Facultatea de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași se alătură demersului inițiat de decanele Facultăților de Litere și de Limbi și Literaturi Străine (FLLS) de la Universitatea din București (UB), cerând extinderea programului de licență la patru ani pentru viitorii profesori de limba română. Claudia Tărnăuceanu, decana facultății, subliniază într-un interviu acordat Edupedu.ro importanța unei pregătiri temeinice în metodica predării, învățarea din facultate a viitorilor profesori să folosească resursele digitale și tehnologia modernă la clasă, precum și aprofundarea cunoștințelor de limbă, literatură și cultură pentru studenții de la filologie.
„Consider că demersul doamnelor decan de la Universitatea din București este mai mult decât binevenit. Extinderea programului de licență la patru ani ar duce la creșterea calității educației studenților noștri, le-ar oferi o mai bună pregătire practică și ar contribui la o maturizare intelectuală profundă”, a declarat Claudia Tărnăuceanu, profesoară la Departamentul de limbi și literaturi străine, Catedra de limbi clasice. Ea a adăugat că o astfel de măsură ar oferi studenților o adaptare mai eficientă la cerințele pieței muncii și o pregătire solidă pentru cariera de profesor.
„În contextul digitalizării educației, viitorii profesori trebuie să fie pregătiți să folosească resursele digitale și tehnologia modernă la clasă”, atrage atenția decana Facultății de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, în interviul acordat Edupedu.ro.
Decana Facultății de Litere de la Iași susține că prelungirea studiilor ar permite o integrare mai eficientă a componentelor pedagogice, oferind studenților mai mult timp pentru a aprofunda metodica predării. „Cei care vor alege meseria de profesor trebuie să aibă o înțelegere solidă și nuanțată a limbii, literaturii și culturii pe care le vor preda și, în același timp, să dobândească o pregătire temeinică de metodica predării disciplinelor respective”.
Tărnăuceanu a evidențiat și necesitatea de a introduce cursuri interdisciplinare care să răspundă nevoilor educaționale actuale, cum ar fi integrarea literaturii cu artele vizuale, istoria și tehnologia. „Un an suplimentar de studii ar permite o mai bună integrare a componentelor pedagogice și interdisciplinare necesare unei educații moderne”, a explicat decana.
Declarațiile sale vin în contextul în care, potrivit acesteia, Facultatea de Litere de la Iași se raliază inițiativei lansate de decanele Facultăților de Litere și FLLS de la Universitatea din București, care au cerut în vară Ministerului Educației extinderea duratei programului de licență la patru ani, după cum a prezentat pe larg Edupedu.ro.
- Viitorii profesori trebuie să facă 4 ani de licență în loc de 3 este propunerea susținută și de Facultatea de Litere a Universității de Vest din Timișoara. Dana Percec, decan, într-un interviu pentru Edupedu.ro: „Ar crește în mod cert calitatea absolvenților”. „Programele filologice au suferit întotdeauna de subfinanțare”
Redăm integral interviul Edupedu.ro cu decana Claudia Tărnăuceanu de la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași:
„Edupedu.ro: Care este opinia dumneavoastră cu privire la demersul inițiat de decanele Facultății de Litere și Facultății de Limbi și literaturi străine (FLLS) de la Universitatea din București? Vă raliați acestui demers pentru o licență de 4 ani, în loc de trei?
Claudia Tărnăuceanu: Consider că demersul doamnelor decan ale Facultăților de Litere și de Limbi și Literaturi Străine de la Universitatea din București este mai mult decât binevenit. Extinderea programului de licență la patru ani ar duce la creșterea calității educației studenților noștri, le-ar oferi o mai bună pregătire practică și ar contribui la o maturizare intelectuală profundă. De asemenea, le-ar permite o adaptare mai eficientă la cerințele pieței muncii. Mă alătur acestei inițiative și susțin cu convingere necesitatea unei astfel de schimbări.
Edupedu.ro: De ce credeți că este nevoie de o mai lungă pregătire a absolvenților de Limbă și literatură română – limbă și literatură modernă (LLR-LLM) care vor fi profesori? Ce ar trebui recalibrat din acest punct de vedere?
Claudia Tărnăuceanu: Nu cred că trebuie să ne rezumăm doar la absolvenții acestui program, ci la toți cei care termină unul dintre programele de licență care presupun combinații de limbi și literaturi moderne și clasice, literatură universală și comparată și chiar limbi moderne aplicate.
Un program de patru ani le-ar permite studenților să aprofundeze mai bine atât aspectele teoretice ale disciplinelor studiate, cât și pe cele practice. Cei care vor alege meseria de profesor trebuie să aibă o înțelegere solidă și nuanțată a limbii, literaturii și culturii pe care le vor preda și, în același timp, să dobândească o pregătire temeinică de metodica predării disciplinelor respective. Un an suplimentar de studii ar permite o mai bună integrare a componentelor pedagogice, îndeosebi a celor de didactica specialității, în formarea lor profesională.
Tinerii ar avea timp să învețe, să-și dezvolte competențe profesionale și pedagogice, fără a mai face o cursă contra cronometru prin materie. Ar exista timp suficient și pentru practica pedagogică și de specialitate, studenții experimentând în mod direct lucrul la clasă și învățând cum să aplice cunoștințele teoretice. Ar intra pe piața muncii deja bine pregătiți, știind cu ce se vor confrunta și având abilitățile necesare pentru a face față provocărilor.
Printre ajustările pe care le-ar permite o pregătire mai lungă ar fi introducerea unor cursuri care să abordeze aspecte interdisciplinare, necesare unei educații moderne, cum ar fi integrarea literaturii cu artele vizuale, cu istoria, filosofia sau tehnologia.
Edupedu.ro: Cum vedeți o nouă curriculă pentru studenții de la acest program de studii care după absolvire intră în mare parte în școli?
Claudia Tărnăuceanu: Un nou curriculum ar trebui să păstreze un echilibru între cunoștințele teoretice și cele practice, să reflecte cerințele educaționale actuale și, bineînțeles, să pregătească studenții pentru activitățile pe care le vor desfășura în câmpul muncii, inclusiv în învățământul preuniversitar. După cum spuneam, este necesară atât o pregătire solidă în domeniul limbilor, literaturilor și culturilor studiate, cât și dezvoltarea abilităților pedagogice. În contextul digitalizării educației, viitorii profesori trebuie să fie pregătiți să folosească resursele digitale și tehnologia modernă la clasă.
Edupedu.ro: Statul ar putea argumenta că această investiție cere mai multe cheltuieli. Se amortizează în timp o astfel de investiție? Ce ar însemna asta pentru peisajul formării didactice de la noi? Și ce impact ar avea asupra instruirii elevilor, din punct de vedere al calității celor din fața lor?
Claudia Tărnăuceanu: S-ar putea într-adevăr ridica problema costurilor asociate cu extinderea duratei studiilor. O astfel de investiție inițială în sistemul de învățământ superior poate părea semnificativă, însă amortizarea acestor costuri în timp este posibilă și ar aduce beneficii pe termen lung nu doar pentru calitatea învățământului, cât și pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Spre exemplu, crearea unor generații de profesori bine pregătiți, care să poată gestiona eficient și să reducă diverse aspecte nedorite precum abandonul școlar, lipsa de motivație a elevilor, performanțele slabe, ar duce în timp la formarea unor tineri care atunci când vor ieși de pe băncile școlilor vor constitui o forță de muncă educată, calificată și productivă.
În plus, dacă atunci termină facultatea, studenții se simt siguri pe cunoștințele lor și pe ceea ce pot realiza și conștientizează că există perspectiva unei cariere frumoase, care să le aducă împlinire, poate ar crește și prestigiul meseriei de profesor de limbi și literaturi.
Cheltuielile suplimentare la care se face referire erau oricum făcute, fără probleme, până la intrarea în vigoare a sistemului Bologna, cel responsabil, în realitate, de reducerea programelor de licență de la patru la trei ani. Educația implică mereu niște costuri care, în timp însă, se dovedesc investiții pentru câștigurile care vor apărea ulterior în societate.
Edupedu.ro: Noul comisar european pe educație este român, Roxana Mînzatu, care are în portofoliu și „Oameni, Formare și Competențe”. Faceți apel și la comisar în acest sens să ridice problema la nivel de UE? Aveți de gând să vorbiți și cu comisarul în acest demers?
Claudia Tărnăuceanu: Nu am abordat acest aspect cu colegele mele, dar cred că ar merita discutată această propunere de extindere a duratei studiilor cu doamna comisar european. Un astfel de demers ar putea beneficia de sprijin la nivel european, dată fiind importanța pe care o are educația în dezvoltarea statelor membre UE.
Edupedu.ro: Având în vedere că absolvenții dvs. la care facem referire vor fi profesori într-o eră afectată profund de digitalizare și va trebui să învețe la rândul lor copii din generații digitale, vedeți necesar a fi introdus obligatoriu între cursurile facultății dvs. și un curs de media literacy/ inteligență digitală? Este o abilitate transversală, deci ar trebui abordată în școală, în preuniversitar, integrat, dar universitățile din România nu sunt coordonate încă în formarea pe acest domeniu al tuturor viitorilor profesori.
Claudia Tărnăuceanu: Da, consider că un curs de media literacy sau inteligență digitală le-ar fi de un real folos studenților noștri. Toți ar trebui să devină capabili să fie capabili să navigheze și să gestioneze mediul digital, iar cei care vor deveni profesori îi vor învăța la rându-le pe elevi cum să facă acest lucru într-un mod responsabil.
Elevii de astăzi, din generațiile Z și Alpha, s-au născut în mijlocul tehnologiei digitale. Ei interacționează zilnic cu informații din surse variate și, adesea, contradictorii. Le-ar fi foarte util dacă profesorii lor i-ar învăța cum să se ferească de dezinformare și manipulare în mediul online, cum să abordeze aspecte legate de siguranța online, cyberbullying, securitatea datelor și confidențialitate.
Edupedu.ro: Care este mesajul pe care l-ați transmite tinerilor care vor să îmbrățișeze cariera de profesor?
Claudia Tărnăuceanu: Le-aș transmite tinerilor îndemnul de a-și dezvolta și actualiza permanent competențele atât în domeniul limbilor și literaturilor, cât și în cel al „ars docendi” (arta de a-i învăța pe alții), asigurându-i că o pregătire serioasă, pe parcursul a patru ani, în care ar fi suficient timp pentru a „așeza” cunoștințele pe o bază solidă și a acorda atenție atât ambelor specializări din cadrul programului urmat, cât și modulului psiho-pedagogic, le va aduce șanse mult mai mari de a pătrunde cu succes pe piața muncii. În plus, și efortul de pregătire a tezei de licență ar fi mai puțin solicitant, întrucât ar putea avea în anul al IV-lea o programă ceva mai relaxată decât o au acum în anul al III-lea care este an terminal.
Cred că această schimbare de la trei la patru ani este o investiție în viitor, care va avea impact nu doar asupra educației, ci și asupra întregii societăți, prin formarea unor generații capabile să facă față provocărilor viitorului”.
Informații de context
Viitorii profesori de limba și literatura română, actuali studenți formați de facultățile de litere și de limbi străine, ar trebui să facă 4 ani de licență, așa cum era tradiția filologică înainte de introducerea sistemului Bologna. Extinderea duratei studiilor față de cei 3 ani urmați de studenți în prezent este propunerea oficială pe care Oana Fotache Dubălaru și Laura Sitaru, decanele Facultății de Litere și a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din Universitatea din București (UB) au înaintat-o în iunie 2024 ministrului Educației, Ligia Deca, după cum a declarat Oana Fotache Dubălaru în exclusivitate într-un interviu pentru Edupedu.ro.
Decana Facultății de Litere a UB a spus în interviul pentru Edupedu.ro că propunerea vine în contextul în care este nevoie de o reformă reală a formării inițiale a profesorilor. Trei ani de pregătire sunt insuficienți, consideră Fotache Dubălaru, care susține că „un student la filologie este pus în situația unui personaj de basm, doar că fără glorie și fără garanția unui final fericit. În trei ani trebuie să învețe cât alții în șase, pentru că se pregătește, de fapt, pentru două specializări” – limba română și o limbă modernă.
A venit și prima reacție la scurt timp: Institutul de Lingvistică al Academiei Române a anunțat că susține programul de licență de 4 ani pentru viitorii profesori de limba română, în loc de 3 ani cum este în prezent, a scris atunci instituția într-o postare pe Facebook. „Prin vocea decanului de la Facultatea de Litere – Universitatea din București, Universitatea din București a luat inițiativa restabilirii duratei ciclului de licență la 4 ani pentru învățământul filologic cu dublă specializare”, au scris pe 1 iulie reprezentanții institutului pe rețeaua socială: „Salutăm și susținem această inițiativă, care revitalizează învățământul filologic românesc”.