Pentru starea de bine a profesorilor, climatul școlar și participarea la decizii sunt factori-cheie, pe lângă volumul de muncă sau satisfacția salarială – analiza unor experți Oxford

3.847 de vizualizări
Foto: © Zorandim | Dreamstime.com
Profesorii raportează unul dintre cele mai ridicate niveluri de stres și situații de „burnout” la locul de muncă, în comparație cu alte profesii, în condițiile în care starea de bine a profesorilor are un impact semnificativ asupra stării de bine și succesului academic al elevilor, arată un nou raport realizat de experți de la Oxford. Studiul, ce aduce laolaltă concluziile celor mai importante cercetări recente pe această temă și arată că, în cazul profesorilor, climatul școlar și posibilitatea de a-și spune punctul de vedere sunt printre factorii foarte importanți, alături de alții precum volumul de muncă sau satisfacția salarială, pentru starea de bine a cadrelor didactice. 
  • Studiul a fost realizat de Wellbeing Research Centre din cadrul Universității din Oxford pentru Organizația International Baccalaureate și dat publicității de aceasta din urmă în luna aprilie. El urmărește să analizeze în particular starea de bine subiectivă a profesorilor – adică sentimentele oamenilor despre propria viață. Dar autorii notează că, în lipsa unui volum suficient de mare de cercetări recente pe acest subiect, are în vedere și și cadrul ceneral al stării de bine în domeniul ocupațional, în rândul adulților.

Raportul notează că școlile pot propune definiții specifice comunității proprii de profesori atunci când vine vorba despre starea de bine a acestora, având în vedere trei aspecte general valabile: satisfacția în viață, starea afectivă, respectiv sentimentul de utilitate și însemnătate a vieții. 

Literatură recentă, de specialitate, luată în considerare pentru această analiză arată că, pentru profesori, aspectele organizaționale și sociale ale locului de muncă sunt importante din perspectiva stării de bine: atunci când manifestă o stare pozitivă, de mulțumire față de școala unde lucrează, cercetările arată că profesorii raportează un nivel mai scăzut de Burnout și stabilesc relații mai strânse între părinți și unitatea de învățământ. 

În general vorbind, cele mai importante motoare pentru starea de bine la locul de muncă sunt relațiile cu ceilalți și sentimentul de sprijin social. În cazul anume al profesorilor, raportul determină o serie de elemente suplimentare, precum:

  • La nivel personal, reziliența și stăpânirea propriilor emoții sunt asociate cu un nivel mai ridicat al stării de bine, de care toți cei implicați în procesul educațional ar trebui să țină cont
  • Volumul de muncă este un element „crucial”, el putând cauza epuizare și un nivel foarte ridicat de stres.
  • Climatul școlar este considerat de asemenea foarte important, prin elemente de sprijin precum: participarea la procesul decizional al școlii, autonomie, relațiile cu elevii, sentimentul de apartenență, deschiderea școlii către schimbare și inovare.
  • Posibilitatea profesorilor de a-și spune părerea – în deciziile școlii sau în deciziile referitoare la propria lor muncă – este scoasă în evidență ca aspect important pentru starea de bine a acestora.
Recomandări pentru decidenții din școli

Raportul citat formulează și o serie de recomandări pentru decidenții din școli, pentru a întări nivelul stării de bine în rândul profesorilor, „unul dintre primii factori care ar trebui luați în considerare pentru a îmbunătăți starea de bine în toată comunitatea școlară”. Printre recomandări:

  • Să nu ia în calcul factori personali, precum vârsta sau sexul profesorilor, ci să aibă în vedere acțiuni care să vină în sprijinul cadrelor didactice cu situații diferite, aflate în puncte diferite ale carierei. 
  • Să înțeleagă faptul că managementul volumului de muncă și satisfacția salarială sunt cruciale pentru întărirea stării de bine a profesorilor
  • Să asigure un climat școlar pozitiv, cu o bună comunicare între colegi și între profesori și elevi, părinți și conducere
  • Să-i susțină pe profesori pentru a se adapta mai ușor la avansurile tehnologice, lipsa de pregătire sau nivelul scăzut de încredere în utilizarea tehnologiei putând fi factori cu impact negativ pentru starea de bine a cadrelor didactice.

Foto: © Zorandim | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


4 comments
  1. Profesorii 16 ore pe săptămână la cursuri ,iar elevii 20 ore la primar,25-30 ore la gimnazial,35-38 ore la liceal.Profesorii majoritatea nu fac nimic acasă,iar elevii au teme,meditații,alte 10-20 ore pe saptamana activitate.Volumul de munca,climatul de la ore,stresul și bornout este la elevi.Fiti sinceri și recunoașteți dragi profesori că sunteți Intr o mare zona de confort voi,în comparație cu elevii voștri, fii si fiicele voastre.

  2. Toate aceste lucruri se știau!
    E bine că sunt atestate și de cercetări! Încă o dată!
    In România nu există o cultură a onorării unui specialist! Profesorul este un profesionist in domuniul lui! El e necesar să fie apreciat pecuniar, de societate. Prin legi, respectate, in interiorul sistemului in care lucrează, trebuie i se creeze condiții pentru a putea da un randament bun!
    La noi, salariile sunt mici in raport cu efortul depus! Iar directorul școlii, ISJ, ministerul-factori ierarhic superiori- se ocupă doar să câștige suplimentar față de cum sunt plătiți ( chiar dacă mult mai bine ca un profesorii), fără nicio noimă morală!
    Toate acțiunile lor-de la lipsa de grijă față de angajați, până la deciziile cu impact asupra celor implicați ( personal didactic, elevi, părinți)- au ca obiectiv doar binele de moment, imaginea, câștigul personal!
    Ce viziune ?!?!

    Țăranii noștri, acum o sută de ani, practicau ce știau! Și știau că truprile lor au nevoie de odihnă la amiază, că alegerile de activități pentru socializare se fac după criterii și in perioade anume, că ei nu-și pot munci inconștient și la infinit animalele, că grija față de un copil e grija întregii comunități, ceas de ceas!

    Cum s-a ajuns dintr-o parte in alta?
    S-a pus ușorul/ urgentul inaintea importantului (cu motivații superficiale, care sunau bine), s-a ierarhizat aplicându-se decizii ale unor indivizi care-și luaseră și ei posturile fără criterii de valoare și fără să răspundă pentru alegerile făcute!
    Știm cu toții cum s-a ajuns aici, vedem urmările și, totuși, ne amăgim in continuare că va fi mai bine!

    Nu, va fi tot mai rău! Pentru că lăsăm să fie!
    De ce? Pentru unii e imposibil altfel (mulți), pentru alții e comod așa (destui), altora li se inchide gura (acum prea puțini)! Așteptăm inversări numerice! Până atunci- degradarea societății!

  3. Ce burnout, mah? Efectiv iesim cu capul si de la ore si de la hartogaraie. Daca mai ai si “norocul” sa fii de serviciu, iesi nu cu burnout, ci ashes from ashes, dust to dust.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Campanie susținută de Brio.ro

Ce este evaluarea națională standardizată? Dragoș Iliescu, expert în testare educațională: Să ne așteptăm la teste cu un număr mai mare de itemi, probabil cel puțin 30-40 de întrebări, care vor fi scorați în mod automat, posibil de computer. Va scădea numărul contestațiilor acceptate

Standardizarea evaluării naționale și informatizarea examenelor au fost anunțate de ministrul Educației ca obiectiv pentru examenele de anul viitor. Ce înseamnă testarea standardizată și cum va fi organizată, de exemplu,…
Vezi articolul

INTERVIU Ce faci când o țară întreagă pune frână predării online? Realizezi că sunt alte rute internaționale permise de tehnologie, pentru că restricțiile mai degrabă dăunează și sunt dorite de jumătatea dintre profesori care sunt sub medie – autoarea americană Barbara Oakley

Tehnologia actuală permite tinerilor de oriunde să urmeze cursuri internaționale și să se ducă după cei mai buni profesori, condiții în care respingerea noilor modele de predare, testate în pandemie,…
Vezi articolul

Trei exemple de platforme de informații și monitorizare în educație date Ministerului Educației de către experții OCDE, organizație critică la adresa felului în care România evaluează rezultatele învățării: sistemele folosite în Danemarca, Estonia, Țara Galilor

Sistemele de baze de date puse în aplicare în trei națiuni europene – Danemarca, Estonia și Țara Galilor – sunt date drept exemplu pentru felul ușor cum pot fi utilizate…
Vezi articolul

Ce lipsește din argumentația despre burse a ministrului Cîmpeanu? Adevărul: Scade cu 185 de mii numărul elevilor care au primit în acest an bursă de merit, după ridicarea pragului la 9,50 / Bugetul pentru bursele de merit este tăiat cu 35%

Numărul elevilor care iau burse de merit scade cu 185 de mii, iar bugetul pentru bursele de merit scade cu 35%, potrivit calculelor făcute de Edupedu.ro pe baza datelor oficiale…
Vezi articolul

Meseria de profesor în lume: salarii mari și educație descentralizată în Germania, libertate la clasă pentru profesori în Finlanda. Salarii mici și clase supraaglomerate în Israel – analiză FranceInfo

Anul acesta, în Franța au loc alegeri prezidențiale, iar una din mizele candidaților pentru Palatul Élysée este Educația: largi dezbateri pe reforme, salarizare, schimbări în parcursul elevilor, ele au loc…
Vezi articolul