Pedeapsă „exemplară” pentru un elev de 16 ani care a terorizat „din pură plăcere” doi colegi de clasă diagnosticați cu CES: condamnat la un an și șase luni de detenție în Centrul de reeducare pentru minori din Târgu Ocna / Familia lui nu s-a interesat suficient de procesul de educare, iar școala a intervenit și sancționat minorul doar post factum – instanța

Un elev de 16 ani din județul Bacău a fost condamnat la un an și jumătate de detenție într-un centru de reeducare pentru minori de Curtea de Apel Bacău, după ce în februarie anul trecut a lovit și a batjocorit doi colegi de clasă, în școală, în timpul orelor de curs. Sentința a fost semnalată de hotnews.ro. Agresorul a fost încarcerat la Târgu Ocna, mai scrie publicația citată.

Victimele lui au fost doi colegi de clasă, elevi cu CES (n.red. cerințe educaționale speciale), care au fost filmate în timp ce erau agresate, târâte în baia școlii și umilite. În hotărârea instanței judecătorii apreciază că un astfel de caz „arată limitele sistemului educațional din România, gradul de protecție efectivă pe care actori didactici reușesc să îl ofere elevilor dintr-o școală, precum și lipsa unei preocupări constante și efective a acestora pentru diminuarea fenomenului de bullying”.

Considerând că atât familia, cât și școala au eșuat în gestionarea situației, judecătorii au apreciat că doar o sancțiune exemplară ar putea descuraja alți potențiali agresori. „Prin măsura ce se va aplica inculpatului, chiar minor, instanța va urmări să asigure și funcția de exemplaritate a sancțiunii, pentru a semnala și existența unor consecințe reale, grave, în eventualitatea în care și alți destinatari ai legii penale adoptă o conduită similară inculpatului. Prin raportare la considerentele anterioare, circumstanțele reale și personale reținute, recomandările Serviciului de Probațiune Bacău, instanţa se va orienta spre o măsură privativă de libertate, având în vedere că inculpatul a săvârșit trei infracțiuni, victimele infracțiunilor au fost doi colegi de clasă minori și cu anumite deficiențe, victime vulnerabile, comportamentul negativ al inculpatului este unul specific acestuia, reducând cu o treime limitele prevăzute de lege având în vedere recunoașterea faptei – între 8 luni și 2 ani, dar între cuantumul mediu și maxim prevăzut de lege, redus ca urmare a recunoașterii

Măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o durată de 1 an și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal și lovirea sau alte violențe”, potrivit dispozitivului hotărârii.

Ce a reținut instanța în justificarea pedepsei:

„Inculpatul minor a luat cu forța din sala de clasă, în aceeași zi, dar succesiv, pe cele două victime, colegi de clasă, cunoscute în colectivul clase ca fiind copii cu nevoi speciale. Profitând de ascendentul fizic asupra acestora, precum și bucurându-se de o reputație sinistră în colectivul clasei, inculpatul i-a lipsit în acest mod de libertate, conducându-i împotriva voinței lor în toaleta școlii. Desigur că întreg colectivul clasei a putut percepe și observa acțiunile inculpatului în raport cu cele două victime minore. Mai mult, având și un cerc de favoriți în fața căruia încerca să se impună, i-a invitat și pe aceștia să asiste de pe margine la ororile la care urma să supună cele două victime, reiterăm colegi de clasă ai inculpatului, în toaleta școlii. Limitată fiind doar la violențele exercitate asupra persoanei vătămate ***, în toaleta școlii, inculpatul a exercitat acte de violență asupra lui *** și l-a supus la tratamente degradante și umilitoare, prin introducerea victimei cu capul în vasul de toaletă, forțarea victimei să stea în genunchi și să îi sărute mâna și aplicarea de lovituri repetate cu palmele peste față și cu pumnul în zona abdominală. Unii dintre martorii invitați au și filmat ambele momente, iar înregistrările au apărut în spațiul public.

Așadar, efectele negative au fost percepute atât de ceilalți colegi de clasă, cât și de întreaga societate, stârnind oprobiul opiniei publice și semnalizând fenomenul bullying-ului în școli. Curtea, asemeni instanţei de fond, reţine natura și gravitatea rezultatului produs: faptele inculpatului au dus la lipsirea de libertate a celor două victime, precum și la suferințe fizice cauzate lui, la care se mai adaugă și trauma psihică provocată de tratamentul umilitor al ambelor victime, de efectele lor pe termen lung, precum și efectele asupra celor care au asistat.

În instanţă, inculpatul a recunoscut în mod expres săvârşirea faptelor, cel mai probabil la sfatul apărătorului, pentru a beneficia de efectele recunoaşterii, în cursul urmăririi penale, probabil și pe fondul infantilismului și vârstei sale, dar și a încercării de a eluda răspunderea sa, inculpatul a încercat să plaseze vina asupra celor petrecute chiar pe cele două victime.

Instanţa de control judiciar reţine că inculpatul este judecat în prezenta cauză pentru trei infracțiuni comise în minorat, ce au fost îndreptate împotriva a două persoane distincte, iar referatul de evaluare nu este deloc favorabil situației sale juridice. S-a arătat într-o manieră convingătoare că acțiunile din cadrul prezentului dosar nu au un caracter singular, ci sunt doar episoade disparate din modul în care inculpatul se comportă în mod obișnuit.

Fenomenul bullyingului este răspândit în școlile din România, lasă răni adânci, iar efectele pe care le produce sunt pe termen lung. Datoria noastră a tuturor să le oferim copiilor un mediu sigur, în care fiecare copil să fie tratat cu respect.

Bullying-ul poate provoca copiilor probleme de ordin emoţional, social si chiar fizic, conducând la depresie, anxietate, probleme cu somnul, tulburări de alimentaţie (creştere sau scădere în greutate), uneori la gânduri de sinucidere.

Totodată bullying-ul afectează performanţele şcolare ale copilului. Comportamentele abuzive tip bullying manifestate în spațiul școlar, în mod repetat, între elevi sau grupuri de elevi, ca expresie a unor dezechilibre de putere evidente, în scop de umilire, defăimare sau intimidare, capătă adesea valenţele unei veritabile infracţiuni, cum este şi cazul de faţă.

Practic, din concluziile referatului de evaluare asta transpare, un comportament anterior de tip bullying ce a scăpat nesancţionat şi a dus la transformarea lui în comportament infracţional”, încheie instanța.

Judecătorii remarcă faptul că nici familia și nici școala nu au intervenit la timp pentru ca elevul să nu devină un infractor.

„S-au indicat ca factori ai comportamentului inculpatului anumite disfuncționalități familiale (tatăl său, care nu îl poate percepe greșind pe fiul său în ciuda evidenței, a fost plecat o vreme din țară, mama sa nereușind să impună vreun control singură), amorțeala, lipsa de reacție a autorităților școlare (abia după evenimentele din 26.01.2023 a fost scăzută nota la purtare a inculpatului, primind o mustrare scrisă), autorități, profesori ori diriginte care cunoșteau sau trebuiau să cunoască situația inculpatului (lua caietele colegilor pretinzând că sunt ale lui, le solicita colegilor să îi cumpere mâncare din banii lui etc.). Referatul relevă că inculpatul se comporta ca un potențial prădător.

Dirigintele său l-a descris ca fiind alunecos, întrucât inculpatul mima inocența absolută până la dovada contrarie.

Mai este de semnalat că prin Referatul de Evaluare se apreciază că riscul de săvârșire de noi infracțiuni a minorului este unul crescut. De semnalat că nu a fost identificat de către consilierul de probațiune niciun factor inhibitor al dezvoltării comportamentului infracțional al inculpatului, ci doar factori de natură să îi dezvolte acest comportament.

Nu e de mirare deci, că Serviciul de Probațiune Bacău a recomandat luarea măsurii educative privative de libertate a internării în centrul educativ. Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al sancțiunii penale pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Instanța arată că în balanță trebuie puse, pe de o parte, interesul general al societății care dezaprobă în mod ferm violența în școli, iar, pe de altă parte, situația particulară a inculpatului minor, care fără intervenție și ajutor specializat, nu ar face altceva decât să reitereze comportament infracțional.

Instanța opinează că inculpatul minor nu ar fi ajuns în această situație dacă familia reușea să se implice în mod adecvat în procesul de creștere și educare al minorului. Indiferent de susținerea arătată pe parcursul procesului penal de familia sa, este evident că minorul nu a ajuns singur în această situație.

Dintr-un alt punct de vedere, procese precum cel de față, relevă limitele sistemului educațional din România, gradul de protecție efectivă pe care actori didactici reușesc să îl ofere elevilor dintr-o școală, precum și lipsa unei preocupări constante și efective a acestora pentru diminuarea fenomenului de bullying.

Cum în acest caz s-a stabilit deja prin probațiunea de la dosar că familia inculpatului nu s-a interesat suficient de procesul de educare al minorului, iar tot probațiunea de la dosar relevă că unitatea școlară a intervenit și sancționat minorul doar post factum, rămâne ca unica posibilitate de a reuși îndreptarea minorului este prin măsura educativă ce urmează a i se aplica.

De precizat și că prin măsura ce se va aplica inculpatului, chiar minor, instanța va urmări să asigure și funcția de exemplaritate a sancțiunii, pentru a semnala și existența unor consecințe reale, grave, în eventualitatea în care și alți destinatari ai legii penale, adoptă o conduită similară inculpatului”, potrivit hotărârii Curții de Apel Bacău.