Spun iarăși răspicat dintru început: După reacția promptă a greviștilor din învățământ la binecunoscutele A sta strâmb și a judeca drept, Capul plecat sabia nu-l taie sau Stai în banca ta! a venit vremea să ne aducem aminte de A te culca pe-o ureche, în cazul nostru, pe-o ureche a recentei greve generale din învățământul românesc.
Pentru că, se poate observa deja cu ochiul liber, cu excepția unor știri fugitive de tipul ”Premierul Ciolacu are consultări cu sindicatele din Educație, vineri la ora 14:00, în a doua zi de mandat” sau ”Miniştrii Educaţiei, Muncii şi Finanţelor se vor întâlni din nou, marţi (20 iunie, n.n.), cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământ pentru a discuta aplicat cu privire la grila salarizării din Educaţie care urmează să se regăsească în noua Lege a salarizării unitare…”, potrivit G4 Media.ro (care citează Agerpres), febra examenelor naționale în desfășurare acoperă acum ecourile grevei și promisiunile ei (împlinite în accepțiunea liderilor sindicali !) cu un început de uitare.
În fapt, nici nu ar trebui să vorbim despre ”promisiuni împlinite” (majorarea salarială și includerea în ordonanța de urgență a principiului ca salariul debutantului să fie egal cu salariul mediu brut pe economie în noua grilă de salarizare), pentru că ele, chiar dacă vor fi puse întocmai în practică, sunt, în realitate, nesemnificative. Nesemnificative în sensul că ”împlinirea” acestora nu rezolvă integral nici măcar o problemă (salarizarea) din nenumăratele probleme grele ale învățământului românesc. Plus că salarizarea ”decentă” în învățământul românesc la nivel de debutant ar urma să fie raportată incorect la salariul mediu brut pe economie, adică la o anumită sumă brută, Învățământul/Educația neavând de-a face în esența lor nici cu nivelul mediu, nici cu brutul, raportarea trebuind făcută la încadrarea corectă în grila generală de salarizare și la coeficienții reprezentativi pentru această profesie și pentru acest domeniu de activitate considerat și asumat legal ca prioritate națională. Coeficienți care, în actuala grilă, sunt apropiați de coeficienții de remunerare în profesii slab calificate sau chiar necalificate. Vă reamintesc ce scriam în precedenta mea intervenție pe Edupedu (dovadă de netăgăduit): coeficient de salarizare astăzi de maximum 2,61 pentru un profesor de liceu (din totalul de 14 coeficienți ai grilei, de la 1 la 14) și de maximum 4,75 pentru un profesor universitar!?
Acești coeficienți nu numai că sunt derizorii, dar sunt deopotrivă jignitori și descalificanți pentru categoria profesională a cadrelor didactice. Reiterez, într-o evaluare ca la școală, adică cu note de la 1 la 10, în baza acestor coeficienți, nota atribuită profesorilor ca valoare a muncii lor de statul român este acum de 1,86. Adică, cu rotunjire, nota doi. Și de aici, o problemă de calcul elementar și de bun-simț, cum poți să-i ceri unei categorii profesionale pe care o evaluezi cu maximum nota 2 să presteze în realitate o activitate profesională și socială cât mai apropiată de nota 10?!
Spun încă o dată și ar trebui să scandăm cu toții aceste cuvinte până când ele vor fi auzite și asumate de către decidenții politici: Dacă vrem școală de nota 10, este nevoie ca cei mai buni dintre tinerii noștri (absolvenții de nota 10) să fie motivați spre a se îndrepta spre această profesie, spre cariera didactică. Și, ca acest lucru să fie posibil, coeficientul de salarizare în învățământul românesc trebuie să înceapă, pe grila-standard actuală, de la 10 din 14 și nu de la 1,2 până la maximum 2,61 cum se întâmplă acum. Adică, pentru a mă exprima foarte clar, imaginea aceasta rușinoasă în care, pe un podium al importanței muncii și al salarizării bugetare în România cu 14 trepte (treapta a 14-a fiind cea mai înaltă și cea mai bine plătită), cu învățământul înghesuit între treptele 1 și 3 ale podiumului, trebuie ștearsă pentru totdeauna și uitată de urgență. Pentru că, altfel, riscăm să așezăm pe aceleași locuri derizorii și viitorul țării noastre.
Insist pe nevoia unei negocieri corecte a coeficienților de salarizare în Învățămînt/Educație, conștient fiind că sunt multe alte boli cronice ale învățământului românesc ce trebuie vindecate de urgență (boli despre care voi vorbi aplicat în articolele următoare), pentru că, dacă declarațiile decidenților politici și ale noului Guvern Ciolacu sunt corecte, în următoarele două săptămâni această nouă grilă ar trebui finalizată. Numai că, și aici sunt convins că sunteți de acord cu mine, sunt slabe speranțe, în ciuda disponibilității declarate a noului Guvern, ca actualii reprezentanți ai sindicatelor din învățământ, ineficienți 30 de ani și salarizați în regim apropiat de cel special, să riște să-și pună în joc mandatul reprezentativității lor pentru realizarea acestui deziderat.
Reiau, scriind cu aldine, dacă în viitoarea grilă de salarizare a bugetarilor profesia didactică nu va fi încadrată cu coeficienți de la 10 în sus (dintr-un total de 14) sau de la 7 în sus (dintr-un total de 10), recenta greva generală din învățământ a fost zadarnică, făcând loc suspiciunii că încrederea și speranțele cadrelor didactice participante sau simpatizante ale grevei în reprezentativitatea și onestitatea ”liderilor” sindicali au fost trădate.
Negocierile din zilele viitoare pe noua grilă de salarizare sunt și un bun și necesar moment de valorificare a analizei lucide a ceea ce s-a dorit și s-a realizat prin recenta grevă generală. Și, mai ales, de recunoscut că, dacă rezultatele nu se văd în reașezarea corectă a Învățământului/ Educației în noua grilă de salarizare bugetară, greva a fost și este un mare eșec. Situație în care ar trebui să încetăm să mai punem mereu vina pe alții (politicieni, guverne, președinte etc., care, desigur, au partea lor de responsabilitate!) și să ne uităm mai întâi foarte atenți și cu grijă în ”grădina” noastră și la cine ne reprezintă!
Altfel, cu sau fără greve, în timp ce în alte țări profesorii și cercetătorii discută cu interes și pasiune despre designul inteligent nonaleatoriu în Educație, valorificând pedagogic și psihologic consecințele deja celebrului Efect Flynn, noi vom rămâne prizonierii sindromului nivelului de referință în scădere perpetuă, procrastinați și blocați în metainducția pesimistă a eternei noastre lamentări mioritice.
C.I.
Virgil Iordache
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
23 comments
Facem greva la inceput de an . Sa intre si suplinitorii in sistem fiindca altfel indeplinim visul useristilor de a desfiinta CNU ul . Si profesori sunt prea putini . Sa scoatem serviciul pe scoala sa stea bodyguarzii cu elementele recalcitrante care si impart pumni asa cum au vazut pe acasa sau din cliaca din care provin ori care se drogheaza in veceuri . Sa se mai scoata din mizeriile alea de documente care se fac la fiecare inceput de an si care pot fi simplificate radical noi putand sa ne ocupam de ore in acest fel nu facand printuri peste printuri ..daca tot s a digitalizat de ce mai trebuie irosita hartia pe documente inutile pe care le putem pastra in foldere in calculatoare ?se poate semna si acolo se poate parafa si acolo .. eu nu mai cumpar din banii mei nici un top de hartie nici o carioca nimic . Sa mi dea scoala . Nu am telefon nu am laptop nu am hartie nu am imprimanta nu am cartus si ei vor sa iau astea pe banii mei ? Nu . Nu s obligata sa mi dau jumatate de salariu lunar pe birotica .
Tot SALARII SALARII SALARII!
Niste coeficienti de performanta putem sa propunem?
Spre exemplu, nu cred ca un coeficient de performanta sunt notele de BAC, deoarece mai ales pentru colegiile naționale, sunt mai degrabă un coeficient de performanta pentru părinți, și in final ajungem unde suntem astăzi: ii credem nu știu ce performeri și înființăm așa numitele clase de excelenta printr-un examen suplimentar (mai alergam un pic copii, dar nu le dam nimic in schimb, fără sa ne întrebăm: de ce copii de la CN SF Sala București, clasa mate-info bilingv, unde in clasa a 9-a s-a intrat cu 9,96, au nevoie de meditații pentru BAC. Adică ce fel de filtrare suplimentară ar avea nevoie acest colegiu, ca sa facă ceva la clasa?).
Un criteriu de performanta ar fi: scoli cu rotire constanta a profesorilor, la fiecare final de modul profesorii se schimba, exact ca la British Council, Cambridge university (hai sa copiem și noi pe cei mai destepti), și pe teste standard, școală performanta este cea care începe cu copii de 5 și ii aduce ușor ușor către 6 și 7, începe cu copii de 6 și ii duce către 7 și 8, începe cu copii de 7 și ii duce către 8 și 9. Sa terminam cu paradigma in care trăim, toți sunt de 8, 9 sau 10, și astăzi ne trezim ca am pierdut 9% din copii între începutul clasei a 8 și finalul clasei a 8, nici măcar nu știm ce s-a intimplat cu ei, dar la noi totul e perfect.
Este doar un început de la un novice ce sunt, dar haideți sa discutam și altceva decit salarii salarii salarii!!
Aștept comentarii pentru alte criterii de performanta!
Profesorii nu au vrut sa puna capat grevei, din nou s-a dovedit ca liderii de sindicat sunt mana in mana cu politicienii prin oprirea grevei.
Ignoranța, naște și ea un fel de monstruleți! Mai mici li cu mai puțină minte!
Îți doresc ca progeniturile tale să fie educate de un lucrător la IKEA, tot s-a vorbit de ăștia!
Am ajuns să-mi fie greață chiar și de mine însumi că nu mai am curajul (și nici vârsta) de a părăsi definitiv România și de a-mi uita limba nativă! Acea “Greață Sartr(e)iană”… Îndemn pe toți cei care sunt mai tineri decât mine s-o facă până nu este prea târziu!
“Începe să se facă întuneric în mine”… (Citiți/recitiți “Iona” lui Marin Sorescu și descoperiți-i/redescoperiți-i/reevaluați-i sensurile, profunzimile! Acum, mai mult decât oricând!)
Să vă dea Dumnezeu gândul cel bun!
Plecam, plecam și rămân ei. De ce naiba sa plecăm? Pe cine am omorât și ce păcate am sa fug în lume ca jidovul rătăcitor? Hm?! Sa plece ei! Sa se ducă ei in lume, nu noi. Ei rămân boss de boss și împrumută bani peste bani în numele meu, ei ii mănâncă în chiolhanuri și beții și eu sa pleca sa muncesc ca prostii la străini. Și f…. t și cu banii luați!
E asa grozav în străinătate ca toți vor sa se întoarcă dar nu mai au unde! De ce ca nu avem curaj sa luptam pentru o viata mai bună? Asta e!
Domn profesor, de acord cu ideea in sine: ma indoiesc si eu ca guvernantii isi vor respecta promisiunea de a pune meseria de PROFESOR acolo unde cereti si unde ar merita majoritatea!
Si, mai ales, unde au promis!!
Veti si vom avea inca de luptat cu guvernantii astia!
Dar, finalul dvs e demn de filozofia lui Patapievici, pe care nu stiu cati profesori o inteleg!
Spuneti dvs in final: “noi vom rămâne prizonierii sindromului nivelului de referință în scădere perpetuă, procrastinați și blocați în metainducția pesimistă a eternei noastre lamentări mioritice.”!!!
Domn profesor, pariez ca 99,99% dintre profesori trebuie sa mearga la DEX ca sa caute sensul catorva cuvinte din randurile subliniate de mine si-apoi sa se chinuie sa le lege intr-un sens, pe care sa-l poata exprima cu propriile cuvinte!
Si sa stiti ca si eu am mers la DEX, desi stau bine cu Limba romana….
In plus, cuvantul “metainductie” e inexistent in Limba romana…DEXul zice ca nu exista!!!
Am pierdut ceva timp sa-mi clarific termenii: “procrastinati”, “meta inductia”(nu exista cuvantul “metainductie” in limba romana!), ca sa inteleg ce ati vrut sa spuneti…
Scrieti clar, va rog, in cuvinte simple, dar pline de continut, cum ii sta bine unui profesor!
Inca ceva: Cati profesori, credeti dvs. ca STIU ce inseamna Flynn Efect?!
“Ce este Efectul Flynn (EF): Un indicator al evoluției scorului de inteligență intr-o Tara, indicator care a împrumutat numele cercetătorului neozeelandez care a constatat secolul trecut avansul performanței cognitive în 25 de state, ca urmare a scorurilor obţinute la testele de inteligenţă (IQ).”
Oare guvernantii nostri stiu?!!!
Dacă profesorii care citesc acest articol nu sunt capabili să îl înțeleagă (fie și cu ajutorul DEX -ului), nu au ce căuta în învățământ. Corpul profesoral trebuie să reprezinte o elită care să poată înțelege un text cu “cuvinte complicate” pe care să le transpună, apoi, in “cuvinte simple”, pentru elevi.
Dacă așa gândește doamna Lili, o rog să intre la o clasă, de exemplu clasa I, să ne spună cu dicționarul în față, cum reușește să învețe câțiva elevi, de obicei 25-30, numărul și cifra 3. Apoi mai stăm de vorbă și despre Borges.
@John: Va intreb si va rog sa imi raspundeti sincer:
1. Ati inteles din prima ce spune domn profesor in textul mentionat de mine?!
2. Ati cautat si dvs in dictionare ce inseamna cuvintele ““procrastinati” si “metainductia” din articol?!
Si, apropos: dl profesor e “expert” intr-ale Educatiei si cu functii inalte, pare-se, deci intreb: Ce a FACUT dumnealui pentru a SCHIMBA ceva, pentru a IMBUNATATI sistemul Educational, “ajuns la minim” in ultimii 20 de ani, dupa cum a spus chiar fostul ministru al Educatiei Sorin Campeanu?!
Pe forum scriem si noi, dar: CINE va FACE schimbarile in Educatia din Romania?!
Din pacate, situatia e dezastruoasa: exceptie marile orase, in restul tarii nivelul educational al elevilor ne tine la coada Europei si mai grav e ca oamenii din acele zone NU pun Educatia ca prioritate!
In China comunista, EDUCATIA copiilor e prioritatea fiecarei familii!
Au inteles demult ca poti avea o viata mai buna DACA esti bine EDUCAT!!!
Am vazut documentare cu parinti, oameni simpli, muncind din greu pentru a putea asigura Educatia copilului lor!
La fel in Africa, unde multe ONGuri au creat diferite posibilitati pentru ca femeile sa munceasca si sa castige bani: ele spun ca prima grija e ca din banutii castigati sa ASIGURE rechizite si imbracaminte pentru a trimite copilasii la scoala!
In Romania asa ceva NU mai auzi in zonele de care vorbesc eu, ai nostri nu mai dau 2 bani pe Educatie!
Si dupa cum vedem de 33 de ANI, nu exista nici o sansa de SCHIMBARE cu politrucii nostri….
Ești total în afara realității, Anca! Unicul scop al comentariul tău este acela a ți se acorda atenție. Ai o mare problemă, ar trebui să ți-o rezolvi intrând în “Sistem”, oricum va fi nevoie de oameni ca ține cât de curând…
Informați-vă și dvs “umpic” mai mult. Atât de mult s-a vorbit despre meseria de profesor în timpul acestei greve încât nu-mi vine să cred că mai gândește cineva așa. De ce trebuie plătiți profesorii mai bine, câte ore lucrează în realitate un profesor bun, care sunt motivele pentru care se fac meditații…există foarte multă informație la un click distanță, cum se spune acum.
Multumim din inima partidului. Clar nu se dorește ca statutul de profesor sa isi recapete demnitatea si prestanta. Greva a dovedit – o. A fost ultima speranța din cutia Pandorei. Se dorește decimarea invatamantului, sa plece cei mai buni si sa ramana pilele, obedientii, incompetenții de hârtie. Vai de generatiile viitoare din invatamantul de masa. Voi incuraja prietenii sa isi adune bani pentru școlile particulare ale copiilor. Invatamantul de masa va rămâne pentru plebea ce nu va avea nevoie de invatatura ci de ideologie progresista.
Deja vor pleca profesorii de calitate pe capete. Adica aia care mai au valori. A avut dreptate Tutea, neam de idioti.
14 coeficienți ai salarizării bugetare ?!
Știam de 12 …12 fiind maximum = salariul președintelui țării (?!)
Oricum acești “coeficienți” NU reflectă (aplicat ?) importanța muncii și nivelul de studii ! De exemplu : consilierii locali – nu mai zic de primar – au salarizării de la 8 – 10 000 lei, la același nivel de studii ca și profesorul care are 4 – 6000 lei maximum…
Dar primăria este “prioritate națională” comparativ cu învățământul !
CALITATEA REDUSA/ CVASI-NULA – adica NON-CALITATEA – EDUCATIEI a fost si a ramas cea mai grava problema a educatiei din Romania – nesesizata si nediscutata in amploarea si cu toate cauzele si efectele sale, din pacate, atat in massmedia cat si in social media. Cauza primordiala a situatiei este reprezentata de SIMULACRUL DE ASIGURARE A CALITATII EDUCATIEI introdus de OUG 75-2005, deci acum 18 ani!!!. Acum in 2023, constatam ca aceasta trist celebra OUG (de fapt doar o incredibila colectie de grave erori conceptuale, numeroase confuzii, prejudecati, inadvertente si lacune, dar cu autori cunoscuti undeva), desi a fost abrogata in Dispozitiile finale ale ambelor noi legi ale educatiei, are cele mai importante dispozitii si definitii ….. reintroduse prin copy-paste in cuprinsul a numeroase articole ale acestor noi legi… Smecherie juridica, furatul propriei caciuli, ignoranta la cub, iresponsabilitate, aroganta ? Din toate cate ceva – avand in vedere ca ambele Comisii pentru invatamant din Parlament, desi sesizate si informate argumentat din timp, NU AU ACCEPTAT amendamentele propuse in scopul eliminarii SIMULACRULUI de asigurare a calitatii din noile legi ale ducatiei (avand acum peste 650 pagini!)! Avand in vedere ca si la promulgarea prezidentiala ce va urma este de asteptat un comportament identic fata de aceste solicitari, este clar ca vom mai avea de suportat SIMULACRUL DE ASIGURARE A CALITATII EDUCATIEI … timp de alte … decenii! De remarcat ca doar majorarea salariilor profesorilor, nu poate REALIZA CALITATEA EDUCATIEI intrucat aceasta calitate depinde de multi alti factori determinanti, mai ales de vointa/ putinta/ stiinta tuturor actorilor implicati. Calitatea nu se creeaza prin celebrele evaluari externe si interne realizate (mai mult sau mai putin formal) de ARACIS si ARACIP doar in scopul justificarii birocratice a finantarii de la buget!! Cu atat mai mult ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI – concept implicand INCREDEREA – nu poate fi obtinuta prin mjorarea salariilor profesorilor – asa cum au demonstrat alte majorari precedente… Deci CALITATEA EDUCATIEI si ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI vor ramane la noi doar niste concepte PUBLICITAR-EXOTICE (care “dau bine pe sticla” si la ignoranti/ suficienti !!!) fara corespondente in realitate intrucat toti cei implicati (inclusiv profesorii cu salarii majorate!) vor continua sa “se faca ca fac ceva” asa cum impune OUG 75-2005…. CAT TIMP VOM CONTINUA SA NE MAI FURAM SINGURI CACIULA CU BINECUVANTARILE EXECUTIVULUI SI LEGISLATIVULUI – “ALESII NEAMULUI”???
In Romania de 33 de ani ne conduc indivizi fara Educatie solida, fara performante notabile in vreun domeniu!
Ce asteptari sa avem de la astfel de indivizi, care NU pretuiesc Educatia pentru ca NU o au, habar nu au ce inseamna EDUCATIA unui om, a unui POPOR!
Nici unul dintre ei NU a invatat pe branci, NU a muncit pe branci in vreun domeniu, NU a avut performante educationale sau profesionale la viata lui: CVurile lor sunt pline de diplome de licenta, masterate sau doctorate la celebrele fabrici de diplome gen Spiru Haret, care iti trimit diploma in plic, acasa, fara sa treci pe la universitatea lu’ peste prajit!
Am citit zilele trecute o carte interesanta, de la Editura INTEGRAL: “SECOLUL XX: 20 de mistere esentiale. Biografiile secrete ale marilor lideri mondiali: Churchill, Ataturk, Mao, Tito, De Gaulle”.
TOTI oameni EDUCATI, care au SCHIMBAT cursul istoriei in Tarile lor…
O sa fiti surprinsi: Mao Zedong era un om educat, citea in tineretea studenteasca carti despre liberalismul economic(!!) precum cele scrise de Adam Smith(Bogatia neamurilor) sau cele scrise de Montesquieu(Spiritul legilor)…citea si lucrari ale savantilor sau filozofilor ca Darwin, Rousseau….am fost surprinsa… care dintre politrucii care ne conduc azi a citit macar ce a citit comunistul Mao in studentia lui din anii inceputului de secol XX?!!!
RASPUNS PENTRU COMENTATORUL “LILI”
“Va multumesc pentru interes si comentarii! Pana in prezent sunteti singura persoana care a actionat astfel la acest articol… Consider ca nu putem generaliza culpele mentionate caci nu absolut toti cei cca 30 ministri ai educatiei au fost ignoranti in materie de educatie – de ex. Marga, Miclea, Funeriu au adus, fiecare anumite decizii benefice…. Ei au marele merit ca au identificat si separat unele interese publice/ nationale de cele de grup (gashca) si mai ales personale, tratandu-le diferentiat… “CALITATE” inseamna foarte concis dar vag “adecvare la cerinte” si “satisfactia beneficiarilor”…. Exista astazi peste 100 de definitii ale acestui concept…. Aceste cerinte pot fi legale/ reglementare (obligatorii) sau nevoi/ asteptari (facultative/ voluntare – deci care pot fi acceptate sau respinse) ale tuturor partenerilor de interese implicati (mai ales beneficiarii – elevii/ studentii, absolventii dar si cadrele didactice, parintii, angajatorii, societatea/ comunitatea, statul, etc.).. Este evident imposibil sa satisfaci simultan absolut toate cerintele ale tuturor milioanelor de persoane implicate in educatie, fiind necesara o discutie/ negociere/ consensualizare prealabila si transparenta a principalilor parteneri de interese implicati privind INTERESELE lor legitime, DREPTURILE si RESPONSABILITATILE lor aferente, reciproc declarate si acceptate… In Romania, decidentii politicilor educationale mentin de peste 3 decenii aceeasi paradigma contraproductiva: 1.Numai noi cei din Ministerul Educatiei, ARACIS si ARACIP stim si decidem ce au nevoie si ce trebuie sa stie studentii/ elevii si ce trebuie sa faca profesorii, 2. Mediul educational este net superior mediului de afaceri preocupat exclusiv de castiguri/ profituri si nu poate accepta rolul de furnizor de cadre/ angajati ai companiilor. 3.Standardele de orice fel nu sunt de dorit in educatie intrucat se opun creativitatii si inovativitatii specifice acestui domeniu….In consecinta, au adoptat inca de acum 18 ani trist celebra OG 75-2005 privind asigurarea calitatii educatiei prin aplicarea careia nu numai ca nu a fost “asigurata” calitatea educatiei dar s-a deteriorat tot mai mult si mai repede mai tot ce era bun inca in educatie. Culmea, cu ifose pseudo-stiintifice de originalitate prin adoptarea “modelului de guvernare bazat pe Leviathan” (cel mai ineficient posibil, conform Economistului-sef al BNR) ca… “model romanesc de asigurare a calitatii educatiei” (desi nu exista ceva comun intre ele)!!! Scolile si universitatile noastre au descris periodic timp de 18 ani in numeroase birocratice documente proprii modul in care au satisfacut celebrele “standarde” (de fapt cerinte) ale ARACIS si ARACIP. Daca, dupa 18 ani, rezultatele educatiei in Romania sunt tot mai jalnice, aceasta inseamna logic ca aceste “standarde” stabilite din birourile ministeriale, desi chipurile ar fi fost satisfacute, sunt total irelevante, deci ineficiente si inutile….Iar modul de lucru al ARACIS si ARACIP este lipsit de credibilitate… Desi de 18 ani s-au consumat fonduri impresionante in acest scop, numai pentru a demonstra decidentilor guvernamentali care aproba finantarile scolilor si universitatilor ca acestea le-ar si binemerita, fiind acreditate! Dar, fiind un subiect sensibil, aceasta contraproductiva realitate nu este demascata si discutata public de cei implicati in mascarada evaluarilor interne si externe care la noi se numesc aiurea “asigurarea calitatii educatiei”… Ca se poate si altfel, practicienii competenti ai Managementului calitatii in mediul de afaceri o stiu prea bine….Dar orizontul limitat, suficienta si aroganta factorilor de decizie in acest domeniu din educatie blocheaza de 18 ani orice comunicare constructiva, eficienta. Nici macar standardul international ISO 21001 privind exclusiv managementul organizatiilor furnizoare de educatie nu are liber acces in sediul din str.Berthelot! “STIM NOI MAI BINE CE NE TREBUIE SI CUM SA FACEM!!” …..”
Nu contest valoarea intelectuala, academica a domnilor Marga, Funeriu, Miclea, dar, scuzati-ma daca gresesc, chiar nu stiu sa spun: “Uite asta au REUSIT sa FACA sau sa SCHIMBE la vremea lor dl Marga sau Funeriu sau Miclea”!
Dl Funeriu a fost “tatal” Legii Educatiei Nationale din 2010 care urma sa aduca SCHIMBAREA mult-asteptata, dar care pe principiul romanesc “schimbarea modificarii”, adica prin MODIFICARI repetate si de substanta, a ajuns azi foarte departe de Legea initiala a dlui Funeriu!!!
Mai mult, Legea asta prevede FINANTAREA Educatiei in rand cu lumea europeana: 6% din PIB sa fie alocat Educatiei in fiecare an!
Nu numai ca NU s-a intamplat asta in nici un an, dar tipic romanesc, an de an procentul din PIB alocat Educatiei a fost tot mai mic, nedepasind 3% din PIB, iar in 2023 alocarea pentru Educatie e 2,23% din PIB!
Cu ditamai LEGEA Educatiei Nationale votata in Parlament si promulgata de Presedinte, vedem cum an de an Educatia e Cenusareasa din Bugetul Romaniei!
Despre ce “calitate” in Educatie sa vorbim cand SUBFINANTAREA(ca si in Sanatate!) e cronica!?
A-propos, peste 10 ani am fost Director Calitate in Industria auto si anterior aproape 5 ani am fost Sef Inspectia Calitatii(fostul CTC!), deci stiu ce inseamna notiunea de CALITATE!!!
Si cred ca eu am avut parte de un invatamant de calitate: am absolvit in 1974 Liceul de cultura generala(asa se numea!) de 4 ani(si chiar am primit o solida cultura generala!) si cei 5 ani de facultate in 1979!!
Profesori foarte bine pregatiti, an de an faceam practica in marile uzine ale Brasovului, am avut “excursia de studii” de o saptamana(cu trenul, la cuseta!), ajungand in toate marile orase industriale ale Romaniei… in plus NU existau “fabricile de diplome”, era bataie pe repartitie in marile orase si am invatat pe rupte, in toti cei 5 ani de facultate am avut bursa cu medii aproape de 9!
Parintii, oameni simpli, fara studii superioare, ne-au spus de cand eram mici, mie si surorii mele ca TREBUIE sa invatam ca sa avem o viata mai buna decat a lor… si am INVATAT si am inteles ca parintii ne-au invatat de bine….
Fiul meu de 42 de ani imi spune ca, din pacate, azi nu mai sunt valabile invataturile parintilor mei…
RASPUNS COMENTATORULUI “LILI”: Legea educatiei nationale nr.1/2011 a fost adoptata prin asumarea raspunderii guvernamentale, fiind imposibila in 2010 consensualizarea la nivelul comisiilor pentru invatamant din Parlament (nu ca in 2023!). Aceasta lege (“a lui Funeriu”) a fost construita pe baza unei ample dezbateri transparente prealabila si a Raportului privind educatia realizat anterior de prof.Miclea (continand numeroase prevederi constructive in interes public/ national). In plus, prin introducerea obligativitatii supravegherii video la evaluarile nationale si Bac au putut fi cunoscute, in fine, rezultatele reale ale educatiei in preuniversitar. Dar, surpriza, aceasta lege a fost ulterior modificata prin Parlament de peste o suta de ori timp de peste un deceniu, in cursul mandatelor multor altor ministri!!! Va propun sa identificati la fiecare modificare, in interesul cui au fost realizate acestea, cu ce cauze si mai ales efecte! In plus, constatam in 2023 ca noile legi ale educatiei au inclus (in peste 650 pagini!) numeroase dispozitii introduse in acel deceniu doar prin Hotarari de guvern si Ordine de ministru. De ce s-a recurs la aceasta smecherie juridica iar Consiliul Legislativ nu a reactionat banuiesc ca se stie… Finantarea educatiei cu minim 6% din PIB, desi asumata demult prin Lege, a ramas practic “litera moarta”, generand si amplificand nemultumirile justificate ale tuturor cadrelor didactice… Si nu numai! Tot mai multi parinti isi trimit acum copiii la studii in strainatate, cu sau fara burse, in scoli si universitati in care educatia este finantata adecvat si realizata doar de profesionisti cu experienta si credibilitate, in interesul exclusiv al educabililor platitori! Prof.Marga a avut autoritatea si curajul sa modifice radical intreaga legislatie a educatiei mostenita din Epoca de aur…. cu bine si cu rele, dar conform unor practici si standarde europene, in pregaitirea aderarii din 2007… In optica mea, reforma initiata de el a esuat ulterior partial – desi initiatorul a rezistat in 3 guverne ! – nu numai daorita continuei finantari insuficiente ci si intrucat nu s-a tinut cont de inevitabilele rezistente si reticente la schimbare ale celor implicati. Psihologii si alti specialisti stiu prea bine ce si cum ar trebui facut pentru a reduce aceasta rezistenta (ea neputand fi eliminata)… Ma bucur sa aflu ca ati lucrat candva in CTC (si eu am aceasta experienta utila) si inca in sectorul auto, chiar si ca sef! Sunt sigur ca ati remarcat deja toate argumentele expuse aici pentru care asigurarea calitatii in educatie este la noi, din pacate. un contraproductiv SIMULACRU…Din pacate, colegii nostri discuta aici doar despre salariile si finantarea insuficiente, uneori si despre prea numeroasele si inutilele “hartii” de realizat zilnic de orice profesor, la comanda ARACIS sau ARACIP. Se pare ca unii nu vad padurea din cauza copacilor….Mai sper sa apara si alte contributii responsabile, ca a dvs, privind acest trist SIMULACRU si nocivitatea lui..
Se poate o enumerare a câtorva meserii și a coeficienților lor. Sau ar fi de groază? Mulțumesc.
Vedeti Anexele la Legea 153/2017 (cu modificările și completarile ulterioare).
Ca observație generală:
– muncitor necalificat – coeficient 1;
– muncitor calificat – coeficient de la 1,2;
– preot, de la 1,42 la 1,60;
– asistent universitar, de la 1,65 la 1,82;
– șofer, 1,54;
– îngrijitor sau bucatar, 1,18;
– medic primar, de la 5 în sus;
Coeficienții cresc de la 10 in sus pentru funcțiile de demnitate publică (A se vedea Anexa IX la Legea 153/2017) și pentru procurori, judecatori (Anexa 5).
>> Acești coeficienți nu numai că sunt derizorii
Acesti coeficienti sunt scosi din burta de unii care probabil au studii la Spiru Haret si apoi sunt ajustati de “expertii” din partide in functie de diverse interese.
Coeficientii ar trebui sa fie calculati pe baza unor analize ale joburilor. Analize care la noi se fac din birou, daca se fac.
Sindicatele ar trebui sa ceara un calcul cat de cat obiectiv, profesionist. Dar si dinozaurii de la sindicat sunt niste habarnisti in ale job gradingului. Asa ca tot ce la ramane de facut este sa preseze pentru niste coeficienti cat mai mari lol. Daca o fac si pe asta …