Raportul privind rezultatele simulării de la Evaluarea Națională 2024 pe județul Iași arată un decalaj foarte mare între procentul elevilor cu note sub 5 la Matematică din mediul rural față de cei din mediul rural. Potrivit rezultatelor publicate de Inspectoratul școlar județean Iași, puțin peste 37% dintre elevii de clasa a VIII-a din mediul urban au luat sub 5 la disciplina Matematică, față de 81% dintre elevii care învață în mediul rural. Șefa ISJ Iași, Luciana Antoci, spune că deja au început verificări în școlile unde au fost înregistrate aceste rezultate îngrijorătoare, pentru verificări “constructive”, nu pentru sancțiuni. “Am vrea să stăm de vorbă și cu elevii, eventual și cu părinții acestora, dacă se impune, în primul rând cu directorii și cu profesorii din unitățile de învățământ pentru a căuta împreună soluții”, a spus Luciana Antoci pentru Edupedu.ro.
- Secretarul de stat Sorin Ion a spus după simularea Evaluării Naționale 2024 că rezultatele sunt mult mai slabe decât anul trecut: “Nu ne propunem să dăm subiecte foarte ușoare că să fie toată lumea fericită”.
În județul Iași 81% dintre elevii de la sate au obținut sub nota 5 la Matematică, la simularea Evaluării Naționale 2024. Un decalaj foarte mare față de elevii care învață în școli la orașe, de 45%, arată un raport al Inspectoratului școlar județean publicat pe site.
Astfel, potrivit acestor date, 37% dintre elevii de clasa a VIII-a de la orașe au luat sub nota 5 la matematică, spre deosebire de 81% în mediul rural.
Inspectoratul școlar județean Iași a început verificări în școlile cu rezultate slabe, din mediul rural, pentru a găsi problemele dar și soluții, în timp util până la examenul real din vară. Printre explicații ar fi faptul că elevii care acum sunt în clasa a VIII-a au început gimnaziul în plină pandemie, un an au învățat online, și “au pierdut startul”, spune Luciana Antoci, șefa ISJ Iași pentru Edupedu.ro.
“Venim în sprijinul colegilor noștri din școli. Nu ne ducem pentru verificări și pentru sancțiuni și ne ducem pentru a găsi punctual cauze și soluțiile soluții în contextul dat, pentru că situația e diferită de la o școală la alta. Mai e timp în care putem să îi ajutăm pe copii și timp pe care să-l transformăm în plus valoare proceselor de pregătire pentru examen. Patru-cinci luni de zile înseamnă suficient cât să putem schimba aceste date semnificativ”, a spus Luciana Antoci.
- De remarcat, anul trecut, după prima simulare a Evaluării Naționale, măsurile luate de ISJ Iași pentru a îmbunătăți rezultatele elevilor la Matematică au dat roade. Edupedu.ro a scris că a avut loc salt spectaculos la Matematică, pentru elevii din județul Iași, la Evaluarea Națională 2023. A fost o creștere cu 80% a notelor peste 5, față de testarea inițială ce fusese dată cu 5 luni înainte de examenul din vară.
Un alt motiv al rezultatelor atât de slabe de la simularea de acum, din 2024, ar putea fi și gradul de dificultate al exercițiilor: “Este foarte adevărat că multe voci ale colegilor profesori de matematică spun că nivelul de dificultate al subiectelor a fost mult mai ridicat decât s-au așteptat. Poate să fie și asta o explicație”, a spus Luciana Antoci.
Situație comparativă cu simulările de anul trecut: cea națională și cea județeană (n. red în ianuarie)
Cel mai mare decalaj se înregistrează la notele de 3 și 4. În mediul rural, 33% dintre elevi au luat note între 3 și 4, spre deosebire de 23% dintre elevii de la orașe care au obținut aceste note.
“La nivelul județului Iași, există o distribuție disproporționată a tranșelor de note, cu un maxim atins în tranșa notelor cuprinse între 3.00-3.99. Mediul urban înregistrează o distribuție mai echilibrată a notelor pe fiecare tranșă, în timp ce mediul rural, așa cum ilustrează și nivelul general al promovării, concentrează cea mai mare parte a notelor în tranșele cuprinse între 2.00-2.99, 3.00-3.99 și 4.00-4.99. Se impune, în acest context, orientarea programului de pregătire a elevilor spre dezvoltarea competențelor matematice de bază, în perioada următoare”, scrie în raportul Inspectoratului Școlar Iași.
Redăm interviul integral cu șefa ISJ Iași, Luciana Antoci
Edupedu.ro: Acest decalaj major între rezultatele din mediul rural versus urban a mai fost înregistrat vreodată în Iași? Este un record, 81% de elevi de la sat care au luat sub nota 5 la disciplina Matematică?
Luciana Antoci, șefa ISJ Iași: Aproximativ aceeași situație am identificat-o la Iași după testarea inițială pe care am aplicat-o imediat după ce s-a terminat criza pandemică. Deci, în toamna lui 2021, când am avut prima testare inițială standardizată, la Iași, cam în aceeași notă a fost diferența între urban și rural de matematică, atunci. Acum noi căutăm explicații, deci suntem în situația în care deocamdată avem datele și începem să facem o serie de verificări în școli ca să ajungem la explicațiile care conduc la aceste rezultate. Trebuie să vedem ce se întâmplă, pentru că în foarte multe dintre aceste școli rurale se desfășoară activități remediale sau ar trebui să se desfășoare activități remediale prin programul național pentru reducerea abandonului școlar. Știm că în mod obișnuit aceste activități remediale se fac la disciplinele are fac obiectul examinărilor la final de clasa a VIII-a și vom căuta răspunsuri. Este foarte adevărat că multe voci ale colegilor profesori de matematică spun că nivelul de dificultate al subiectelor a fost mult mai ridicat decât s-au așteptat. Poate să fie și asta o explicație. Pe de altă parte, repet, suntem acum în etapa în care căutăm răspunsuri la această întrebare. De ce ecartul este atât de mare între rural și urban la Matematică.
Edupedu.ro: Într-adevăr, dar sunt și profesori care spun că anul acesta a fost nivelul mai ridicat, dar la un nivel real de clasa a VII-a, față de anii trecuți când nivelul era de clasele a IV-a, a V-a.
Luciana Antoci, șefa ISJ Iași: E adevărat. Pe de altă parte însă, trebuie să ținem cont și de faptul că cei care sunt acum în clasa a VIII-a au început gimnaziul în plină pandemie. Ei practic au făcut clasa a V-a în online.
Edupedu.ro: Și credeți că au pierdut startul?
Luciana Antoci, șefa ISJ Iași: Cu siguranță au pierdut un start. Iar pentru disciplina matematică, cea care are un grad de abstractizare foarte ridicat, așa cum știm cu toții, e greu de recuperat acest start pierdut mai ales în școli rurale, unde mulți dintre profesori nu au continuitate la clasă pentru că merg un an după care se reorientează pe calendarul de mobilitate și apar sincope și din punctul acesta de vedere, unde familiile nu susțin educația sau nu o valorizează în vreun fel, unde avem foarte mulți copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, unde foarte mulți dintre copii trăiesc în sărăcie accentuată, sunt în prag excluziune socială, unii dintre ei și în risc de abandon școlar. Trebuie judecat, din punctul meu de vedere, o plajă foarte largă pe care se cumulează acești factori care conduc la astfel de rezultate. De asta, vă spuneam noi astăzi avem raportul sintetizat și toate datele, iar în baza acestui raport începem să facem cercetări în școli ca să aflăm răspunsul la întrebarea de ce stăm așa și, evident, să putem acționa în timpul pe care îl mai avem până la examen ca să venim în sprijinul copiilor și să schimbăm aceste date în vară, la Evaluarea Națională, în favoarea lor.
Edupedu.ro: Puteți identifica mai ușor problemele acum că există acest raport al Ministerului Educației mult mai detaliat pe itemi și care ar trebui să existe și la nivel de școală? Profesorul poate și la nivel de clasă să știe exact în clasa lui ce anume nu au știut elevii…
Luciana Antoci, șefa ISJ Iași: Absolut. Suntem în școli în etapa în care se primesc aceste rezultate detaliate și fiecare profesor de specialitate în parte prelucrează aceste date la clasă și cu siguranță și în baza acestor rezultate se vor configura programele remediale mai departe, în așa fel încât la examenul din vară să avem alte rezultate.
Edupedu.ro: Care e procedura după aceste rezultate?
Luciana Antoci, șefa ISJ Iași: Noi mergem în școli deja, începând de astăzi (n. red 26 februarie) am structurat o tematică dedicată, prin care mergem în școli țintit pentru a vedea ce se întâmplă acolo unde rezultatele sunt îngrijorătoare. Deci plecăm noi în școli pentru că am vrea să stăm de vorbă și cu elevii, eventual și cu părinții acestora, dacă se impune, firește, în primul rând cu directorii și cu profesorii din unitățile de învățământ pentru a căuta împreună soluții. Venim în sprijinul colegilor noștri din școli. Nu ne ducem pentru verificări și pentru sancțiuni și ne ducem pentru a găsi punctual cauze și soluțiile soluții în contextul dat, pentru că situația e diferită de la o școală la alta. Mai e timp în care putem să îi ajutăm pe copii și timp pe care să-l transformăm în plus valoare proceselor de pregătire pentru examen. Patru-cinci luni de zile înseamnă suficient cât să putem schimba aceste date semnificativ”.
Informații de context
Rezultatele de la simularea Evaluării Naționale arată la matematică o situație îngrijorătoare: puțin peste jumătate nu au luat nota 5 la proba de matematică, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației, care indică un record negativ la simulare: cel mai mic procent de note peste 5 din ultimii 4 ani.
Pentru că anul acesta lucrările au fost corectate digital, Ministerul Educației a prezentat și o statistică pe itemi rezolvați de elevi, de unde a reieșit că 75% elevi de clasa a VIII-a nu au obținut niciun punct la ultimul item al subiectului III, de geometrie, la simularea Evaluării Naționale 2024. La acest subiect, mai puțin de 1% au luat punctaj maxim, adică 0,70%.
În plus, unul dintre exerciții era la nivel de clasa a II-a, iar un elev din cinci nu l-a rezolvat, “ceea ce este foarte grav”, a spus Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Şaguna” din Braşov, într-o analiză punct cu punct a rezultatelor simulării Evaluării Naționale.
Subiectele de la proba de matematică au stârnit controverse în mediul online. Părinții și elevii au acuzat că subiectele au fost prea grele, că nu le putea face orice elev de clasa a VIII-a, ci doar cei care au făcut meditații, sau că nu au avut suficient timp la dispoziție.
Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Şaguna” din Braşov, a mai remarcat faptul că “anul trecut nivelul de dificultate al subiectului I era în jurul clasei a IV-a – a V-a, anul acesta exercițiile au fost un pic mai ridicate, astfel încât s-a trecut la nivel de clasă a VII-a – a VIII-a, într-un mod real”, a spus Ciupală. Ar putea fi una dintre explicațiile pentru aceste note.
Secretarul de stat Sorin Ion a spus și pe 6 februarie, la Euronews, referitor la subiectele de la proba de matematică, simularea Evaluării Naționale 2024, că sunt “așa cum trebuie să fie niște subiecte la un examen național”.
Și ministra Ligia Deca a spus despre subiectele de la simularea Evaluării Naționale 2024, că subiectele au fost echilibrate, au asigurat atât grad mediu, dar și înalt de dificultate, să putem avea departajare. Ministrul Educației a spus că, în ultimii ani, a văzut o inflație de note mari și „trebuie să avem și subiecte care departajează între copiii cu performanță medie și copiii cu performanță înaltă”.
Raportul privind simularea Evaluării Naționale 2024 județul Iași poate fi descărcat mai jos