Peste 4 mii de profesori fac meditații în România, oficial. Suma declarată la Fisc în 2018 depășește 7 milioane euro

2.600 de vizualizări
Foto: Freepik.com
Piața meditațiilor fiscalizate este cel mai dezvoltată în Transilvania, unde sunt cei mai mulți profesori care își declară veniturile din meditații, peste 1.200, dar cu toate acestea, cei mai mulți bani de persoană au fost declarați în București, câte 17 mii de lei pe an, potrivit datelor obținute de Edupedu.ro de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. În total în 2018 au fost 4.135 de persoane care au declarat la ANAF că fac meditații și că au obținut din această activitate suma totală de 35.325.388 de lei, adică 8.543 de lei pe an, de persoană.

În București au fost 415 persoane care au declarat la Fisc venituri din meditații. Iată clasamentul pe Direcții Regionale de Finanțe, după sumele declarate este următorul:

  1. DGRFP Cluj – Napoca – 7.713.917 – 1.201 persoane
  2. DGRFP București – 7.250.792 – 415 persoane
  3. DGRFP Brașov – 6.650.437 – 677 persoane
  4. DGRFP Ploiești – 4.405.497 – 610 persoane
  5. DGRFP Iași – 3.899.140 – 488 persoane
  6. DGRFP Craiova – 2.185.339 – 274 persoane
  7. DGRFP Galați – 1.771.632 – 283 persoane
  8. DGRFP Timișoara – 1.448.634 – 187 persoane

În total au fost declarate la ANAF venituri de 7,4 milioane de euro în 2018, din meditații.

4 din 10 elevi fac meditaţii plătite la materiile de şcoală, potrivit unui studiu Salvaţi Copiii din 2018, citat de știrileprotv.ro. La cele mai multe ore de meditaţii merg tinerii de la liceu, peste jumătate fac ore suplimentare, dar nici la gimnaziu nu e cu mult diferită situaţia.

Costurile plătite sunt de peste 1.000 de lei pentru elevii din clasele 1-4, cel mai mult cheltuie părinţii elevilor de gimnaziu, peste 2.000 de lei. Bugetul pentru meditaţii la liceu este de peste 150 de lei pe lună, în medie, potrivit sursei citate.

În 2010 piata meditatiilor se ridica la 300 milioane de euro anual,arata un studiu realizat de compania Daedalus Millward Brown, la aceeași sumă ajungea și un Raport al Comisiei Europene.

FOTO: freepik.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

”Părinții și profesorii mei au publicat informații despre mine pe internet fără să mă întrebe”. Fenomenul ”sharenting” și efectele lui pentru copiii de 9-17 ani – STUDIU

Aproape 3 din zece copii declară că părinții au publicat informații despre ei pe internet fără să îi întrebe în prealabil dacă sunt de acord cu acest lucru. 17% declară că profesorii au făcut…
Vezi articolul

40% dintre tinerii români ar dori să se mute în altă țară în următorii trei ani, iar aproape un sfert au planuri concrete în acest sens – raport Eurofound / România a avut cea mai mare rată de tineri NEET, din Uniunea Europeană, în 2022 – tineri de 15-29 de ani care nu sunt în sistemul de educație sau în cel de formare și nici nu lucrează

Pentru prima dată în istoria recentă, România a fost clasată pe primul loc la încă un indicator negativ în Uniunea Europeană: rata tinerilor NEET. Astfel 20% dintre tinerii cu vârsta…
Vezi articolul