Patru rețete de alimentare și amplificare a mesajelor antisemite pe rețelele sociale, în România, cu vârfuri în preajma alegerilor / O țintă-cheie: „subminarea instituțiilor românești și europene” – studiu universitar despre discursul instigator la ură în social media

Mesajele antisemite pe rețelele sociale din toamna anului 2023 până în toamna anului trecut au avut un vârf de distribuire în perioada ce a precedat alegerile din noiembrie 2024, după alte creșteri în preajma celorlalte alegeri sau ale unor zile de comemorare istorică, arată o analiză a mesajelor de acest fel distribuite de platforme precum Facebook sau Telegram, analiză prezentată, joi, la SNSPA. Cercetarea „Discursul instigator la ură pe rețelele sociale din România”, realizată sub umbrela Centrului de Studii Israeliene „Theodor Herzl” din cadrul Facultății de Științe Politice a SNSPA identifică 4 direcții de manifestare a antisemitismului online, prin tipuri de mesaje care semnalează că „totul merge spre subminarea instituțiilor românești și europene”,  după cum au arătat autorii studiului în prezentarea menționată.

• „Vârfurile frecvențelor în preajma alegerilor locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale sau în jurul comemorărilor istorice sugerează o vulnerabilitate pentru utilizarea strategică a acestor discursuri pentru mobilizarea emoțională și polarizarea publicului țintă”, arată un sumar al studiului.

Analiza  se bazează pe o investigație de tip big data, cu ajutorul mai multor instrumente de monitorizare, a unor mesaje distribuite pe platforme precum Facebook, Telegram, X, TikTok, Instagram, sau publicate pe unele site-uri media care transmit astfel de mesaje și ale căror articole au fost distribuite în social media. Accentul a fost pus pe Facebook și Telegram având în vedere că postările de tip audio-video sunt mult mai dificil de monitorizat. Au fost analizate, astfel, 57.230 de postări de natură conspiraționistă / manipulatoare, dintre care aproape jumătate pe Facebook și Telegram. 

• Dintre toate aceste postări, 6,5% conțineau „narative antisemite”, conform prezentării, iar acest tip de conținut contribuie la creșterea polarizării sociale, prin instigare la ură și prin dezinformare, după cum a arătat Călin-Ștefan Georgia, cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, colaborator al centrului menționat din cadrul SNSPA și coordonator al cercetării citate.

El a atras atenția că, deși unele rețele au eliminat astfel de mesaje antisemite după colectarea datelor, în toamna anului trecut, cercetarea rămâne valabilă. Iar Georgia a arătat că multe astfel de mesaje pot fi găsite în continuare pe platforme, iar situația este agravată de faptul că, în ultimele luni, instrumente de monitorizare oferite de Meta sau alte platforme nu mai sunt disponibile, iar verificarea faptelor nu mai reprezintă o prioritate.

„Impactul unor astfel de mesaje este, practic, instantaneu, chiar dacă ele sunt scoase impactul acela tot există”, a arătat cercetătorul Călin Georgia. El a insistat asupra efectului de subminare a instituțiilor, obiectiv al campaniilor de microtargetare în funcție de profilul diverșilor utilizatori de Internet care au înclinație pentru acest tip de comunicare, ce a devenit foarte vizibilă după alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului trecut.

Analiza datelor astfel colectate a identificat patru teme majore ale mesajelor antisemite distribuite pe platforme sociale în România, teme folosite pentru microtargetarea audiențelor-țintă:

• „Bolșevicii care au distrus România erau evrei”, mesaje care apelează la „Resentimentul postcomunist” prin folosirea unor situații din trecut, prin care se încearcă să se „explice” frustrări sociale sau economice ale oamenilor 
• Antonescu și Negarea Holocaustului – Paseismul – aici intră de la mesaje larg răspândite și auzite în spațiul public după rezultatele alegerilor anulate de la sfârșitul anului trecut, până la critici și conspirații la adresa introducerii materiei despre Istoria Holocaustului în școli
• „Conspirația globală evreiască”, teorii ce încearcă să alimenteze gândirea conspirativă a unora dintre utilizatori – aici sunt grupate majoritatea narativelor antisemite identificate în analiză
• „Evreii l-au ucis pe Hristos” – apelul la religiozitate

Cum se manifestă propaganda antisemită pentru fiecare dintre aceste teme, potrivit unui sumar al studiului, pus la dispoziție de Centrului de Studii Israeliene „Theodor Herzl”: 

1. Negarea Holocaustului

„Această temă presupune respingerea responsabilității României pentru deportările și execuțiile sistematice ale evreilor în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. În plus, există încercări de a prezenta Holocaustul ca un subiect secundar în istoria națională sau ca o invenție propagandistică. În multe cazuri, discursul este însoțit de atacuri la adresa istoricilor și cercetătorilor care aduc dovezi documentare. Unele dintre aceste narative sugerează că cercetările sunt părtinitoare și că servesc interese externe, asigurând sinergia cu alte tipuri de narative prezentate în acest studiu.

În analiza frecvențelor acestui tip de narativ, linia neagră (în graficul de mai sus – n.red.) arată o tendință crescătoare generală pe parcursul anului 2024, cu o creștere vizibilă în luna ianuarie și atingerea unui prim vârf în aprilie 2024. După acest punct, urmează o nouă creștere substanțială în iunie și octombrie 2024. Se observă oscilații semnificative, sugerând o serie de evenimente punctuale care au influențat această variabilă. Cele mai mari valori sunt atinse în septembrie și octombrie 2024, care a coincis cu perioada pre-electorală pentru alegerile parlamentare și prezidențiale. Un alt vârf notabil a fost înregistrat în mai, imediat înaintea și în timpul alegerilor locale și europarlamentare.”

2. România condusă din umbră de evrei

„În discursurile cuprinse în această temă, evreii sunt frecvent portretizați ca o forță malefică, infiltrată în structurile statului, economie, educație și mass-media, cu scopul de a controla și submina România. Această narațiune exploatează temeri istorice și prejudecăți adânc înrădăcinate în mentalul colectiv românesc, prezentând comunitatea evreiască drept principal responsabil pentru problemele sociale, economice și politice ale țării. Aceștia sunt acuzați că subminează valorile tradiționale românești și ortodoxe prin influență culturală și financiară.

Percepția colectivă asupra conceptului de suveranitate națională ocupă un loc central în majoritatea narativelor de acest tip, fiind prezentat ca un ideal amenințat de influențe externe, atribuite comunității evreiești.

De asemenea, sunt răspândite teorii conform cărora lideri politici români au fost „instruiți” în străinătate, în Israel sau în centre globale „controlate de evrei”, pentru a acționa împotriva intereselor naționale. Vizitele oficialilor români în Israel sau colaborările economice sunt prezentate ca dovezi ale unei presupuse „loialități duble”, care subminează autoritatea suverană a statului român.

Linia albastră (în graficul de mai sus – n.red.) indică o serie cu fluctuații regulate și mai frecvente, cu vârfuri notabile în noiembrie 2023, iunie și octombrie 2024. De asemenea, se observă o tendință de creștere în a doua jumătate a anului 2024. În schimb, variabila roșie („Reach”), care reprezintă interacțiunea publicului cu aceste narative prezintă vârfuri cu maxime proeminențe în noiembrie 2023, martie, mai și octombrie 2024, păstrându-se un trend descendent între lunile august și septembrie, consistent cu cel general.”

3. Evreii subminează România economic, politic, cultural și religios

„Această temă face trimitere la obiecte referențiale ca dreptul de proprietate, identitatea culturală și religioasă românească, cât și la modul de viață al românilor, promovând percepția că aceste sunt într-un pericol existențial. Un aspect important este faptul că narativele acestei teme sunt în multe situații fie dependente, fie efectiv grefate pe narativele prezentate în celelalte secțiuni ale acestui raport.

Graficul prezintă evoluția seriei „Evreii subminează România economic, politic, cultural și religios” (reprezentată prin linia verde – în graficul de mai sus), care reflectă frecvența zilnică de diseminare a narativelor descrise în această secțiune. În lunile octombrie până în martie 2024, se observă o scădere. În luna octombrie, după o scădere similară cu cele ale narativelor analizate anterior, seria verde atinge cel mai înalt punct al anului, sugerând un eveniment semnificativ care a atras o atenție masivă asupra acestei teme.”

4. Existența unui “guvern evreiesc” mondial ostil

„Narațiunile care portretizează o conspirație evreiască globală includ referințe geopolitice și se concentrează pe ideea că statul israelian și Mossad-ul sunt actori principali într-o rețea globală de manipulare geopolitică pe de-o parte, iar pe de altă parte existența unei conspirații globale evreiești care amenință întreaga lume, controlând Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană sau alte mari puteri.

Figuri precum George Soros și familia Rothschild sunt adesea aduse în discuție ca fiind parte dintr-un mecanism de control financiar global condus de elite evreiești, în timp ce presa internațională este portretizată ca un instrument de propagandă folosit pentru a ascunde aceste „adevăruri incomode”.

În ceea ce privește conflictele din Orientul Mijlociu și implicarea Hamas, aceste narative susțin că Israelul are interese ascunse în declanșarea și perpetuarea conflictului din 7 octombrie 2023 și că atacurile asupra Fâșiei Gaza sunt parte dintr-un plan mai amplu de purificare etnică a populației palestiniene. Organizația Hamas este descrisă fie ca un pion manipulat de Israel pentru a justifica intervențiile militare, fie ca un simbol al luptei împotriva unei conspirații globale evreiești. În ansamblu, aceste narațiuni amestecă stereotipuri antisemite istorice cu reinterpretări moderne ale conflictelor din Orientul Mijlociu, construind o imagine distorsionată a realităților politice și sociale din regiune. Astfel, teoriile își propun să alimenteze neîncrederea, ura și divizarea între comunități printr-un discurs bazat pe dezinformare și generalizări care promovează percepții de ostilitate intrinsecă.

Două vârfuri majore ale frecvențelor lunare de diseminare ale acestor narative apar în septembrie-octombrie 2023 și octombrie 2024, sugerând evenimente sau campanii care au amplificat atât frecvența mențiunilor, cât și expunerea publicului. Între aceste perioade, valorile oscilează fără alte creșteri extreme, indicând o recurență episodică a acestui discurs în contexte specifice. De asemenea, luând în considerare atât caracteristicile acestui tip de narativ care deseori se împletește cu alte tipuri de discursuri antisemite descrise în acest document, cât și evenimentele geopolitice declanșate în octombrie 2023 și perioada pre-electorală din 2024, putem concluziona că frecvența acestui tip de discurs este strâns legată de evenimente curente care captează atenția publicului.”

Mesajele se amplifică reciproc

Cercetarea arată că „aceste discursuri nu sunt izolate, ci se susțin și se amplifică reciproc. Folosind strategii retorice bine definite și apeluri la emoții, aceste narațiuni sunt adaptate contextelor socio-politice pentru a genera o compatibilitate psihologică și culturală cu audiențe-țintă specifice, vulnerabile la micro-targeting.”

Iar în baza unei analize tematice studiul constată că narativele se bazează pe trei piloni principali:

• folosirea stereotipurilor, 
• dihotomia „noi vs. ei” 
• apelul la emoții. 

„Stereotipurile, fie pozitive (putere financiară sau influență globală), fie negative (avarie, moralitate), sunt utilizate pentru a justifica narațiunile conspiraționiste și pentru a crea percepție monolitică a comunității evreiești. Retorica de tip „noi vs. ei” separă comunitatea majoritară de grupurile percepute ca „străine,” consolidând sentimentul de apartenență și mândrie națională, dar intensificând, totodată, marginalizarea. În cele din urmă, apelurile la emoții – frica, mândria națională și resentimentul – sunt esențiale în mobilizarea publicului și în perpetuarea acestor narațiuni”, arată sumarul cercetării.

Iar expunerea acestor discursuri este maximizată prin instrumente specifice platformelor digitale: „diseminarea prin imagini simbolice, capturi de ecran scoase din context și limbaj adaptat diferitelor audiențe”, lucruri ce „demonstrează o sofisticare tehnologică și comunicativă în promovarea acestor mesaje”.

• Este semnalat, totodată, „rolul actorilor care posedă capital social în diseminarea” mesajelor de acest fel: „Persoanele publice, liderii de opinie sau “influencerii” sunt adesea puncte de referință în cadrul acestor narațiuni. Capitalul social al acestor actori sau pur si simplu faptul că sunt urmăriți de mulți utilizatori iar mesajele lor sunt redistribuite și amplificate face ca narativele astfel diseminate să fie percepute de o audiență vulnerabilă ca fiind autentice și bine fundamentate.

O ultimă concluzie este riscul de intensificare a acestor discursuri în contextul deciziilor existente sau potențiale ale unor platforme de a renunța la moderarea conținutului lor:

• „În situația în care platformele social media vor renunța la a-și modera conținutul, putem doar specula că tipurile de narative prezentate în acest raport se vor intensifica și vor contribui în mod considerabil la tendința de creștere a antisemitismului în România, în special în absența unor procese de monitorizare și moderare constantă, care pot de asemenea forma baza unui mecanism de identificare timpurie a potențialului de mobilizare socială violentă în urma consumului larg al acestor narative, care prezintă momentan o tendință ascendentă.”

Foto © Vitezslav Vylicil | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.