Posibila desființare a specializării de învățător din liceele pedagogice a fost comparată cu „Lecția despre cub” a lui Nichita Stănescu de către Mircea Bertea, președintele Asociaţiei Naţionale a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice din România (ANCLP), în cadrul conferinței „Locul și rolul liceelor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice și în dezvoltarea educației timpurii în România”, eveniment organizat la Timișoara.
- Liceele pedagogice nu vor mai putea forma învățători pentru prima dată de la înființarea acestora, potrivit proiectului de Lege a învățământului preuniversitar.
„Am pregătit pentru intervenția mea la această conferință două mottouri, unul poetic, Lecția despre cub a lui Nichita Stănescu, și unul poetico-pedagogic sau antipedagogic, depinde de cum îl veți recepta fiecare, motto pe care l-am numit Lecția despre Pedagogic.
Iată-le:
Motto 1:
”Se ia o bucată de piatră
se ciopleste cu o daltă de sânge,
se lustruieste cu ochiul lui Homer,
se răzuieste cu raze până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
si mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
si brusc se fărâmă un colt de-al cubului.
Toti, dar absolut toti zice-vor :
-Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colt sfărâmat!”
(N. Stănescu, Lecția despre cub, vol “Opere imperfecte”
Motto 2:
”Se ia o specializare: învățători,
se formează și se slefuiește în liceele pedagogice,
se lustruiește cu patru ani de practică pedagogică,
se răzuieste cu zâmbet de copil și se optimizează
cu mii de planuri de lecție și de activități…,
până când cineva hotărăște brusc că nu mai este nevoie de învățători cu 4,
ci cu 7 plus 2 sau cu câți ani va fi nevoie
pentru ca autonomia universitară să fie profitabilă …!
Toți, dar absolut toți zice-vom:
-Ce învățământ am fi avut noi,
de nu s-ar fi scos specializarea aceasta
de la liceele pedagogice!”
(Lecția despre Pedagogic, din vol “Legi imperfecte”, București, 2023)”, a spus Mircea Bertea.
Într-o scrisoare deschisă, 29 de licee pedagogice cer președintelui României, Parlamentului și Ministerului Educației să nu se desființeze specializarea de învățător. A fost inițiată și o petiție prin care cele 29 de licee de profil solicită ca liceenii să poată fi formați pentru a ajunge învățători.
Eliminarea specializării de învățător, prevăzută în proiectul legilor educației, este criticată de mai multe asociații ale elevilor.
Informații de context
La articolul 52, alin. (2) din proiectul de lege consultat de Edupedu.ro stabilește că liceele pedagogice vor avea specializările de educator-puericultor și instructor de educație extrașcolară: „(2) Unităţile de învăţământ în care se organizează învăţământ pedagogic preuniversitar sunt unităţi de învăţământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învăţare-evaluare şi practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaţionale: educator-puericultor, instructor de educaţie extraşcolară”.
Legea Educației Naționale 1/2011 permite liceelor pedagogice să formeze personal pentru funcția de educator-puericultor și pentru funcția de educator-învățător. Art. 236 alin. (2) din Legea Educației Naționale: „Prin excepție de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educația antepreșcolară pentru funcția de educator-puericultor, a celui din învățământul preșcolar și primar pentru funcțiile de educatoare/educator și învățătoare/învățător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiștrilor-instructori și a antrenorilor prin unități de învățământ terțiar nonuniversitar.”
Într-o scrisoare semnată de profesorul Mircea Bertea, președintele Asociaţiei Naţionale a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice din România (ANCLP), era semnalată o posibilă desființare a formării de învățători și educatoare prin colegiile sau liceele pedagogice. – detalii aici
De precizat este că Ministerul Educației nu a prezentat public o analiză sau motivele pentru care aplică această măsură.
Redăm declarațiile complete ale lui Mircea Bertea:
„Am pregătit pentru intervenția mea la această conferință două mottouri, unul poetic, Lecția despre cub a lui Nichita Stănescu, și unul poetico-pedagogic sau antipedagogic, depinde de cum îl veți recepta fiecare, motto pe care l-am numit Lecția despre Pedagogic.
Iată-le:
Motto 1:
”Se ia o bucată de piatră
se ciopleste cu o daltă de sânge,
se lustruieste cu ochiul lui Homer,
se răzuieste cu raze până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
si mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
si brusc se fărâmă un colt de-al cubului.
Toti, dar absolut toti zice-vor :
-Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colt sfărâmat!”
(N. Stănescu, Lecția despre cub, vol “Opere imperfecte”
Motto 2:
”Se ia o specializare: învățători,
se formează și se slefuiește în liceele pedagogice,
se lustruiește cu patru ani de practică pedagogică,
se răzuieste cu zâmbet de copil și se optimizează
cu mii de planuri de lecție și de activități…,
până când cineva hotărăște brusc că nu mai este nevoie de învățători cu 4,
ci cu 7 plus 2 sau cu câți ani va fi nevoie
pentru ca autonomia universitară să fie profitabilă …!
Toți, dar absolut toți zice-vom:
-Ce învățământ am fi avut noi,
de nu s-ar fi scos specializarea aceasta
de la liceele pedagogice!”
(Lecția despre Pedagogic, din vol “Legi imperfecte”, București, 2023)
Lecția acestei conferințe, pentru că sperăm să fie mai mult o lecție, un forum activ, decât o conferință, este despre a vedea dacă acest din urmă motto este sau ar putea să fie adevărat și, mai ales, de ce și cum ar putea să se întâmple sau să nu se întâmple aceasta.
Ne referim, desigur, la proiectele de legi ale educației, variantele neasumate despre care știm doar din stiripesurse.ro.
Ce a prevăzut proiectul legii învățământului preuniversitar, promovat și susținut până la sacrificiu de fostul ministru al educației Sorin Cîmpeanu, cu referire la învățământul preuniversitar pedagogic, am văzut: în mare, păstra atribuțiile, rolul și finalitățile pe care învățământul preuniversitar pedagogic din licele și colegiile noastre le are și azi. O singură obiecție, e drept, una fundamentală, a avut Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România (ANCLP) la acest proiect, anume la Capitolul IV. Nivelurile de învățământ, unde dintre cele 11 secțiuni lipsea tocmai secțiunea dedicată învățământului preuniversitar pedagogic, în timp ce învământului preuniversitar agricol, sportiv, de artă, militar și chiar și celui din penitenciare le erau dedicate secțiuni distincte. Ce prevede forma revizuită a proiectului nu știm cu certitudine.
Am avut acces la versiunea proiectelor de legi ale învățământului difuzată recent de stiripesurese.ro – care vine pentru noi cu două vești. Una bună și una rea. Începem cu vestea bună. Vestea bună este aceea că în varianta evocată a proiectuului legii învățământului preuniversitar apare, de această dată, o secțiune distinctă dedicată învățământului preuniversitar vocațional pedagogic. Și nu numai că apare, dar în bună măsură ea apare exact așa cum am scris-o și am trimis-o noi ministerului în perioada în care proiectele de legi Câmpeanu erau în dezbatere publică. Plus că secțiunii trimise de noi, secțiune dedicată învățământului liceal vocațional pedagogic, i se atribuie și gloriosul număr 10.
Numai că și de această dată propunerea noastră este acceptată cu o excepție. Iarăși una fundamentală. Și aici începe vestea rea, anume că la Art. 52, alin. (2) se prevede că: ”(2) Unităţile de învăţământ în care se organizează învăţământ pedagogic preuniversitar sunt unităţi de învăţământ liceal care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învăţare-evaluare şi practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaţionale: educator-puericultor, instructor de educaţie extraşcolară” (s.n., M.B.).
Așadar, de la art. 52, (2) lipsesc specializările educatoare și învățător, deși specializarea educator/educatoare este menționată 2 rânduri mai jos la alineatul 3, plus că la alineatul 3 apare si o specializare nouă, aceea de educator pentru educație timpurie, specializare care nu se mai regăsește nicăieri în cuprinsul proiectului discutat de lege, deși ar trebui să se regăsească obligatoriu la art. 160, unde se vorbește despre funcțiile didactice în învățământul preuniversitar. Se afirmă (e drept, prin omisiune) posibilitatea de a nu mai avea specializarea de învățător, dar la art. 171 (1) b) apare triumfal învățătorul cu învățătoarea lui, alături de profesorul pentru primar licențiat PIIP. Greu de citit și de înțeles aceste articole, fie redundante, fie singulare ale acestui proiect de lege. Aceasta, în condițiile în care, se știe, jocul de-a uite-nu-e nu are ce căuta în proiecte de legi, cu atât mai mult în proiecte de legi ale educației.
Concluzionând, am avut și avem certitudinea că aceste proiecte nu pot fi și nici nu au fost asumate de către Ministerului Educației.
Situație în care, împreună cu partenerii menționați mai sus, am organizat și participăm la această conferință, la acest forum, în care, chiar dacă nu avem încă varianta oficială a acestor legi, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Educației, ai universităților de prestigiu din țară, ai Parlamentului României, ai asociațiilor de părinți, noi cei 39 de reprezentanți ai conducerilor liceelor și colegiilor pedagogicee din țară și cei 55 de delegați ai cadrelor didactice din liceele și colegiile pedagogice membre ale ANCLP din România ne propunem să dezbatem rolul și locul liceelor și colegiilor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice și în dezvoltarea educației timpurii în România și să înaintăm mai departe forurilor competente rezultatele acestor dezbateri. Fără patimă. Cu emoție, dar fără exagerări. Și, mai ales, cu argumente. Ce reprezintă liceele și colegiile pedagogice acum pentru învățământul românesc? Dacă nu cumva sunt desute/depășite? Ce oferă și ce ar putea oferi în plus? Care este relația și comunicarea învățământ preuniversitar pedagogic-învățământ universitar pedagogic. Ce s-ar putea întâmpla dacă le-am desființa și am lăsa întreaga formare în sarcina învățământului superior? Dar dacă am scoate doar specializarea învățător-educatoare? Și dacă n-am schimba nimic?
Nu știm să se fi pus public aceste întrebări și să se fi răspuns pertinent și expert la ele, și, mai ales, nu știm să se fi făcut cercetări serioase și profesioniste în acest sens.
Că absolvenții majorității liceelor și colegiilor pedagogice din țară se bucură de aprecieri unanime și sunt căutați, cu deosebire de școlile primare și de grădinițele particulare se cunoaște. Și se recunoaște categoric, fără nicio ezitare, inclusiv de către facultățile de științe ale educației de la cele mai prestigioase universități din țară.
Pe de altă parte, suntem convinși că importanța, tradiția în domeniul excelenței, rolul și locul liceelor pedagogice în istoria învățământului preunivesitar pedagogic nu mai trebuie demonstrate, istoria școlilor normale, școli care au pregătit și pregătesc învățători și educatoare, fiind una prestigioasă, cu rădăcini în renumitele écoles normales înființate la sfârșit de secol al XVII-lea în Franța și răspândite apoi în întreaga lume. Ecoles normales care sunt strămoșii liceelor și colegiilor noastre pedagogice, ai colegiilor universitare și ai facultăților de pedagogie din întreaga lume. Sintagma se mai păstrează în denumirile unor universități din Europa, S.U.A., America Latină și chiar din Asia, în capitala Chinei funcționând și astăzi pretigioasa Universitas Normalis Pechinum, universitate fondată în 1902, pe frontispiciul căreia se poate citi (în engleză) următorul motto: Învață pentru a-i instrui pe alții, acționează pentru a servi drept model pentru toți!
Că vremurile s-au schimbat și că este nevoie de pregătire universitară pentru învățători și educatoare se înțelege, majoritatea absolvenților de licee și colegii pedagogice urmând, de altfel, fără a fi obligați de vreo lege sau de vreun regulament, cursurile universitare. Ceea ce nu ar trebui să însemne renunțarea la specializarea timpurie prin liceele și colegiile pedagogice. Dimpotrivă, credem că acestea ar trebui consolidate, valorificându-se punctele lor forte, practica pedagogică îndeosebi. Păstrate chiar cu prețul unor condiționări, despre care vom vorbi în panel și în atelierele interactive ale conferinței noastre de azi.
Cu atât mai mult cu cât există deja o criză evidentă de personal calificat în învățământ, criză ce este doar la început. Să nu uităm că în câtiva ani va urma un val masiv de pensionări ale cadrelor didactice din învățământul preșcolar și primar, plus că profesia în sine nu este atractivă pentru tinerii de azi. La care mai adăugăm calitatea îngrijorătoare a pregătirii pedagogice a unora dintre abolvenții de universitate care optează pentru învățământ, absolvenți de universitate care, se înțelege, nu au fost elevi ai liceelor și colegiilor pedagogice.
Așadar, vă invit să ne asumăm astăzi împreună responsabilitatea analizei și răspunsurilor la aceste întrebări grele, unele incomode.
Doamnelor și domnilor parlamentari, domnule secretar de stat, doamnelor și domnilor universitari și invitați, mulțumindu-vă tuturor și fiind profund recunoscători că sunteți alături de noi, vă rugăm să fiți, prin poziția și intervențiile dvs., alături de viitorul învățământului românesc, în cazul nostru alături de educația timpurie și de învățământul primar.
Mult succes conferinței noastre și dezbateri fructuoase!”
Foto: © Wavebreakmedia Ltd | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
10 comments
Cu studii superioare ,nu doar medii !Pe timpul lui Carol era necesara alfabetizarea maselor ,mai ales de la mediul rural .Acum studiile superioare cu master si doctorat sunt speranta de a culturaliza copiii supusi internetului si atat ! at despre cum se intra la un astfel de liceu ,cunoastem…Coruptia era baza.
Contorsionarea sistemului de învățământ a continuat în ultimii 30 de ani prin inventarea fabricilor de diplome. Am descoperit învățătoare care au ajuns profesoare prin astfel de intermediari pecuniari, ori învățători care s-au transformat în profesori, peste noapte. Toate acestea fiind uneltite de sistemul politrucilor din inspectoratele și ministerele politice complice la deprofesionalizarea dascălului și supunerea acestuia haitelor de partid.
Da, predau, și? De ce ar trebui să îmi fie rușine??? Metodele ca Exercițiul și Demonstrația nu exclud metodele moderne de care vorbiți. Cântecul este mijloc didactic. Amestecați mere cu pere. Mutați discuția voit în altă parte, deși nu despre asta a fost răspunsul meu (eu nu am fost anti metode moderne). Vorbiți despre lucruri pe care nu le stăpâniți științific- pedagogia sau gramatica. Probabil că pedagogicul va rămâne cu mici schimbări, în forma actuală, spre bucuria multora. Cred că deja ați citit despre asta.
Referitor la ”dinozauri”, să îi faceți pe cei 2 răspunzători de analfabetismul funcțional din România, este o suprageneralizare la care nici nu merită să răspund. Mesajele dvs sunt ridicole, predispuse la exagerare și agramate.
>> Cântecul este mijloc didactic
Am notat :)). Probabil si Cucos crede la fel. Si toti dinozaurii ca el.
Vezi tu Pedagogic, in Romania se consuma aiurea energie cu clasificari de genul asta, cu procedee, metode, mijloace si alte prostii.
Daca inveti sa numeri cu un cantec in timp ce bati din palme si din picioare ce mai conteaza daca un cantec este mijloc, metoda sau altceva?
Batutul din picioare ce o fi metoda sau mijloc? :))
Cum să știe un copil de 16 -17 ani psihopedagogia unui copil de 3,5,7 ani? Cum ,când și cine a inventat asemenea prostie? Psihic este imposibil de descifrat cum copii învață alții copii tainele învățământului. Nu mă mir că școlile primare sunt un fiasco general
Prin învățare! Și ce învățare, recunoscută de mulți profesioniști din sistem- vezi Ș. Iosifescu, C. Cucoș, etc. ! Așa cum se învață integralele, literatura universală sau secvențele de operații la informatică, tot la 16-17 ani!
Domnule sau doamnă fără chip, sunteți departe de ceea ce înseamnă învățământ, dacă vorbiți așa. Cel mai bine ar fi să se revină la Școala Normală cu o perioadă de 5 ani, clasele a IX-a – a XIII-a. La aceste școli, s-a intrat printr-o examinare severă la lectură-dicție, muzică, educație fizică , desen. Absolvenții au fost cei mai buni dascăli, mulți dintre ei au urmat apoi studii superioare. Este imperios necesar să se revină la învățământul nostru normal, fără atâtea fluctuații și dorințe de reformare. Cum să reformezi ceva corect, cu rezultate în timp, confirmat ca fiind potrivit pentru învățământul românesc?!
Povesti de adormit copii. Stanescu, blah blah blah.
Ca sa ajungi invatator, in toata lumea civilizata, faci o facultate, 3 ani, 5 ani cu master daca esti mai smecher.
Din pacate nu o sa se imbunatateasca nimic, nici daca se pastreaza liceele pedagogice nici daca se va invata la facultate. Elevii / studentii o sa invete aceiasi pedagogie obosita, o sa predea aceiasi dinozauri si o sa faca aceleasi planuri de lectie cu expunere, demonstratie, exercitiu si alte metode pedagogice depasite.
Aceeași pedagogie, dl/ d-na Perplex. Cu EE. Se vede că nu ați absolvit un liceu pedagogic. Referitor la metodele didactice, ”exercițiul” nu va fi niciodată depășit. Nu poți învăța nimic, fără exercițiu, care e nucleul studiului individual. Studiul individual asigură autonomia gândirii- dvs o aveți? Demonstrația este actuală, în aceeași măsură, deoarece nimeni nu se naște învățat și are nevoie de exemplul/ demonstrația celorlalți pentru orice învață. Expunerea nici măcar nu este considerată metodă didactică…
Asa este Pedagogic, cu dinozauri ca Iosifescu si Cucoș am ajuns unde suntem. La nivelul de analfabetism functional.
Se vede ca predai la pedagogic. Ai auzit de metode active? Ai auzit de invatare experientiala? Ai auzit de ritm, dans, cantec, joc? Asa invata copilul mai usor si mai repede. Nu cu exercitii si demonstratii plcitisitoate.
Btw, prietenul tau Cucos crede ca expunerea este o metoda, lol.