Un grup de peste 150 de organizații guvernamentale solicită Minsiterului Educației dezbaterea publică a Proiectului de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Programului de Implementare a Proiectului “România Educată”. Ele arată, în apelul lor, că deși pe parcursul elaborării proiectului prezidențial s-au implicat în proces mai multe organizații neguvernamentale, “este imperios necesară dezbaterea documentului final”.
- Semnatarii solicitării menționează. și contextul intervenției lor: “deși încă în consultare, Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Programului de Implementare a Proiectului România Educată este în proces de avizare la Consiliul Economic și Social, existând, conform declarației publice a ministrului Sorin Câmpeanu, intenția de a fi votat marti, 14 septembrie 2021 în ședința de Guvern”.
Solicitarea de dezbatere publică este formulată de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), în numele a 44 de furnizori de servicii sociale, Federația Dizabnet în numele a 107 ONG-uri din domeniul dizabilității, Asociația Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO) și Asociația Funky Citizens – organizații civice și de drepturile omului.
Acestea afirmă, în apelul lor, că România Educată “conține o enumerare de obiective și măsuri strategice prea generale, fără indicatori de rezultat clar definiți și fără definirea responsabililor preciși pentru fiecare măsură în parte, ceea ce conduce la o listă de măsuri de tip ‘listă de dorințe’, cu grad de operaționalizare scăzut”. Organizațiile semnatare mai arată că documentul nu conține informații privind calendarul de implementare și bugetul necesar. În plus, ele apreciază că:
- E “extrem de îngrijorătoare și viziunea de a aloca finanțare exclusiv din fonduri europene pentru programele Școală după Școală și A doua Șansă”
- “sunt câteva situații în care proiectul are viziune limitată, cum ar fi faptul că la capitolul Digitalizare, la ”asigurarea accesului la internet pentru copiii din medii sociale vulnerabile”, este vizată în continuare doar implementarea ”unor proiecte pilot”, deși acest proces ar trebui să își propună în mod ferm ca, până în 2030, toți elevii să aibă acces efectiv la internet”
- “Nesatisfăcătoare sunt și măsurile de sprijin pentru creșterea participării copiilor cu dizabilități la educație”.
Comunicatul ONG-urilor:
“Solicităm dezbaterea publică a proiectului România Educată
153 de ONG-uri din domeniul social și al drepturilor omului solicită Ministerului Educației dezbaterea publică a Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Programului de Implementare a Proiectului ”România Educată”.
Organizațiile consideră că deși pe parcursul elaborării proiectului au participat mai multe organizații neguvernamentale, este imperios necesară dezbaterea documentului final, mai ales că prin proiectul ”România Educată” se dorește reformarea sistemului educațional național, cu implicații pe termen lung pentru generații de elevi și studenți, cadre didactice și specialiști din domeniu.
În opinia organizațiilor semnatare ale solicitării de dezbatere publică ce a fost expediată Ministerului Educației luni, 13 septembrie 2021, Proiectul ”România Educată” conține o enumerare de obiective și măsuri strategice prea generale, fără indicatori de rezultat clar definiți și fără definirea responsabililor preciși pentru fiecare măsură în parte, ceea ce conduce la o listă de măsuri de tip ”listă de dorințe”, cu grad de operaționalizare scăzut.
De asemenea, documentul supus consultării publice nu conține informații privind calendarul de implementare și bugetul necesar, aceste detalii fiind oportun a fi făcute publice.
ONG-urile consideră ca extrem de îngrijorătoare și viziunea de a aloca finanțare exclusiv din fonduri europene pentru programele Școală după Școală și A doua Șansă, extrem de necesare pentru grupurile vulnerabile.
Semnatarii solicitării apreciază că sunt câteva situații în care proiectul are viziune limitată, cum ar fi faptul că la capitolul Digitalizare, la ”asigurarea accesului la internet pentru copiii din medii sociale vulnerabile”, este vizată în continuare doar implementarea ”unor proiecte pilot”, deși acest proces ar trebui să își propună în mod ferm ca, până în 2030, toți elevii să aibă acces efectiv la internet.
Nesatisfăcătoare sunt și măsurile de sprijin pentru creșterea participării copiilor cu dizabilități la educație, fiind extreme de reduse și neadaptate urgenței de a spori gradul de acces al acestor copii la școlile de masă.
Deși încă în consultare, Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Programului de Implementare a Proiectului România Educată este în proces de avizare la Consiliul Economic și Social, existând, conform declarației publice a ministrului Sorin Câmpeanu, intenția de a fi votat marti, 14 septembrie 2021 în ședința de Guvern. Proiectul de HG în forma actuală a fost avizat de toate ministerele la solicitarea Ministerului Educației, care însă a prezentat un document ce nu este finalizat, atât timp cât este încă în consultare publică până pe 9.10.2021, conform http://e-consultare.gov.ro/w/proiect-de-hotarare-de-guvern-pentru-aprobarea-programului-de-implementare-a-proiectului-romania-educata/.
Ministerul Educației încalcă astfel alineatul 8 al art. 7 al Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, care stipulează clar că avizarea se face doar după finalizarea consultării publice: ”Proiectul de act normativ se transmite spre analiză și avizare autorităților publice interesate numai după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate potrivit alin. (4)”.
Solicitanții dezbaterii speră că Ministerul Educației va reintra în legalitate și va retrage Proiectul de HG pentru aprobarea Programului de Implementare a Proiectului România Educată de pe parcursul de avizare, va organiza dezbatere publică în conformitate cu Legea 52/2003, va evalua propunerile primite și abia apoi va reintroduce în procesul de avizare documentul rezultat. În caz contrar, HG pentru aprobarea Programului de Implementare a Proiectului România Educată ar putea fi atacată în contencios.
Solicitarea de dezbatere publică este formulată de FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – în numele a 44 de furnizori de servicii sociale, Federația Dizabnet în numele a 107 de ONG-uri active în domeniul dizabilității, Asociația Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO) și Asociația Funcky Citizens – organizații civice și de Drepturile Omului.”