Părinţii a 46 de copii din satele Suplai şi Aluniş din comuna Zagra din Bistrița-Năsăud refuză să îi trimită la cursuri după ce şcolile din aceste două localităţi s-au închis, iar preşcolarii şi elevii trebuie să facă acum naveta până în alte două localităţi, transmite Agerpres.
„Părinţii ştiau, dar li s-a spus că s-ar putea rezolva, şi ei au trăit cu speranţa asta. Acum, nu e de vină nimeni decât primarul şi directorul şcolii – aşa susţin unii, pentru că, atunci când s-au dus la Inspectorat, li s-a spus că de aici pleacă. Dar nu pleacă de la noi, tot ce ne-a stat în putinţă am făcut. Noi nu facem normări, normarea se face de către Inspectorat; ei au făcut, ei au desfiinţat. (…) Părinţii nu vor să înţeleagă şi nu îi interesează altceva, după câte văd eu, decât să rămână şcoala acolo”, a spus primarul comunei Zagra, Dumitru Buşcoiu.
Potrivit edilului, numărul total al elevilor şi preşcolarilor care nu au început cursurile este de 46: în satul Aluniş sunt şase copii de grădiniţă şi zece copii în clasele I-III, iar în satul Suplai sunt 30 de copii în clasele V-VIII.
„Satul Aluniş este la 9 kilometri de Zagra, de centrul de comună. Dacă sunt 40 de familii pe loc drept, unde e satul, restul toate familiile sunt unele la un kilometru, altele la o jumătate de kilometru, altele la doi kilometri şi trebuie să vină copilul ăla de patru ani sau de şase ani până în centrul satului, ca să îl ia microbuzul, face o oră să vină părintele cu el. (…) Şcoala din Aluniş e în condiţii bune, de vreo doi ani am făcut renovări, au condiţii – căldură, apă. Am băgat toaleta înăuntru, că a fost la distanţă de un metru de şcoală, dar am băgat-o înăuntru. Toate condiţiile le au”, a explicat primarul.
Având în vedere situaţia creată, autoritățile marţi s-au deplasat la Suplai, pentru a sta de vorbă cu părinţii.
Fostul inspector şcolar general, Camelia Tabără, declara, pe 30 ianuarie, când a anunţat reţeaua şcolară pentru 2020-2021, că, în cazul şcolii din Zagra, care a propus să funcţioneze cu trei structuri, toate cu predare simultană, nu s-a aprobat această formulă pentru că s-a înregistrat o depăşire a bugetului cu 40%, iar rezultatele şcolare nu erau încurajatoare. Astfel, la nivel judeţean s-a decis reducerea cu peste 30 a numărului de clase propuse de către unităţile de învăţământ pentru anul şcolar care tocmai a început, ca urmare a scăderii populaţiei şcolare şi a necesităţii de a respecta bugetul alocat.
Foto: Freepik.com
Raluca Pantazi
Alexa Stănescu
2 comments
Homeschooling-ul este o alternativă viabilă, dar nu pentru copiii despre care e vorba în articol. Homeschooling presupune implicarea părinților, mă tem că mare parte din oamenii din Suplai și Aluniș nu au nici informația, nici timpul necesare pentru a-și educa copiii în acest sistem.
Unde conteaza elevii in toata aceasta schema? Din ce observam bugetul este cel mai important, in detrimentul conditiilor suportate de elevii si de parinti. Avand in vedere toate aceste aspecte tovarasii de la inspectorat mai se si mira ca parintii nu isi mai trimit copii la scoala. La final precizam ca in Romania exista diverse metode alternative de tip homeschooling care sunt accesate din ce in ce mai mult de catre parinti, pretul unei astfel de alternative fiind de aproape 2000 de lei pe an, prin afilierea la diverse scoli internationale din SUA sau EU. Toate acestea reprezinta o alternativa serioasa la actualul sistem de invatamant care nu mai ofera competente pe piata muncii. “Când îți scad veniturile, nu te duci să îți bei banii la cârciumă” = “cand iti scad veniturile nu iti mai trimiti copii la cârciumă”. #rezist #psd=pnl #ghinion