Formarea educatorilor, cursurile pentru părinți, dotarea grădinițelor cu materiale educaționale, accesul copiilor și părinților din medii defavorizate la resurse educaționale au un impact semnificativ asupra educației preșcolarilor, conform Raportului privind rezultatele programului „Start în educație”, în care se prezintă nevoile din comunitățile defavorizate, așa cum sunt văzute de părinți, educatori și autorități locale și impactul acțiunilor din program.
- Raportul de Impact al proiectului „Start în educație” în anul școlar 2023-2024 – cel mai amplu program de educație timpurie din România, implementat de Fundația World Vision România și Fundația OMV Petrom în peste 2.000 de comunități vulnerabile din 41 de județe – a fost realizat în colaborare cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Astfel, în urma acțiunilor desfășurate:
- 8 din 10 părinți au o relație mai bună cu copiii lor, datorită sesiunilor “Școala părinților” și s-au jucat alături de copii, cu produsele din “Ghiozdănel cu viitor”
- 97% dintre educatorii formați se simt pregătiți să susțină sesiuni de educație parentală
„Mă bucur de caietele speciale. Eu nu am făcut școală. Acum am învățat și eu, folosind cu copilul caietul special. Mă bucur că am învățat și eu și la anul când merge copilul la școală îl voi putea ajuta.” (părinte, interviu individual, județul Vâlcea).
“Nu le venea să creadă că este chiar al lor și că pot să îl ia acasă, că toate produsele din Ghiozdănel sunt ale lor.”(educator)
Acțiunile din proiectul „Start în educație”:
- 1.500 de grădinițe din zone defavorizate au primit Kituri educaționale „ABC Grădi”,
- 120.000 de copii preșcolari au primit Kitul „Ghiozdănel cu viitor” adaptat vârstei, cu materiale educaționale și de joacă pentru dezvoltarea abilităților cognitive și motrice,
- 24.621 de părinți din medii defavorizate au participat la ateliere „Școala părinților” și au primit ghiduri de educație parentală,
- 3.500 de educatori au fost formați în cadrul cursului „Bune practici în educația parentală”, realizat în parteneriat cu Casa Corpului Didactic București, conform raportului.
Principalele rezultate ale cercetării în anul II de implementare a proiectului „Start în educație”
Evaluarea rezultatelor kitului educațional „ABC Grădi”
Contextul socio-educațional:
Din grădinițe lipsesc materialele educaționale, iar absenteismul este mai pregnant în comunitățile cu un grad de vulnerabilitate extremă.
- 39% dintre cele 1.500 de grădinițe au avut ultima achiziție de materiale educaționale cu mai mult de 5 ani în urmă, iar 9% dintre grădinițe nu au fost dotate cu materiale educaționale niciodată, acestea fiind asigurate de părinți sau educatori.
- 47% dintre educatori consideră că nu își pot desfășura activitatea în mod optim cu preșcolarii în instituțiile de învățământ, date fiind dotările insuficiente cu materiale educative.
- 66% dintre educatori declară că asigură din resurse proprii materiale necesare desfășurării activității la grupă.
- 95% dintre reprezentanții grădinițelor participanți la studiu consideră că o mai bună dotare cu materiale educaționale poate duce la îmbunătățirea ratei de frecventare a grădiniței, crescând atractivitatea actului educațional, conform raportului.
Cauzele absenteismului la grădiniță din perspectiva educatorilor:
- Migrația sezonieră a părinților;
- Distanța grădiniței față de domiciliu;
- Lipsa resurselor materiale în rândul familiilor;
- Implicarea scăzută a părintelui în educația copilului și percepția asupra grădiniței ca un loc în care copilul se joacă, socializează cu cei de vârsta lui și nu ca pe un element esențial în dezvoltarea copilului.
Motivele pentru care copiii absentează de la grădiniță din perspectiva părinților:
- Probleme de sănătate specifice vârstei și frecventării colectivității;
- Frica de îmbolnăvire, mai ales la grupa mică;
- Înțelegere scăzută a importanței activităților pedagogice derulate la grădiniță asupra dezvoltării copilului, coroborată cu dorința de a ține copilul mai mult acasă pentru a-l proteja, invocând motive precum: „va avea timp să învețe la școală” sau „e încă prea mic”;
- Lipsa fondurilor care să asigure toate cele necesare frecventării grădiniței, dificultatea de a asigura materialele educaționale solicitate;
- Nevoia de a pleca în străinătate să lucreze și dorința de a lua copiii cu ei, chiar dacă absentează de la grădiniță o perioadă, fie pentru că nu doresc să îi lase în grija altor rude, fie pentru că nu au posibilitatea de a-i lăsa cu alți membri ai familiei.
Rezultatele intervenției:
„Copiii s-au bucurat în mod deosebit de materialele de motricitate. Pe tăbliță se scrie zilnic”. (educator, județul Olt)
„Se stă la coadă la tăblița magnetică. Le place să se joace cu literele, le așază, le recunosc. Unii deja își scriu numele.” (educator, județul Prahova)
„Kitul ABC Grădi ne-a ajutat foarte mult. Am fost ca și copiii când au primit Ghiozdănele și noi, educatorii. Aceeași bucurie, că s-a gândit cineva la noi.” (educator, jud. Prahova)
– Materialele didactice incluse în kit oferă multiple variante pentru activități ce pot fi realizate cu copiii preșcolari, crescând interactivitatea actului didactic de la clasă, consideră cei aproape 130 de educatori și actori locali care au participat la focus grupuri.
– 90% dintre educatorii participanți la focus grupuri au observat schimbări semnificative la nivelul abilităților socio-emoționale, cognitive și motrice ale copiilor, astfel:
- dezvoltarea abilităților sociale și organizatorice, prin derularea de jocuri de mișcare, în echipă, precum și a abilităților motrice de bază și de coordonare în spațiu;
- îmbunătățirea abilităților de reprezentare spațială și o creștere a capacității preșcolarilor de orientare în spațiu și recunoaștere a direcției (stânga/dreapta);
- dezvoltarea continuă a creativității și imaginației, dar și îmbunătățirea cunoștințelor, inclusiv de recunoaștere a literelor și utilizare a acestora în cuvinte scurte, prin utiliza- rea planșei, a tablei magnetice și a jocului de construcție.
Evaluarea rezultatelor privind kiturile educaționale „Ghiozdănel cu viitor” pentru 60.000 de copii, cu vârste între 3-6 ani
Contextul intervenției:
– 62% dintre familiile cuprinse în studiu trăiesc cu venituri de sub 4.000 de lei net per gospodărie, având unul sau mai mulți copii de vârstă preșcolară în întreținere, iar 14% se află sub pragul de venituri de 1.000 de lei net per gospodărie;
– Doar 3% dintre familiile participante la studiu trăiesc cu un venit de peste 8.205 de lei pe lună, valoarea de referință națională a coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie cu doi adulți și un copil;
– 70% dintre părinții participanți la studiu declară că nu și-ar fi permis să cumpere toate produsele incluse în kit sau produse similare cu cele din kitul „Ghiozdănel cu viitor”, 14% dintre respondenți declarând că nu și-ar fi permis să cumpere nici măcar o parte dintre aceste materiale educaționale și de joacă.
Rezultatele intervenției:
- „El nu era foarte ordonat și nu își strânge jucăriile după el de obicei, dar atât de mult ține la ghiozdănel, încât în fiecare seară ia ghiozdănelul, scoate produsele și se joacă cu ele, după care le pune singur la loc în ghiozdănel să nu se piardă. Are foarte mare grijă de ele.” (părinte, interviu individual, județul Iași).
- „Orice aducem nou contează pentru a-i apropia de grădiniță. Posibilitatea de a face activități noi îi impulsionează pe copii și îi face să își dorească să vină la grădiniță.” (educator, focus grup, județul Timiș).
- „Au fost deosebit de entuziasmați și au venit să îmi arate ce au desenat, pictat.” (educator, focus grup, județul Iași).
– 88% dintre părinți consideră că produsele din cadrul pachetului educațional „Ghiozdănel cu viitor” au ajutat copilul/copiii să se dezvolte, produsele având rol de îmbunătățire a capacităților cognitive și fizice ale preșcolarilor beneficiari (creștere cu 8 puncte procentuale față de evaluarea din anul I de implementare).
– Majoritatea părinților au observat schimbări la nivelul abilităților cognitive și motrice în urma activităților realizate utilizând materialele educaționale și de joacă din cadrul kitului „Ghiozdănel cu viitor”, printre care:
62% declară că preșcolarii recunosc mai bine literele;
90% observă că aceștia colorează mai mult;
85% consideră că pot colora mai ordonat;
91% observă îmbunătățiri în ceea ce privește mânuirea creioanelor;
92% dintre copii reușesc să recunoască mai bine culorile;
89% dintre copii fac mai multă mișcare;
Evaluarea rezultatelor privind „Școala părinților” pentru peste 11.000 părinți/ tutori/ bunici ai preșcolarilor
Contextul intervenției
74% dintre părinții chestionați declară că nu au mai participat anterior la sesiuni de educație parentală sau alte activități de informare similare.
Rezultatele intervenției:
Majoritatea părinților apreciază că vor aplica cu siguranță sau probabil, următoarele informații/ subiecte/metode:
- 99% declară că vor prelua informațiile legate de exemplele de activități și jocuri cu copiii,
- 99% consideră că vor aplica informațiile legate de dezvoltarea mintală și emoțională a copilului, 89% dintre părinți considerând că vor folosi aceste noțiuni cu siguranță, în vreme ce 10% declară că probabil le vor aplica;
- 98% declară că vor aplica informațiile legate de drepturile copilului. 87% dintre părinți consideră că vor aplica aceste informații cu siguranță, iar 11% declară că probabil le vor aplica;
- 98% vor pune în practică informațiile privind metodele de educație pozitivă, conform răspunsurilor din chestionar, 86% dintre părinți apreciind cu siguranță că vor aplica aceste metode, 13% evaluând că probabil le vor utiliza;
- 98% prezintă intenția de a folosi informațiile legate de gestionarea stresului și a comportamentelor nedorite la copil, 86% dintre părinți apreciind cu siguranță că vor aplica informațiile și metodele prezentate în relație cu propriul copil, iar 13% declarând că probabil le vor aplica;
- 97% declară că vor aplica informațiile legate de nutriție. 77% dintre părinți declară cu siguranță că vor aplica informațiile și recomandările referitoare la nutriție, iar 20% evaluează că probabil le vor lua în considerare.
- 82% dintre părinți consideră că relația cu copilul va fi mai bună în urma participării la sesiunile de educație parentală.
Educatorii susțin că părinții au devenit mai conștienți și mai preocupați de aspectele privind dezvoltarea propriului copil și nevoile educaționale ale acestuia, înțelegând mai bine propriul rol și importanța grădiniței în educația copiilor în primii ani de viață.
Evaluarea rezultatelor cursului „Bune practici în educația parentală” pentru 3.500 de educatori
Contextul intervenției:
- 40% dintre educatorii participanți la studiu declară că nu au participat la niciun program de formare profesională continuă în ultimii doi ani.
- 9% dintre educatori menționează că au mai participat în trecut la un program de formare în acest domeniu.
Rezultatele intervenției:
92% dintre cadrele didactice participante la cursul de formare apreciază că relația cu părinții preșcolarilor va fi mai bună.
97% dintre educatori consideră că au dobândit competențele pentru a organiza activități de tip Școala Părinților în foarte mare măsură sau în mare măsură, iar 87% dintre educatori consideră că părinții vor avea deschiderea de a participa la sesiunile de educație parentală.
În cadrul focus grupurilor, majoritatea cadrelor didactice participante la cursurile din program a menționat faptul că sesiunile desfășurate au ajutat la întărirea relației dintre familie și grădiniță, observând o mai mare implicare a părinților în activitățile realizate în cadrul formal al grădiniței, dar și în diverse activități educaționale pe care le-au realizat alături de copii acasă, în familie.
Metodologia cercetării
Studiul are la bază o abordare mixtă care combină metodele cantitative (ancheta pe bază de chestionar), cu cele calitative (focus grupuri, interviuri individuale), pentru aprofundarea înțelegerii perspectivelor contextuale, precum și a schimbărilor aduse de intervențiile derulate prin proiect în beneficiul copiilor, familiilor, educatorilor și grădinițelor și chiar la nivelul comunităților. Cercetarea cantitativă s-a axat pe metoda anchetei pe bază de chestionar.
Populația de referință pentru acest studiu a fost formată din 11.221 părinți implicați în pro- gramul „Școala părinților”, 60.000 de preșcolari beneficiari ai programului „Ghiozdănel cu viitor”, proveniți îndeosebi din mediul rural, dar și din comunități urbane care se confruntă cu un anumit grad de vulnerabilitate de la nivelul a 41 de județe din România și 3.500 de educatori participanți la programul de formare profesională „Bune practici în educația parentală”.
Reprezentativitatea studiului se limitează la populația cercetării aferente fiecărei activități majore derulate prin anul II al programului „Start în educație” (beneficiarii fiecărei intervenții).