2.000 de lei. Bugetul pentru meditaţii la liceu este de peste 150 de lei pe lună, în medie, potrivit sursei citate.

În 2010 piata meditatiilor se ridica la 300 milioane de euro anual,arata un studiu realizat de compania Daedalus Millward Brown, la aceeași sumă ajungea și un Raport al Comisiei Europene.

FOTO: freepik.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Proiect de lege de introducere a programului “Școală după școală” finanțat de stat în județele cu absenteism ridicat la Evaluarea Națională și BAC – inițiat de Raluca Turcan

Programul “Școala după școală” introdus de Ministerul Educației în școlile și județele unde absenteismul la Evaluarea Națională și Bacalaureat depășește 25% din numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar în…
Vezi articolul

Sondaj IRES: 46% dintre părinții elevilor de 12-18 ani susțin că sunt vaccinați împotriva COVID. 16% dintre elevi sunt imunizați, dar 70% dintre părinții copiilor nevaccinați vor școală în format fizic fără să-i vaccineze

70% dintre părinții copiilor care nu sunt vaccinați, cu vârste între 12 și 18 ani, din România, vor ca elevii să meargă fizic la școală, dar să nu îi vaccineze,…
Vezi articolul

Generația 2023. Peste 50 de mii de copii care au început clasa I acum 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, adică 24% din întreaga generație / Educația a avut 16 miniștri în acești 12 ani

Generația tinerilor care au terminat clasa a XII-a în 2023 a intrat în școală la un an după ce fusese adoptată actuala lege a Educației. Pentru că era proaspăt aprobată,…
Vezi articolul